203 matches
-
0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Ole Waever, The Future of International Relations: Masters in the Making, London and New York, Routledge, 1997, pp. 1-37. Cele patru mari dezbateri despre care vorbește Waever sunt idealism realism, tradiționalism behaviorism, realism marxism și raționalism reflectivism. 2 Menționăm aici Jacqui True, Gender, Globalization and Postsocialism: The Czech Republic After Communism, New York, 2003. 3 Ole Waever, "The Rise and Fall of the Inter-Paradigm Debate", în Steve Smith, Ken Booth, Marysia Zalewski (ed.
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ceva mai ample au fost percepute ca niște montaje de situații - e cazul prozei În război un pogon cu flori (1972), considerată pseudomicroroman - și s-a vorbit chiar de o „tehnică muzicală” (Eugen Simion). Formula e, întrucâtva, cea a unui behaviorism selectiv, întemeiată pe ocultarea antecedentelor explicative și focalizarea deliberată pe bizarerie. Paradoxal, aceasta e un nou avatar, mai rafinat, al tipicului (al „exponențialului”, după Gabriel Dimisianu), în ultimă analiză recuperabil, între limitele firescului, printr-o explicație subiacentă de o mare
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
cercetată și îmbunătățită în ultimii 50 de ani,. Terapia ABA a fost introdusa ca metoda de tratament în autism de către Ole Ivar Lovaas, profesor la University of California din Los Angeles ( UCLA ). Terapia promovata de acesta își are originea in behaviorism, curent în psihologie cunoscut prin teoriile unor cercetători precum Watson, Pavlov sau Skinner potrivit cărora comportamentul poate fi influențat, modificat sau întărit de factori externi. Înainte de prezentarea istoriei ABA si a evoluției metodelor folosite de profesorul Lovaas vom expune pe
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
teoriile unor cercetători precum Watson, Pavlov sau Skinner potrivit cărora comportamentul poate fi influențat, modificat sau întărit de factori externi. Înainte de prezentarea istoriei ABA si a evoluției metodelor folosite de profesorul Lovaas vom expune pe scurt câteva aspecte referitoare la behaviorism, pe baza căruia ABA a fost construita si dezvoltata. In 1913, John Watson, după studierea comportamentului observabil a concluzionat ca toate manifestările comportamentale sunt controlate de situații din mediul înconjurător. Watson a vorbit pentru prima data despre psihologia unor răspunsuri
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
dezvoltata. In 1913, John Watson, după studierea comportamentului observabil a concluzionat ca toate manifestările comportamentale sunt controlate de situații din mediul înconjurător. Watson a vorbit pentru prima data despre psihologia unor răspunsuri la stimuli externi punând bazele curentului denumit ulterior behaviorism. B.F. Skinner, începând din anii ’40 a revizuit teoriile predecesorilor săi în behaviorism, Pavlov si Watson, referindu-se la condiționarea operanta . Prin conceptul de condiționare operanta, Skinner sublinia faptul ca multe din comportamentele umane nu pot fi explicate prin condiționarea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
manifestările comportamentale sunt controlate de situații din mediul înconjurător. Watson a vorbit pentru prima data despre psihologia unor răspunsuri la stimuli externi punând bazele curentului denumit ulterior behaviorism. B.F. Skinner, începând din anii ’40 a revizuit teoriile predecesorilor săi în behaviorism, Pavlov si Watson, referindu-se la condiționarea operanta . Prin conceptul de condiționare operanta, Skinner sublinia faptul ca multe din comportamentele umane nu pot fi explicate prin condiționarea simpla care determina răspunsurile comportamentale ale animalelor ( reflexul condiționat descris de Pavlov ). Skinner
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ale animalelor ( reflexul condiționat descris de Pavlov ). Skinner a acordat o atenție deosebita in cercetările sale întăririlor unui comportament, fie ele pozitive sau negative si efectelor acestora. A subliniat de asemenea importanta predicitibilității unei manifestări comportamentale si a retragerii întăririlor. Behaviorismul este dezvoltat in anii ’60 de către Albert Bandura care a adăugat aspectul învățării sociale in cercetările realizate asupra comportamentului. Bandura considera ca interacțiunile sociale explica modul în care oamenii gândesc și se manifesta comportamental. Autorul a observat rolul important al
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
în utilizarea unei întăriri comportamentale determina tendința de a o folosi sau nu în continuare. Aceste teorii se constituie în știința “ pura “ a analizei comportamentale. In anii ’60, Ivar Lovaas va face trecerea de la aceasta știința pura, partea teoretica a behaviorismului la aplicarea efectiva a teoriilor comportamentale în procesul de recuperare a copiilor cu autism. Dr. Lovaas a început să lucreze cu copii afectați de autism în aceeași perioada îin care Skinner publică celebra sa lucrare “ Science and Human Behavior “ ( 1953
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
