440 matches
-
C.S. Sumner, R.W. Scott (ed.), Organizational Behavior and the Practice of Management, Foresman and Company, Glenview. Mărginean, I. (1982), Măsurarea în sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mead, G.H. (1934), Self and Society from the Standpoint of a Social Behaviorist, University of Chicago Press, Chicago. Mead, M. (1964), Continuities in Cultural Evolution, Yale University Press, New Haven. Mead, R. (1971), „An experimentul study of leaderschip in India”, în W.W. Lambert, R. Weisbrod (ed.), Comparative Perspectives on Social Psychology, Little
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Pentru Cottraux, avantajul acestei metode constă în faptul că ea ar permite, în cazurile mai puțin complexe, să fie aplicată de către terapeuți ușor de format și de supervizat pentru această activitate specifică. Condiționare operantă sau de tip II (Skinner) Poziția behavioristă radicală a lui Watson n-a fost urmată cu exactitate de nici unul dintre continuatorii săi. Incercând să respecte criteriile unei analize științifice a comportamentului, un mare număr dintre acești cercetători au încercat să reintegreze variabila intermediară, - organismul - în ecuația formată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în mod special, mai ales în cazul contingențelor atât de speciale și atât de efemere încât exclud orice pregătire generală? Răspunsul lui Skinner: „regulile” Skinner a oferit un răspuns acestor întrebări identificând comportamente guvernate de reguli. Această distincție permite analizei behavioriste să cuprindă multiplele aspecte ale comportamentului uman, în special toate comportamentele care aparțin unei culturi determinate sau unei morale, altfel spus, să abordeze, într-o manieră generală, problema vieții mentale. Descrierea verbală realizată de către ființa umană a comportamentelor sale reușite
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că primul nu-l poate simula perfect pe cel de al doilea. Altfel spus, contingențele presupun rațiuni pe care regulile nu pot niciodată să le precizeze. 2. Terapiile comportamentale și cognitive ale celui de al doilea val: „revoluția cognitivistă” Revoluția behavioristă a implicat, deci, într-o manieră decisivă, la începutul secolului XX, psihologia științifică într-un demers obiectiv având drept subiect comportamentul. Dacă formulările exagerate ale behaviorismului watsonian au fost, chiar de la început, respinse de majoritatea behavioriștilor, există un consens larg
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
val: „revoluția cognitivistă” Revoluția behavioristă a implicat, deci, într-o manieră decisivă, la începutul secolului XX, psihologia științifică într-un demers obiectiv având drept subiect comportamentul. Dacă formulările exagerate ale behaviorismului watsonian au fost, chiar de la început, respinse de majoritatea behavioriștilor, există un consens larg în a considera psihologia ca fiind știința comportamentului. Pornind de la unele curente în cercetare apărute cu mulți ani în urmă, o serie de formulări teoretice și concepte noi, însoțite de strategii terapeutice care se inspirau din
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
La nivelul formalizării modelelor, acestea se pot amesteca uneori, sau se pot diferenția cu claritate. Prima variantă a cognitivismului permite conceptualizarea mecanismelor sau proceselor intermediare dintre stimul și răspuns. Această preocupare nu este nouă, deoarece o întâlnim deja la primii behavioriști cum ar fi Hull și teoria sa cu privire la nevoi. Pentru acești cognitiviști, se pune problema elaborării unor modele complexe ale acestor mecanisme interne invocate și încercării de a le valida în mod empiric. Aceste modele își centrează analiza pe principiile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Bandura Interesându-se de problemele învățării prin imitație, pe care o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin contiguitate-repetiție și învățarea prin consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
detaliată și, pe de altă parte, faptului că venea în întâmpinarea dorinței clinicienilor de a se ocupa de gânduri, de spirit, evitând astfel criticile acide ale psihanaliștilor care îi acuzau că ar confunda ființa umană cu porumbeii și șoarecii laboratoarelor behavioriste. S-a uitat faptul că tratamentul depresiei, primul obiect de studiu al lui Beck, era inspirat puternic din teoria comportamentalistă, s-a uitat faptul că teoria sa cognitivă împrumuta, destul de vag de altfel, conceptul schemei de la psihologia cognitivă experimentală, iar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și final pentru construcția unei teorii. Dezideratul desprinderii unei arte a predării din știința învățării nu s-a împlinit ca urmare a: divergențelor considerabile dintre teoriile învățării; predării, forțată să se limiteze la aplicațiile pedagogice ale teoriei învățării; exacerbării argumentației behavioriste, insuficientă însă pentru explicitarea tuturor situațiilor de predare-învățare. Întrucât s-au făcut destule referiri și în analizele anterioare la asocierea stabilită între didactică și artă, dar și întrucât criza de identitate a pedagogiei, despre care vorbeam în debutul studiului, provine
