203 matches
-
similară fiziologiei. La om, el și-a propus să cuantifice mișcările pe care le fac mușchii ochiului atunci când are loc reflectarea senzorială. Abia pe urmă își pune problema conținutului subiectiv al acestor mișcări, a însemnătății adaptative a acestora, problema performanțelor. Behaviorismul acestor cercetători alături de alții a fost fundamentat de E.B. Holt (1873-1946). Paternitatea principiului "încercării și erorii" aparține lui Herbert Spencer, care a fost pe urmă completat de A. Bain și în cele din urmă adoptat în psihologie de Thorndike. Este
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de reprezentanții curentului gestaltist și nici de cei ai curentului reflexologic. Pentru fiecare din aceste curente învățarea este altceva decât a încercat Thorndike să explice prin legile pe care le-a formulat. Teoria lui Thorndike a reprezentat de la început un behaviorism elevat, care a depășit schema S-R simplistă formulată de J.B. Watson. Aceasta pentru că în schemă, Thorndike nu numai că introduce o variabilă intermediară, reprezentată de intervenția sistemului nervos, dar mai ia în considerare intervenția unor mecanisme motivaționale, ale recompensei
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
încercării și erorii". Watson a tradus și a răspândit în SUA lucrările lui Pavlov, dovedindu-se entuziasmat și cucerit de obiectivitatea metodei pavloviene a condiționării. Mult mai rezervat, însă, s-a dovedit Pavlov, și întregul curent reflexologic față de el și behaviorismul pe care-l reprezenta, față de soluția pe care o propunea acest curent, care punea accent pe direcționarea spre reușită sau performanță a intenționalității animalului de experiență. Adaptarea în accepțiune behavioristă însemna reușită, chiar dacă în accepțiune inițială această explicație nu făcea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unei suprapuneri dintre comportamentul animal și cel uman, pe când de cel de-al doilea, aflat sub influența ideologiei comuniste, era un ateu aflat deasupra naturii, unde pretindea să se substituie puterii divine. Între soluțiile propuse de cele două curente psihologice, behaviorism și reflexelogie, s-au dovedit a fi tot mai puține punți de legătură. Aceste discrepanțe au fost mult timp discutate și analizate în literatura de specialitate a vremii. La început Pavlov, s-a distins ca un fiziolog care a călcat
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
curentul psihologic gestaltist german unde, ca reprezentant al Universității din Hamburg, a fost asimilat și promovat pentru pregătirea sa multilaterală psihologică, biologică și filosofică. Studiile sale experimentale, aflate în prima linie de confruntare cu celelalte curente psihologice ale vremii cu behaviorismul și reflexologia, au rămas de referință în domeniul psihologiei învățării prin metodele pe care le-a imaginat (a ocolului) pentru punerea în evidență a învățării intuitive la pești (Thorpe, 1966). După ce s-a întors acasă, cariera sa urmează un alt
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologiei animale în rândul studenților. Cu atât mai mult cu cât în literatura științifică universală, psihologia animală ajunsese declarată a fi o piatră de încercare pentru legile și regulile propuse de funcționarea psihicului, formulate din perspectiva marilor curente ale psihologiei behaviorism, gestaltism și reflexologie. Fiecare dintre ele și-a delimitat liniile experimentale cu consacrare în investigarea procesului de învățare, ale lui J.B Watson și pe urmă de E.L Thorndike, efectuate pe șobolani sau pisici behaviorismul; reflexologia s-a reprezentat
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
marilor curente ale psihologiei behaviorism, gestaltism și reflexologie. Fiecare dintre ele și-a delimitat liniile experimentale cu consacrare în investigarea procesului de învățare, ale lui J.B Watson și pe urmă de E.L Thorndike, efectuate pe șobolani sau pisici behaviorismul; reflexologia s-a reprezentat prin I.P. Pavlov, în experiențele de condiționare efectuate pe câini; gestaltismul german s-a reprezentat bine în experiențele pe maimuțe ale W. Köhler (M. Beniuc, 1971). Numai că în raționamentele celor care au decis numirea lui
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
socială, structura, corelațiile, ierarhizarea și funcțiile lor precum și modul în care evoluează (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Barem (engl. standard, fr. barême) ecran de raportare sau etalon de referință la teste (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Behaviorism (engl. behaviourism, fr. béhaviorisme) doctrină psihologică care a apărut la începutul secolului XX. Promotorul b. a fost John Broadus Watson (1913). Denumirea provine de la termenul englezesc behaviour care înseamnă comportament, de unde și denumirea de Teoria Comportamentului (Dicționar de Psihologie, coordonator
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de tipuri de c. în funcție de predominanta diferitelor instanțe implicate în relația S-R după formele implicate sau explicite, desfășurate sau latente, după rolul și funcțiile, integrarea sau implicația în opusul lor etc. C. are structură, dinamică, dimensiuni, rezonanțe, durată, intensitate (Behaviorismul). În cibernetică, termenul de c. este folosit în sens operațional, pentru a defini modul concret de interacțiune a unui sistem considerat ca mediul. Din acest punct de vedere c. devine o determinație generală a oricărui sistem dinamic. (C. Bălăceanu, Ed.