prin imitație ), de a culege din contactul cu mediul acele informații necesare în existența firească. Ținând cont de caracteristicile copiilor cu autism, specialiștii în analiza comportamentală au dezvoltat metode de predare potrivite acestora și bazate pe principiile teoriei învățării din behaviorism. Trei decenii de cercetare condusă de Ivar Lovaas și colaboratorii săi de la UCLA au demonstrat ca intervenția timpurie și intensiva poate ajuta semnificativ la recuperarea copiilor afectați de autism. Catherine Maurice a contribuit la creșterea popularității metodei ABA prin publicarea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
comportamentistă: copilul este neutru, părintele este agentul mediului Această perspectivă își are originea în lucrările lui J. Loke care a susținut că la naștere intelectul este „fabula rasa", diferențele dintre copii datorându-se acțiunii diferite a factorilor mediului social. Creatorul behaviorismului, J. Watson a susținut și el importanța influenței mediului în formarea personalității. Dar, B.F. Skiner este cel care a dezvoltat această paradigmă interpretativă, susținând ideea întăririi comportamentului dezirabil. Copilul nu este considerat ca fiind în mod natural rău sau bun
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Pentru gruparea tendințelor în structuri din ce în ce mai complexe este necesară o anumită tensiune. Când nu apare nicio barieră, nicio frustrare, tendințele se consumă imediat în acțiuni al căror ecou rămâne redus. Este o situație creată de către J.Watson, binecunoscutul părinte al behaviorismului. El a adus în fața unui copil de un an o cușcă în care se afla un iepuraș alb. Copilului i-a plăcut această ființă blândă și și-a manifestat satisfacția. În zilele următoare, psihologul a readus cușca dar, când copilul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
satisfacă un minim de cerințe ale proprietarilor (cu precădere cele vizând remunerația anuală). I.3. Modelul behaviorist (al comportamentelor) Acest model privește întreprinderea ca o organizație sau coaliție de indivizi având fiecare propriile sale aspirații, motivații, comportamente. Pentru studierea acestora behaviorismul face apel la instrumente din arsenalul psihologiei. Concepția pur economică potrivit căreia managerul se află în permanență în căutarea unei soluții optimale este abandonată. H.A. Simon pune bazele acestei teorii în lucrarea sa “Administrative Behaviour”. Aici el introduce următoarele două
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cele primare, ilustrează din plin interpretarea conducerii ca funcție a persoanei. Deplasarea preocupărilor de la persoană la situație s‑a datorat dezvoltării sociologiei și psihologiei sociale. Punctul de vedere situațional, inițiat și introdus în psihologia socială de ceea ce s‑a numit „behaviorismul social” (E. Tolman), a fost preluat atât de neofreudism (E. Fromm, K. Horney), cât și de teoria „acțiunii sociale” (T. Parsons), care pun accentul pe „mediul social” în care acționează oameni, pe „situația” în care se află „actorul”. Trecerea în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pornește în lucrarea sa de la aplicarea teoriei psihologice a comportamentului la organizații și economie. El consideră că în mediile organizaționale omul nu este nici așa de rațional cum postulau economiștii clasici, dar nici total influențat de mediu, așa cum pretindeau reprezentații behaviorismului tradițional. Dimpotrivă, în mediile organizaționale puternic orientate de obiectivele, scopurile care urmează a fi realizate, omul trebuie considerat ca având o conduită rațională, însă limitată și constrânsă de circumstanțe. Oamenii au cunoștințe, capacități, motivații nu numai diferite, dar și limitate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
151-152). Privind motivația și satisfacția prin raportarea lor la exterior, la stimulii care le produc, precum și la efectele care se obțin, autorul nu greșește. Nu este greu însă să observăm în definirea celor doi termeni schema clasică SR a behaviorismului. Motivația și satisfacția apar ca fiind entități de sine stătătoare, diferențiate între ele, fără nici o legătură. Or, faptul că ele sunt intim corelate este de domeniul evidenței. Gellerman surprinde corect natura celor două fenomene (unul - impuls; celălalt - stare subiectivă de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
iar nu între semnificant și semnificat, căci aceste aspecte ale semnului fiind consubstanțiale, legătura dintre ele nu poate fi necesară. De altfel, în 1933, lingvistul american Leonard Bloomfield a elaborat o altă teorie a cuvîntului ca semn, pornind de la principiile behaviorismului și punînd pe primul plan relația dintre forma lingvistică și obiectul (referentul) denumit prin ea. Unele dintre curentele lingvistice de la sfîrșitul secolului al XX-lea, pornind de la sugestiile lingvisticii cognitive, au abandonat însă ideea lipsei de motivare a semnului, praxematica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