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
o evaluare a progresului elevului în cursul timpului. Această metodă are sprijinul psihologiei cognitive și a suferit schimbări. De la ideea că inteligența este fixă și unilaterală, s-a trecut la ideea că este multilaterală și schimbătoare. Orientarea cognitivă (față de cea behavioristă) vede în elev o parte din procesul de învățare. El este parte activă, se autoorientează în a primi informații potrivite cu scopul în care le poate folosi și în a-și dezvolta motivația. De asemenea, elevul învață metode de lucru
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
gâtuit atâtea talenteă Partidul a spulberat credința falsă că artistul nu poate creia dacă nu-i flămând, dacă nu-i murdar, dacă nu-i tuberculos și alcoolic. (Ă). Să ne luăm sarcini și să le Îndeplinim cu mândrie”. UN SIMPTOM BEHAVIORIST Ar fi greșit dacă s-ar crede că părerile anterioare vin din excesiva gratitudine a unui autor influent, impus În noile condiții, cum era la acea dată Camilar, prin succesul primului volum al romanului Negura. Atitudinea era mai generală, cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
G. M. 117, 1, 19 Zaporojeț, A. V. 228, 229 Zăganjon 52, 191, 222, 270 Zidărift Ștefan 52, 217, 219/222 Zincă, Harâlambie 52, 189, 219, 221, 222, 348 W Wells, H.G. 322 Z CUPRINS Recompensa și misiune Un simpton behaviorist Congresul intelectualilor Din poeziile anului Poeții Poetul exemplu: Dan Deșliu Proza Cititorii - O altă instanță Bătălia pentru nuvelă Prozatorul exemplu: Petru Dumitriu Spiritul de partid În critica literară Note și comentarii 1950 Două aniversări Proza - vedere generală Cazul „Ana Roșculeț
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu câini. Mecanismele reflexului condiționat comune omului și animalelor sunt grupate în primul sistem de semnalizare, iar reflexele condiționate, specifice omului, sunt grupate în cel de al doilea sistem de semnalizare, stimulul universal fiind cuvântul. J.B. Watson (18781958) întemeiază psihologia behavioristă, respectiv psihologia comportamentului, care se axează pe studierea a ceea ce poate fi observabil, pentru a se elimina datele subiective. Privind învățarea, Watson a atribuit o mare importanță stimulilor kinestezici rezultați din mișcarea organismului. Edwin Guthrie (1886-1859), aparține behaviorismului, iar sistemul
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în sistemul său există preferință pentru stimulii produși de mișcare ca find adevărații termeni de condiționare. B.F, Skinner (n.1904), este de asemenea adept al psihologiei comportamentale , fără analiza substratului fiziologic. Clark. I. Hull (1884 1952) elaborează un sistem behaviorist, fără nici o referire la conștiință, dar în progres față de teoriile anterioare. Preocuparea sa principală este deprinderea pentru a cărei studiere face experiențe asupra reflexelor condiționate, fiind adeptul legii efectului, promovate de Thorndike. Logica de bază a sistemului lui Hull constă
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
este strâns legată de reacțiile științifice aduse împotriva abordării dinamice. În special H.J. Eysenck a fost unul dintre oponenții principali ai psihanalizei, acesta fiind convins de avantajele terapiei comportamentale ca metodă alternativă de terapie (Eysenck, 1964). În ciuda faptului că terapeuții behavioriști nu împărtășesc o singură abordare teoretică și nu aderă la o serie specifică de tehnici terapeutice, cu toții sunt de acord că accentul trebuie pus pe comportamentul observabil. Astfel, teoria comportamentală este clădită pe tradiția lui John Watson și se bazează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ansamblu asupra ecosistemului, cu vădită și viscerală plăcere; Mark Moffett nu are nici o legătură cu personajul din carte care are același nume. Ellen Moore a organizat tonele de informații adunate și a ținut departe orice m-ar fi putut distrage. Behavioristul Ian Dunbar mi-a oferit informații avizate despre comportamentul câinilor și principiile de dresaj, dar metodele și filozofia prezentate În această ficțiune nu sunt o reprezentare fidelă a acestora. Deși este imposibil să coroborezi gândurile și motivele juntei din Myanmar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nou În insulele Galápagos ca să mai adune informații despre schimbările ecologice și efectele lor asupra speciilor endemice de pe insule. Acesta era subiectul următoarei ei cărți. Era biolog evoluționist, specialistă În teoriile darwiniste și bursieră MacArthur 1. Soțul ei era psiholog behaviorist și fusese pe vremuri studentul ei; avea 31 de ani, cu 12 ani mai tânăr decât ea. Specializarea lui erau diferențele la nivel neurologic dintre femele și masculi, „deseori considerate În mod eronat ca diferențe Între coeficientele de inteligență medii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
