441 matches
-
după două luni de condiționare, Albert a dezvoltat o anxietate profundă în prezența șoarecilor albi, iepurilor, câinilor, măștilor de Moș Crăciun, bumbac/vată etc., adică la orice element care îi aducea în memorie aspectul animalului față de care fusese condiționat. Psihologul behaviorist a început atunci un proces de „vindecare” a copilului, prin stimularea zonelor erogene în momentul apariției stimulilor care îi provocau frica lui Albert. Câțiva ani mai târziu, John B. Watson își enunța teza prin faimoasele cuvinte „Give me the baby
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai cunoscuți, reprezentativi exponenți ai domeniului teoriilor învățării. • Paradigma asociaționistă, condiționare clasică: Teoria condiționării clasice (I.P. Pavlov; J. Konorski); Teoria condiționării prin contiguitate (E. Guthri Teoria condiționării anticipate, simultane și întârziate (G. Gorn; K.R. We F. McSweeny). • Paradigma asociaționistă comportamentistă (behavioristă): Teoria conexionistă (E.L. Thorndike); Teoria condiționării operante/instrumentale (B.F. Skinner); Teoria condiționării active (S.M. Widrick); Teoria așteptării/behaviorist internațională (E. Tolman) ; Teoria mediației (C.E. Osgood) ; Teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentale (C. Hull); Teoria revizuită a celor doi factori (O.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Konorski); Teoria condiționării prin contiguitate (E. Guthri Teoria condiționării anticipate, simultane și întârziate (G. Gorn; K.R. We F. McSweeny). • Paradigma asociaționistă comportamentistă (behavioristă): Teoria conexionistă (E.L. Thorndike); Teoria condiționării operante/instrumentale (B.F. Skinner); Teoria condiționării active (S.M. Widrick); Teoria așteptării/behaviorist internațională (E. Tolman) ; Teoria mediației (C.E. Osgood) ; Teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentale (C. Hull); Teoria revizuită a celor doi factori (O.H. Mowrer). • Paradigma formalizată, matematic informațională și cibernetică: Teoria matematică a învățării (R. Bush; F. Mosttler); Teoria eșantionării
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
feed-back, așa cum ar fi un termostat. Este necesară o cercetare complexă, bazată pe știință. Mai întâi, trebuie analizat comportamentul animalelor, al păsărilor, eventual și al altor vertebrate, și felul în care acestea învață anumite comportamente. În al doilea rând, abordarea behavioristă trebuie dublată de o cercetare neurofiziologică a creierului. Abordarea behavioristă permite o analogie între comportamentul oamenilor și al altor ființe, ceea ce duce la o situație teoretică asemănătoare cu argumentul privitor la existența altor minți discutat în filosofia minții. Analogia poate
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
complexă, bazată pe știință. Mai întâi, trebuie analizat comportamentul animalelor, al păsărilor, eventual și al altor vertebrate, și felul în care acestea învață anumite comportamente. În al doilea rând, abordarea behavioristă trebuie dublată de o cercetare neurofiziologică a creierului. Abordarea behavioristă permite o analogie între comportamentul oamenilor și al altor ființe, ceea ce duce la o situație teoretică asemănătoare cu argumentul privitor la existența altor minți discutat în filosofia minții. Analogia poate fi întărită și de faptul că animalele au sistem nervos
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a cunoașterii altor minți. În general, simțim noi înșine durere și putem presupune că, în măsura în care ceilalți oameni ne sunt asemănători, vor simți și ei durerea. Mai mult decât atât, există o mulțime de alte indicii exterioare, remarcă filosofii de orientare behavioristă, așa cum ar fi comportamentele, care ne permit să dăm credit ipotezei că și ceilalți oameni simt durerea. În cazul animalelor vom observa comportamente asemănătoare cu ale oamenilor, precum o zvârcolire sau un vaiet, la care adăugăm și faptul biologic că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
u i poate viza acțiunea sub mai multe aspecte: ca rol în ansamblul discursiv, ca selecție a mijloacelor de expresie, ca funcție în corelarea enunțurilor etc. Există apoi posibilitatea de a distinge între acțiunea propriu-zisă și acțiunea-răspuns care, în teoria behavioristă, reprezintă reacția la un stimul verbal sau nonverbal. V. act, autor, vorbire. DUBOIS 1973; D. FILOZ. 1978; FLEW 1983; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN ADRESARE. Adresarea reprezintă o formă (verbală
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însă, conexiunile dintre fenomenele lingvistice și condițiile producerii lor (reacția la stimuli) sînt în principiu elemente care privesc realizarea discursului și, în consecință, analiza lui. Există, de aceea, necesitatea ca această analiză să aibă în vedere obiectivele și rezultatele teoriei behavioriste, luînd în considerare, desigur, și aspectele criticate de unii lingviști (precum Noam Chomsky, în "Review of ‛Verbal Behavior'", Language 35, 1959). V. pulsiune comunicativă. DUBOIS 1973; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN BILINGVISM. În mod obișnuit, bilingvismul este considerat ca