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
utilizarea de termeni subiectivi („succes”, „plăcut-neplăcut”), cât și graba de a aplica în învățământ constatările făcute pe șoareci. Watson a cerut să practicăm o psihologie strict obiectivă, observând numai stimulii, situațiile și răspunsurile (comportamentul). Psihologia sa a căpătat numele de „behaviorism” de la „behavior” (comportament). El a preferat doctrina lui Pavlov, întrucât acesta menționa numai coincidența a doi stimuli și nu folosea termeni subiectivi. Ca urmare, el a căutat să explice învățarea prin succesiune de reflexe condiționate, fiind însă contrazis de multe
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
plimbă, casa în care locuiește, rudele ce o însoțesc adesea etc. Afectul pozitiv se extinde și asupra altor ființe și obiecte. Avem de a face cu un transfer prin contiguitate (alăturare) demonstrat și experimental de către J. Watson, binecunoscutul părinte al behaviorismului. El a adus în fața unui copil de un an o cușcă în care se afla un iepuraș alb. Copilului i-a plăcut această ființă blândă și și-a manifestat satisfacția. În zilele următoare psihologul a readus cușca, dar când copilul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rogersiene pot consulta lucrarea lui G. Snyders (1978). A. Combs. Este cel care a devenit un avocat entuziast al abordării umaniste, după ce a trecut prin experiențe similare cu cele ale lui Maslow și Rogers. Și el a rămas dezamăgit de behaviorism și psihanaliză, și astfel a căutat o alternativă. În timp ce Maslow, în studierea motivației, și-a bazat concepția pe observarea comportamentelor reale și analiza biografiilor unor personalități, iar Rogers și-a construit teoria pe experiența de psihoterapeut, Combs a utilizat o
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al cuvântului inteligență, cel de „cultură”. A fi inteligent înseamnă a fi cultivat. Cultura cuprinde limbajul (în special bogăția vocabularului) și totalitatea cunoștințelor. Cultura nu este ereditară, ci se sprijină pe memorie și pe deprinderi formate. Conform unei teorii americane, behaviorismul (behavior = „comportament”), predominantă din anii ’20 până în anii ’60, totul poate fi învățat. Cuvântul inteligență fusese, de altfel, respins, pentru că evoca o capacitate înnăscută, fiind înlocuit cu noțiunea de rezolvare a problemelor. Nu rezolvăm o problemă printr-o sclipire de
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
neurotransmițătorilor. Examenul fiziologic al "țesutului conjunctiv al spiritului societății" (Jacques Le Goff) nu mai poate apela, la fel ca examenul funcțiilor neuronale, la artefactele metaforice ale inteligenței artificiale: fără martori-mașină. Dar cu un contracurent similar. Neuroștiințele s-au dezvoltat în ciuda behaviorismului american, și la fel în Franța, la început, în ciuda psihanaliștilor idealiști care separau psihismul de suportul său fizico-chimic tot așa cum semiologia separă semnele de suportul și drumul lor. Ceea ce neurobiologii au făcut pentru conștiința individuală înlăturînd separația spirit/creier trebuie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
satisfacă un minim de cerințe ale proprietarilor (cu precădere cele vizând remunerația anuală). I.3. Modelul behaviorist (al comportamentelor) Acest model privește întreprinderea ca o organizație sau coaliție de indivizi având fiecare propriile sale aspirații, motivații, comportamente. Pentru studierea acestora behaviorismul face apel la instrumente din arsenalul psihologiei. Concepția pur economică potrivit căreia managerul se află în permanență în căutarea unei soluții optimale este abandonată. H.A. Simon pune bazele acestei teorii în lucrarea sa “Administrative Behaviour”. Aici el introduce următoarele două
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
participant la actul comunicativ îl/îi influențează pe celălalt/ceilalți (voluntar și/sau involuntar), influențând în același timp însuși procesul ca atare (în etapa de proiecție, construcție, în derulare sau retrospectiv). Așadar, ,,a spune înseamnă a se comporta"18 (conform behaviorismului) de unde și direcțiile de analiză și de acțiune privind comportamentul de emițător, respectiv de receptor de mesaje, după cum înseamnă și ,,a acționa asupra celuilalt"19, realități identificabile, recognoscibile în plan didactic, unde educatori și educați comunică, se comunică, interacționează 20
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
preocupărilor filosofice din întreaga istorie a filosofiei în legătură cu modul de raportare a idealului educației la omul ca existență sau esență. Una dintre direcțiile de evoluție ale gândirii psihologice, psihologia umanistă, s-a afirmat la jumătatea secolului trecut, ca reacție la adresa behaviorismului și psihanalizei. În vreme ce ultimele două curente supralicitau determinismul social sau instinctual, umaniștii insistau pe alegerea liberă, teză alimentată de orientările fenomenologică și existențialistă contemporane. Behavioriștii utilizau metode nomotehnice și o interpretare statistică a omului, în timp ce umaniștii instrumentau metode ideografice izvorâte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a lui E. Durkheim și G. Tarde, dar în mod special a lui P. Janet, Ralea a explicat evoluția istoric a societții precum și avatarurile formrii omului și a condiției sale de excepție. Acestora și nu altor surse sau influențe, precum behaviorismul american sau gestaltismul german, îi acord Ralea tot interesul, selectându-și, din instrumentarul conceptual a lui Janet, noțiunile și categoriile cu care avea s încerce înțelegerea și definirea omului, cel puțin la începuturile studiilor sale de tinerețe. Contactul cu operele