determinarea tipurilor și genurilor la care se pot repartiza ansamblurile de enunțuri, din perspectiva recurgerii la concepte sau la propoziții cu valoare axiomatică. V. demonstrație, epistemologie. D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. IO B BEHAVIORISM. Fiind o teorie psihologică (generată de opera freudiană și propusă de J. B. Watson, în 1913) orientată spre explicarea fenomenelor lingvistice, behaviorismul (numit și comportamentism, opus mentalismului) nu are o relație directă cu a n a l i z a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
axiomatică. V. demonstrație, epistemologie. D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. IO B BEHAVIORISM. Fiind o teorie psihologică (generată de opera freudiană și propusă de J. B. Watson, în 1913) orientată spre explicarea fenomenelor lingvistice, behaviorismul (numit și comportamentism, opus mentalismului) nu are o relație directă cu a n a l i z a d i s c u r s u l u i, fiindcă are în vedere numai comportamentele observabile pe care le raportează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pp. 251-264; Le vocabulaire des institutions indo-européennes, Les Editions de Minuit, Paris, 2 vol., 1969, 1970 (trad. rom. Vocabularul instituțiilor indo-europene, Paideia, București, 1999). Bernard BERELSON (1912-1979), specialist american în științele sociale, inițiator al unei direcții noi de cercetare, numită behaviorism (articolul fondator, Behavioral Sciences, a apărut în Sills, David I. (ed), International Encyclopedia of the Social Sciences, Macmillan, New York, 1968, vol. 2, pp. 41-45). A consacrat numeroase studii problematicii comportamentului uman în condiții sociale date (de exemplu, votul în campaniile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adesea că Claude Shannon și Norbert Wiener au dezmințit altădată în mod special ideea că teoria lor ar fi adecvată procesului de comunicare umană. Se uită că Shannon se gîndea în principal la transmiterea și la obținerea semnalelor electronice"39. Behaviorismul "uita" această "nuanță": Humphrey, F.H. Allport, Holt, mai tîrziu Hull, cu sau fără intenție, se înscriu în schema pavloviană a declicului care provoacă o reacție, determinîndu-ne să considerăm că destinatarul este întotdeauna sub controlul emițătorului, ceea ce Ravault numește în mod
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
adică la trei ani după publicarea cărții lui Kuhn, în alocuțiunea lui ca președinte al APSA, David Truman recunoștea că știința politică nu are și nu a adoptat niciodată paradigme, dar, conciliant, admitea că această știință a cunoscut "ceva asemănător", behaviorismul din perioada 1880-1930. Perioada behavioristă ar fi în știința politică o perioadă de "știință normală", în sensul pe care îl dă Kuhn acestei expresii. Ce câștigăm dacă numim o perioadă benefică din istoria științei politice prin expresia "știință normală"? Tot
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
explorărilor psihosociale, s-ar cuveni ca psihologia să își însușească abordarea interculturală, în absența căreia demersul său semantic și operațional va fi sărăcit considerabil. 1.3. Psihologia interculturală: o altă modalitate de interpretare a societății Pentru o lungă perioadă, de la behaviorism pînă la cognitivism, demersul psihologic a fost îndreptat asupra individului izolat, privit printr-o structurare mai degrabă teoretică a personalității și dinamicii ei. începînd cu anii '30, s-au ridicat progresiv întrebări tot mai influente referitoare la modul în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
întâmplat și cu Journalism Quarterly, Journalism Abstracts și Journalism Monographs, la toate titlurile fiind adăugată și sintagma Mass Communication (AEJMC News 1). Studiile jurnalistice au ajuns apoi să accepte colaborarea cu studiile comunicării de masă, colaborare ce punea accentul pe behaviorism. Accentul behaviorist ce se baza pe dovezile empirice măsurabile au dominat acest studiu, în ciuda preferințelor din anii '70 pentru alte tipuri de abordări, mai ales cele de tip cultural (Carey, 177) și calitativ (Cooper, Potter și Dupagne 54). Această caracteristică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
128, 218, 312, 324 balade, ascensiunea ~, 129, 131, 136 Balzac, Honoré de, 210 Barrett, William, 12, 102, 255, 330 Barrie, J. M., 70; Window in Thrums, 70 batjocoritor. Vezi și jurnalismul jurnalismul "galben" (de senzație) 282 Beals, Carleton, 223, 330 behaviorism, 301 Benjamin, Walter, 91, 184, 330 Bennett, James Gordon, 165 Berger, Charles: Handbook of Communication Science (în colaborare cu Stephen Chaffee), 302 Berger, John, 86, 187, 241 Bernays, Edward, 293, 330 Berner, R. Thomas: "Literary Newswriting: The Death of an
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și eficiența dubletului pedepse/recompense. Ei pleacă de la afirmația că, în conformitate cu tradiția culturală europeană, controlul social are în centru mecanismul pedepselor și recompenselor; cu alte cuvinte, cine poate pedepsi ori recompensa, acela are puterea de a-i controla pe ceilalți. Behaviorismul lui Skinner, axat pe dinamica stimul/răspuns, nu face decât să ofere o aură academică pentru dispozitivul pedepse/recompense. Cea mai răspândită metodă (deci și cea mai eficientă) de a-i determina pe ceilalți să se comporte în sensul dorit
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]