117 matches
-
să fi intrat el în contact cu realizările lui Dionysius. Când a scris o istorie a bisericii din Britania, Historia Ecclesiastica Gentis Anglorum, Beda Venerabilul a folosit noul calendar. Cartea a avut un succes fenomenal, dar îi lipsea ceva fundamental. Beda și-a început istoria de la anul 60 î.Cr., cu 60 de ani înainte de anul de referință al lui Dionysius. Nedorind să renunțe la noul sistem de datare, el a extins calendarul lui Dionysius înapoi. Pentru Beda, care, de asemenea, nu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
îi lipsea ceva fundamental. Beda și-a început istoria de la anul 60 î.Cr., cu 60 de ani înainte de anul de referință al lui Dionysius. Nedorind să renunțe la noul sistem de datare, el a extins calendarul lui Dionysius înapoi. Pentru Beda, care, de asemenea, nu era la curent cu numărul zero, înainte de anul 1 d.Cr. venea anul 1 î.Cr. Lipsea anul zero. La urma urmei, zero nu exista pentru Beda. La prima vedere, acest mod de a număra nu pare atât
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sistem de datare, el a extins calendarul lui Dionysius înapoi. Pentru Beda, care, de asemenea, nu era la curent cu numărul zero, înainte de anul 1 d.Cr. venea anul 1 î.Cr. Lipsea anul zero. La urma urmei, zero nu exista pentru Beda. La prima vedere, acest mod de a număra nu pare atât de eronat, dar era garantul viitoarelor probleme. Gândiți-vă la anii de după Cristos ca fiind numere pozitive și la anii dinainte de Cristos ca fiind numere negative. Modul de numărare
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
vedere, acest mod de a număra nu pare atât de eronat, dar era garantul viitoarelor probleme. Gândiți-vă la anii de după Cristos ca fiind numere pozitive și la anii dinainte de Cristos ca fiind numere negative. Modul de numărare al lui Beda era ... -3, -2, -1, 1, 2, 3, ... Zero, al cărui loc este între -1 și 1, nu este zărit nicăieri. Acest fapt zăpăcește pe toată lumea. În anul 1996, un articol referitor la calendar, publicat în Washington Post, le spunea oamenilor
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
șase sunt aici.“ „Nu se poate,“ i-a răspuns Sierpinski, „le-am numărat de mai multe ori: zero, unu, doi, trei, patru, cinci.“ JOHN CONWAY și RICHARD GUY, THE BOOK OF NUMBERS Poate părea ciudat să sugerăm că Dionysius și Beda au greșit când au uitat să îl includă pe zero în calendarele lor. La urma urmei, copiii numără „unu, doi, trei“, nu „zero, unu, doi“. Cu excepția mayașilor, nimeni altcineva nu a mai avut un an zero și nici nu a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cu totul de la reminiscențele oricărui fel de formă, dacă, într adevăr, voiam să-mi reprezint informul, însă nu eram în stare... SFÂNTUL AUGUSTIN, CONFESIUNI Este greu să-i învinuim pe călugări pentru ignoranța lor. Lumea lui Dionysius Exiguus, Boethius și Beda era, într-adevăr, neinstruită. Roma se prăbușise, iar civilizația apuseană nu părea a fi decât o umbră a gloriei trecute a Romei. În plus, viitorul părea mai întunecat decât trecutul. Nu este de mirare că, în căutarea înțelepciunii, cărturarii medievali
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și mai sus față de ce? Față de origine. Față de zero (Figura 20). Descartes a înțeles că nu putea începe cele două linii de referință, sau axe, cu numărul 1. Aceasta ar fi dus la o eroare asemănătoare cu cea comisă de Beda atunci când a restructurat calendarul. Însă, spre deosebire de Beda, el trăia într-o Europă în care cifrele arabe erau deja la ordinea zilei, astfel încât a început să numere pornind de la zero. În mijlocul sistemului de coordonate - unde se încrucișează cele două axe - se
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Față de zero (Figura 20). Descartes a înțeles că nu putea începe cele două linii de referință, sau axe, cu numărul 1. Aceasta ar fi dus la o eroare asemănătoare cu cea comisă de Beda atunci când a restructurat calendarul. Însă, spre deosebire de Beda, el trăia într-o Europă în care cifrele arabe erau deja la ordinea zilei, astfel încât a început să numere pornind de la zero. În mijlocul sistemului de coordonate - unde se încrucișează cele două axe - se află un zero. Originea, punctul (0, 0
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și imaginar este coroborată cu omogenitatea stilistică: tăietură sigură a frazelor, simetrizare între enciclopedia de bază și cea imaginară, etalare precisă a jargonului și argoului, tranzitivitate coruptă nestrident de irizări întunecat-melacolice. Volumul mai conține digitații relativ minore de ludică textuală (Bede, Personae), de satiră ucronică (Țară în carnaval) sau de transfer mimetic (Insula viermilor). Culegerea Despre science fiction (2001) selectează o parte din eseistica SF a lui R. Cartea conține cronici și recenzii la scrieri autohtone sau traduse (semnate de Sebastian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