an Înainte ca britanicii să preia În mod oficial conducerea vechii Birmanii. Dwight simțea o afinitate bizară pentru acest strămoș al său, ca și cum o amintire genetică l-ar fi mânat În acea parte a lumii. În calitatea sa de psiholog behaviorist, știa că acest lucru era imposibil din punct de vedere științific, dar totuși Îl intriga, iar În ultimul timp devenise de-a dreptul o obsesie. — Ce rost are să alegi să nu faci ceva? continuă el să argumenteze. Să nu mănânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
transforma Într-un retriever drăgălaș dacă știți cum să negociați cu el“. Și, datorită acestui gen de sfaturi de bun-simț, doctorul Harry Bailley a devenit cel mai mare și mai tare dresor de câini, fondator al respectabilei Societăți Internaționale a Behavioriștilor Canini, inventator al metodelor umane de dresaj (pentru care Încă așteaptă brevetul), vedetă a Dosarelor Fido, iar acum și stăpânul extracalificat al dragului meu Poochini. Mi-e teamă Însă că eu nu l-am prea dresat, iar obrăznicătura de Poochini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Sunt minoră, știi?! Marlena se Înroși, la fel și Harry, plin de rușine și indignare. Ridicându-și privirea, văzu că toți din autocar se uitau la el. —Esmé, termină chiar acum! spuse Marlena. Harry, amintindu-și de pregătirea lui ca behaviorist, Își recăpătă calmul. Când era vorba de câini speriați, nu ajuta la nimic să țipi la ei. Se transformă Într-un monument de stăpânire de sine. — Sigur că nu o să ți-l ia nimeni, spuse el pe un ton blând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
niște analogii darwiniste de bază care să facă totul să pară bine fundamentat. Excelent. Roxanne nu era singura care știa câte ceva despre Darwin. Ce mai putea spune care să-l diferențieze de acel cap-sec de pe celălalt canal care-și spune behaviorist al animalelor? Harry făcu două coloane: „oameni“ și „câini“. La „oameni“ scrise: „ierarhii sociale și criterii legate de primul născut; limbaj evoluat care dă naștere inteligenței sociale comune; conștiință civică, morală, etică; stabilirea de obiective; discernământ și judecată; de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Capitolul II. Contribuții la studiul motivației / 31 2.1. Managementul științific / 31 2.2. Studiile Hawthorne și școala relațiilor umane / 33 2.3. Institutul Tavistock și teoria sistemelor socio-tehnice / 34 2.4. Teoria freudiană despre motivație /36 2.5. Teorii behavioriste despre motivație / 37 Capitolul III. Teorii de conținut despre motivație / 41 3.1. Teoria ierarhiei nevoilor / 41 3.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei ierarhiei nevoilor / 44 3.1.2. Limite, critici, dezvoltări teoria ierarhiei nevoilor / 46 3
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fi ignorată. Cu atât mai mult cu cât conexiunea motivației cu satisfacția în muncă și performanța a deschis zone de cercetare prolifice. Debutul studiului sistematic al motivației poate fi localizat la începutul secolului al XX-lea în lucrările psihanaliștilor și behavioriștilor. Timp de o sută de ani acest domeniu a înregistrat o dezvoltare accelerată, fiind recunoscut ca unul dintre cele mai prolifice în ceea ce privește numărul de publicații. O treime din articolele științifice din domeniul psihologiei organizaționale publicate spre sfârșitul secolului al XX
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
explicațiile cauzale (în direcția explicării comportamentului uman); 2. problematica motivației a fost convertită de la conceptul științific de a ajuta înțelegerea omului și constituția sa individuală, fiind transformată într-un instrument pragmatic de influențare a comportamentului uman; 3. datorită orientării predominant behavioriste, teoreticienii motivației în muncă au pierdut sensul preocupării mai ample pentru oameni și organizații; 4. teoriile motivației în muncă reduc complexitatea realității sociale la o preocupare exclusivă față de satisfacție și eficacitate; 5. în ciuda preocupărilor față de adevărul universal, teoriile motivației în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
la dezbateri, critici și dezvoltări ale cercetării. Capitolul II Contribuții la studiul motivației În acest capitol sunt prezentate abordările care au marcat începutul studiului sistematic al motivației muncii: managementul științific, școala relațiilor umane, teoria sistemelor socio-tehnice, teoria freudiană și concepția behavioristă. Opțiunea pentru ilustrarea acestor contribuții a fost determinată de impactul celor cinci școli de gândire asupra studiului comportamentului organizațional și implicit asupra pragmaticii motivării. De la managementul științific până la teoriile behavioriste, cercetările din perioada 1900-1925 contribuie la creionarea problematicii motivării. Studiile
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]