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Capitolul II. Contribuții la studiul motivației / 31 2.1. Managementul științific / 31 2.2. Studiile Hawthorne și școala relațiilor umane / 33 2.3. Institutul Tavistock și teoria sistemelor socio-tehnice / 34 2.4. Teoria freudiană despre motivație /36 2.5. Teorii behavioriste despre motivație / 37 Capitolul III. Teorii de conținut despre motivație / 41 3.1. Teoria ierarhiei nevoilor / 41 3.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei ierarhiei nevoilor / 44 3.1.2. Limite, critici, dezvoltări teoria ierarhiei nevoilor / 46 3
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fi ignorată. Cu atât mai mult cu cât conexiunea motivației cu satisfacția în muncă și performanța a deschis zone de cercetare prolifice. Debutul studiului sistematic al motivației poate fi localizat la începutul secolului al XX-lea în lucrările psihanaliștilor și behavioriștilor. Timp de o sută de ani acest domeniu a înregistrat o dezvoltare accelerată, fiind recunoscut ca unul dintre cele mai prolifice în ceea ce privește numărul de publicații. O treime din articolele științifice din domeniul psihologiei organizaționale publicate spre sfârșitul secolului al XX
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
explicațiile cauzale (în direcția explicării comportamentului uman); 2. problematica motivației a fost convertită de la conceptul științific de a ajuta înțelegerea omului și constituția sa individuală, fiind transformată într-un instrument pragmatic de influențare a comportamentului uman; 3. datorită orientării predominant behavioriste, teoreticienii motivației în muncă au pierdut sensul preocupării mai ample pentru oameni și organizații; 4. teoriile motivației în muncă reduc complexitatea realității sociale la o preocupare exclusivă față de satisfacție și eficacitate; 5. în ciuda preocupărilor față de adevărul universal, teoriile motivației în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
la dezbateri, critici și dezvoltări ale cercetării. Capitolul II Contribuții la studiul motivației În acest capitol sunt prezentate abordările care au marcat începutul studiului sistematic al motivației muncii: managementul științific, școala relațiilor umane, teoria sistemelor socio-tehnice, teoria freudiană și concepția behavioristă. Opțiunea pentru ilustrarea acestor contribuții a fost determinată de impactul celor cinci școli de gândire asupra studiului comportamentului organizațional și implicit asupra pragmaticii motivării. De la managementul științific până la teoriile behavioriste, cercetările din perioada 1900-1925 contribuie la creionarea problematicii motivării. Studiile
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
școala relațiilor umane, teoria sistemelor socio-tehnice, teoria freudiană și concepția behavioristă. Opțiunea pentru ilustrarea acestor contribuții a fost determinată de impactul celor cinci școli de gândire asupra studiului comportamentului organizațional și implicit asupra pragmaticii motivării. De la managementul științific până la teoriile behavioriste, cercetările din perioada 1900-1925 contribuie la creionarea problematicii motivării. Studiile din această perioadă au stimulat elaborarea teoriilor clasice despre motivație fie prin dorința autorilor de a combate viziunile precursorilor, fie prin dezvoltări conceptuale. 2.1. Managementul științific Managementul științific dezvoltat
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în plan mintal de instinct. Freud consideră că studiul sursei instinctului nu face parte din preocuparea psihologiei, afirmând că nu se știe dacă procesul este reglat chimic sau intervin alte forțe de natură mecanică. Teoria freudiană a fost combătută de behavioriști în primul rând datorită absenței capacității predictive și a limitelor generale ale terapiei psihanalitice (Latham, 2007, p.7). Deci și Ryan (1985, p. 6) consideră că trebuințele sau impulsurile sunt importante pentru a explica tendința de acțiune, fără a fi
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației prin tehnici proiective. Creat de Henry A. Murray în anii '30 Thematic Apperception Test testul proiectiv pentru măsurarea nevoii de realizare a fost dezvoltat de McClelland în anii '60 și revalorizat de Miner în anii '90. 2.5. Teorii behavioriste despre motivație La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea viziunea asupra motivației era dominată de concepțiile behavioriste și psihanalitice. Studiile behavioriste, întemeiate pe principiile teoriei condiționării operante elaborată de Skinner, s-au
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de McClelland în anii '60 și revalorizat de Miner în anii '90. 2.5. Teorii behavioriste despre motivație La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea viziunea asupra motivației era dominată de concepțiile behavioriste și psihanalitice. Studiile behavioriste, întemeiate pe principiile teoriei condiționării operante elaborată de Skinner, s-au centrat asupra modului în care organismul răspunde la stimuli, fără a lua în calcul dimensiunea cognitivă sau intenționalitatea comportamentului. Latham (2007) sintetizează cele două obiective
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