ei pe alți 95 de ani (627 - 721). Tabela însăși s-a pierdut, păstrându-se doar prefața ei. Pentru aceeași perioadă, o operă similară a rămas de la Sfântul Isidor al Sevillei. Calculul unei pascalii pe 532 de ani al britanicului Beda Venerabilul privește răstimpul dintre 532 și 1063. De la această dată și până la 1633, calculul pascal s-a făcut de către Ioan Noviomagus. Având în vedere că părintele erei creștine a făcut să coincidă anul 1 al sistemului său cu 754 al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o reproducere fidelă a lucrării dionisiene Argumenta paschalia. El cuprinde exact cele 16 elemente ale originalului și nu 9 sau 10, cum greșit s-a afirmat. Pentru consacrarea calculului alexandrin și dionisian în Apus, un merit deosebit l-au avut Beda Venerabilul († 735) și Carol cel Mare († 814). Primul a fost autor de lucrări de calendaristică și de pascalie care a reluat preocupările lui Dionisie. El a observat primul că „perioada dionisiană era cu doi ani în eroare asupra adevăratei epoci
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
302 Bârna, Nicolae, 42, 293 Barthes, Roland, 89, 300 Bassarabescu, I.A., 116 Baudelaire, Charles, 102, 110 Băieșu, Ion, 27, 65, 116, 123, 136, 144, 147, 158, 288, 293, 307, 313, 316 Beckett, Samuel, 129, 192, 198, 207, 227, 265 Beda, Alleman, 88 Behrendt, Richard F., 191 Bergson, Henri, 30, 31, 32, 34, 37, 39, 40, 43, 44, 46, 47, 48, 300 Biberi, Ion, 233, 301 Bilous, Daniel, 70 Blakemore, Diane, 81, 300 Bogza, Geo, 233, 301 Boileau, Nicolas, 56, 145
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cit., pp. 13-14. 129 Salvatore Attardo, op. cit., p. 291. 130 Eugène Ionesco, Teatru, vol. I, ed cit., p. 61. 131 Idem, pp. 20-22. 132 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit, p. 54. 133 Mircea Iorgulescu, op. cit., p. 86. 134 Beda Alleman, De l'ironie en tant que principe littéraire, apud. Lesovici, Mircea-Doru, op. cit., p. 52. 135 Apud. Mircea-Doru Lesovici, op. cit., p. 39. 136 Henri Morier, Ironia, în "România literară", 1971, nr. 8. 137 F. Heinrich Plett, Știința textului și analiza
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
caracterizarea pe care i-a făcut-o lui George Eliot, Leslie Stephen remarcă un lucru pe care orice cititor al operelor acesteia îl va confirma și anume că, de fapt, ea nu apare ca humoristă decît în primele cărți (Adam Bede, The mill on the floss, Silas Marner). Ulterior, dispoziția ei melancolică în creștere a făcut ca în descrierile sale, laturile luminoase ale vieții să fie împinse pe al doilea plan. Motivul se află însă totodată și încă într-o măsură
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
SRL DÂMBOVIȚA 3517 14743730 ASCOPA COM S.R.L. DÂMBOVIȚA 3518 914377 AUTO BEST SRL DÂMBOVIȚA 3519 8456844 AUTO CRIS COM SRL DÂMBOVIȚA 3520 13708654 B.A. PRODUCTION SRL DÂMBOVIȚA 3521 920166 BAZA DE ATELIERE ȘI TRANSPORTURI TÂRGOVIȘTE SĂ DÂMBOVIȚA 3522 9119863 BEDA IMPEX SRL DÂMBOVIȚA 3523 11825623 BIANDRA TRADING SĂ DÂMBOVIȚA 3524 12540535 BLOMINFO-GEONET SRL DÂMBOVIȚA 3525 922159 BRU-BAR-PATI ARCUL DE TRIUMF S.R.L. DÂMBOVIȚA 3526 6348390 BRUTUS IMPEX SRL DÂMBOVIȚA 3527 16225492 BYSLAND SRL DÂMBOVIȚA 3528 14748657 C C INTERNAȚIONAL SRL DÂMBOVIȚA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
putea fi determinate de relații directe sau indirecte cu cultura romană. Ne referim, de exemplu, la scrisoarea În care Grigore cel Mare Îi sugerează călugărului Augustin, evanghelizatorul Britaniei, să nu distrugă templele păgâne, ci să le transforme În biserici creștine (Beda, Historia Ecclesiastica, I, 30) sau cazul lui Redwald, rege În Ostanglia, care, după ce s-a Întors la păgânism, a construit un templu cu două altare pentru a jertfi și pentru Hristos și pentru zeitățile păgâne (Beda, Historia Ecclesiastica III, 30
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
transforme În biserici creștine (Beda, Historia Ecclesiastica, I, 30) sau cazul lui Redwald, rege În Ostanglia, care, după ce s-a Întors la păgânism, a construit un templu cu două altare pentru a jertfi și pentru Hristos și pentru zeitățile păgâne (Beda, Historia Ecclesiastica III, 30) sau situația marelui templu din Köln despre care vorbește Grigore din Tours (Vita S. Galli, II). Dar, chiar făcând abstracție de aceste mărturii târzii, este totuși clar, din ceea ce am observat mai sus, că Tacitus cunoștea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]