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Deși e la curent, prin colaborrile sale cu eminentul profesor de psihologie experimental Gh. Zapan, de formație și pregtire științific german, nu este preocupat de cercetrile experimentale de laborator testologice americane sau psihometrice germane. Ralea nu accept concepția științific a behaviorismului american, preferând experimentalismul practicat de Janet în laboratoarele pariziene de la La Salpètriere. Cu toate acestea, nici P. Janet, nici Th. Ribot, nici H. Pieron, nici Guillaume, deși admit o psihologie obiectiv, practic a comportrilor, nu-l vor convinge cu argumentele
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
care oamenii le dezvoltă ca răspuns la situațiile create de mediu. Unele comportamente sociale pot fi recompensate, În timp ce altele pot fi sancționate; În cursul procesului de Învățare diferențiată, oamenii pot selecta pattern-urile comportamentale optime. Teoria Învățării sociale diferă de behaviorismul pur, prin importanța pe care o acordă proceselor cognitive. Deoarece oamenii Își pot reprezenta mintal situațiile, ei sunt capabili să anticipeze consecințele propriilor acțiuni și să-și modeleze comportamentul În mod corespunzător. Mai mult, teoria Învățării sociale diferă de behaviorismul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
behaviorismul pur, prin importanța pe care o acordă proceselor cognitive. Deoarece oamenii Își pot reprezenta mintal situațiile, ei sunt capabili să anticipeze consecințele propriilor acțiuni și să-și modeleze comportamentul În mod corespunzător. Mai mult, teoria Învățării sociale diferă de behaviorismul pur datorită accentului pe care Îl pune pe Învățarea indirectă (sau Învățarea vicariantă). Multe dintre pattern-urile comportamentale se Învață prin urmărirea acțiunilor celorlalți și prin observarea consecințelor acestora. Un copil care observă expresia de durere a fratelui său mai
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
cercetată și îmbunătățită în ultimii 50 de ani,. Terapia ABA a fost introdusa ca metoda de tratament în autism de către Ole Ivar Lovaas, profesor la University of California din Los Angeles ( UCLA ). Terapia promovata de acesta își are originea in behaviorism, curent în psihologie cunoscut prin teoriile unor cercetători precum Watson, Pavlov sau Skinner potrivit cărora comportamentul poate fi influențat, modificat sau întărit de factori externi. Înainte de prezentarea istoriei ABA si a evoluției metodelor folosite de profesorul Lovaas vom expune pe
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
teoriile unor cercetători precum Watson, Pavlov sau Skinner potrivit cărora comportamentul poate fi influențat, modificat sau întărit de factori externi. Înainte de prezentarea istoriei ABA si a evoluției metodelor folosite de profesorul Lovaas vom expune pe scurt câteva aspecte referitoare la behaviorism, pe baza căruia ABA a fost construita si dezvoltata. In 1913, John Watson, după studierea comportamentului observabil a concluzionat ca toate manifestările comportamentale sunt controlate de situații din mediul înconjurător. Watson a vorbit pentru prima data despre psihologia unor răspunsuri
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
dezvoltata. In 1913, John Watson, după studierea comportamentului observabil a concluzionat ca toate manifestările comportamentale sunt controlate de situații din mediul înconjurător. Watson a vorbit pentru prima data despre psihologia unor răspunsuri la stimuli externi punând bazele curentului denumit ulterior behaviorism. B.F. Skinner, începând din anii ’40 a revizuit teoriile predecesorilor săi în behaviorism, Pavlov si Watson, referindu-se la condiționarea operanta . Prin conceptul de condiționare operanta, Skinner sublinia faptul ca multe din comportamentele umane nu pot fi explicate prin condiționarea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
manifestările comportamentale sunt controlate de situații din mediul înconjurător. Watson a vorbit pentru prima data despre psihologia unor răspunsuri la stimuli externi punând bazele curentului denumit ulterior behaviorism. B.F. Skinner, începând din anii ’40 a revizuit teoriile predecesorilor săi în behaviorism, Pavlov si Watson, referindu-se la condiționarea operanta . Prin conceptul de condiționare operanta, Skinner sublinia faptul ca multe din comportamentele umane nu pot fi explicate prin condiționarea simpla care determina răspunsurile comportamentale ale animalelor ( reflexul condiționat descris de Pavlov ). Skinner
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]