60 și revalorizat de Miner în anii '90. 2.5. Teorii behavioriste despre motivație La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea viziunea asupra motivației era dominată de concepțiile behavioriste și psihanalitice. Studiile behavioriste, întemeiate pe principiile teoriei condiționării operante elaborată de Skinner, s-au centrat asupra modului în care organismul răspunde la stimuli, fără a lua în calcul dimensiunea cognitivă sau intenționalitatea comportamentului. Latham (2007) sintetizează cele două obiective majore ale cercetării în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
De altfel, literatura de specialitate, deși invocă mecanismele pedepsei și recompensei ca surse de motivare și control, nu acordă importanță acestora nici în domenii conexe motivației muncii, cum ar fi motivația pentru învățare. O altă clasă de teorii de orientare behavioristă sunt cele ale "reducerii tensiunilor" sau "ale trebuințelor" (drive theory), dintre care cea mai cunoscută este teoria elaborată de Clark L. Hull. Aceste teorii se înscriu în abordarea de tip regulator și pun accentul pe homeostazie și pe energizarea generală
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
muncă. Viziunea lui Bandura asupra mecanismelor motivaționale a fundamentat curentul cognitivist dezvoltat după anul 1970, teoria fiind unanim recunoscută drept un vector dominant al cercetării actuale a motivației în muncă. Abordarea cognitivă s-a dezvoltat ca o reacție la modelul behaviorist, Bandura respingând abordarea de tip mecanicist care presupune existența unei "cutii negre" între stimul și răspuns: În teoria social cognitivă oamenii sunt operatori de tip agent în cursul vieții lor, nu doar gazde spectatoare pentru mecanismele cerebrale orchestrate de evenimentele
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dans ce domaine. Le deuxième chapitre présente les approches qui ont marqué le début d'une étude systématique de la motivation du travail: gestion scientifique, l'école des relations humaines, la théorie des systèmes sociotechniques, la théorie freudienne et la conception behavioriste. L'option pour l'illustration de ces contributions était due à l'impact des cinq écoles de pensée sur l'étude du comportement organisationnel et, implicitement, sur la pragmatique de la motivation. Les troisième et quatrième chapitres exposent les théories actives
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
alterează înțelegerile noastre asupra ideologiei"54. După cum observă Gerring, diversele abordări ale ideologiei, survenite mai ales în cea de a doua jumătate a secolului trecut, au vizat fie operaționalizarea conceptului (prin instituirea unor variate metodologii de măsurare, așa cum au făcut behavioriștii, cărora Giovanni Sartori le-a contrapus ideea că "formarea conceptelor este prioritară cuantificării"55); fie "reconfigurarea" sa terminologică (prin conferirea unor noi înțelesuri, care le-au ignorat pur și simplu pe cele existente deja, încât sensul ideologiei a fost ori
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unor modele despre care, în a doua jumătate a secolului trecut, s-a crezut că sunt infailibile. De asemenea, analiza statistică a fenomenelor sociale și politice, dezvoltată mai ales în Statele Unite după cel de-al Doilea Război Mondial, în cadrul curentului behaviorist, și-a propus să redea relațiile și acțiunile indivizilor și grupurilor socio-istorice în cifre și date exacte. Ideea raționalității științifice a fost mereu prezentă, fără îndoială, în sânul teoriei socio-politice și, cu toate acestea, s-a constatat necesitatea revenirii la
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
integrării negative reapare, ulterior, în demersurile epistemologice de separare a teoriei politice empirice de teoria politică normativă. Accentuând asupra necesității de a dezvolta studiul politicii prin intermediul unei metodologii care presupune verificarea sau falsificarea ipotezelor, teoria politică empirică asumată de curentul behaviorist în perioada postbelică plasa ideologia în contextul abordărilor valorizatoare (și, prin urmare, neverificabile) care aparțin teoriei politice normative. În acest fel, ideologia rămânea să dea seama de "ceea ce ar trebui să fie", pe când teoria politică empirică urma să se refere
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
filosofico-politice într-un context ideologic. Înțeleasă ca limbaj în care politicul este gândit prin raportare la anumite convenții, ideologia devine astfel indisolubil legată de teoria politică, fără a oferi motivele de îngrijorare pe care le anunțau Marx sau, mai târziu, behavioriștii. Mai mult, prin dezvoltările survenite în teoria politică a anilor '70, care o delimitează drept cadru în care se conturează gândirea politică, ideologia este chemată să se constituie și în instrument de analiză a fenomenelor politice empirice, întrucât "(...) numai o
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dinamică, având capacitatea de a integra tacit noi elemente empirice. Ulterior, ele se transformă într-un rezervor viu de anticipații euristice. Pentru a descrie logica inferenței tacite, Polanyi se folosește de principiile de cercetare ale psihologiei gestaltiste (care contestă metoda behavioristă). Accentul cade din nou pe tensiunile interne ale conștiinței, care aspiră în mod natural la coerență și la structurarea unui sens totalizator. Descriind percepția unui obiect într-un câmp vizual dat, Polanyi relevă existența unor factori subliminali (lipsiți de asistența
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]