110 matches
-
Tg. Mureș și la 6 km sud de municipiul Reghin, fiind străbătută de la un capăt la altul de Șoseaua națională nr. 15. Relieful localității este alcătuit de valea largă a Mureșului și culmi deluroase, ca interfluvii, puțin îngrădite, între valea Beicii și Habicului, cu înălțimi reduse, cea mai mare înălțime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor. Vatra localității se află pe un teren, în cea mai mare parte plan, cu denivelări mici, constituind șesul aluvial creat de Mureș și pe
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
Mureș, sunt formațiuni naturale, create prin alunecări de teren și nu prezintă interes arheologic, fapt atestat de cercetările din 1950 ale colectivului de arheologi Cristești. Rețeaua hidrografică este bogată și e formată din râul Mureș și cei doi afluenți, râul Beica și Râul Habic. Pe râul Mureș se făcea o intensă activitate de plutărit între Lunca Bradului și Arad, începând din 1780, în zonă trecând câte trei plute pe zi. Din monografia localității Petelea reținem interesante date consemnate sub aspect climatologic
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
formată din satele Râmești, Sârbi, Stoiculești, Șușani (reședința) și Ușurei. Comuna Șușani din județul Vâlcea este pentru prima dată atestată în anul 1531 când se vorbește de satul Sârbi aflat în acea perioada pe valea Sârbeana la vest de valea Beicii (satul a dispărut în urma unei invazii turcești); satul Ușurei este amintit în timpul voievodului Petru cel Tânăr în anul 1569 (sat de oameni liberi); satul Ramesti este menționat în anul 1642 (întemeiat de Badea Ramescu, administrator al moșiei mănăstirii Hurezu de pe
Comuna Șușani, Vâlcea () [Corola-website/Science/302045_a_303374]
-
află comuna Mădulari, iar în partea de sud a satului, este situată comuna Șușani, spre vest peste dealuri întâlnim comuna Valea Mare, la mare distanță peste dealuri, întâlnim comuna Crețeni. Așezat între două dealuri abrupte, satul este șerpuit de râul Beica, care izvorește din satul Mădulari si se varsă în râul Olt. În partea de nord, spre comuna Mădulari, întâlnim un sătuc numit Sârbi (Sâlea, în denumirea populară), având sub o sută de locuitori.
Ușurei, Vâlcea () [Corola-website/Science/302047_a_303376]
-
păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta găinile, le taie capul ca și când le-ar fi retezat cu un cuțit, le soarbe doar sângele, și le mănâncă creierii, abia de mai gustă
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
său Gregoriu Ujvari iar mai apoi Elie Trifan care a slujit până în 1869. Un incendiu care a avut loc în timpul preotului Trifan, în 1867 a distrus locuința preotului dar și toate documentele de arhivă . În timpul preoției lui Mihai Ilieș din Beica Română a avut loc contruirea bisericii noi și abandonarea de comunitate a vechii biserici. Data de 5 august 1903 marchează începutul construirii noii biserici. Despre biserica de lemn avem puține informații. Era o construcție din lemn, cu cerdac. Data edificării
Biserica de lemn din Aiton () [Corola-website/Science/314952_a_316281]
-
Rod nou”, I, nr. 4, aprilie 1934. BĂDĂUȚĂ 1929: Al. Bădăuță, " Rânduri pentru o comemorare de sfert de veac", în Viața literară, IV, nr. 115, 26 octombrie 1929. BĂLU, IANCU 2005: Ion Bălu, Marin Iancu, "Simbolismul românesc"., Erc Press, 2005 BEICĂ 2010: Lavinia Daniela Beică, "Monografia simboliștilor români (Bacovia George 1881-1957, Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904", "Minulescu Ion 1881-1944"), Craiova, 2010. BINDER 1924: Doctor Binder, Ștefan Petică - Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
4, aprilie 1934. BĂDĂUȚĂ 1929: Al. Bădăuță, " Rânduri pentru o comemorare de sfert de veac", în Viața literară, IV, nr. 115, 26 octombrie 1929. BĂLU, IANCU 2005: Ion Bălu, Marin Iancu, "Simbolismul românesc"., Erc Press, 2005 BEICĂ 2010: Lavinia Daniela Beică, "Monografia simboliștilor români (Bacovia George 1881-1957, Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904", "Minulescu Ion 1881-1944"), Craiova, 2010. BINDER 1924: Doctor Binder, Ștefan Petică - Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924, p.1. BLANDIANA 1970
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
străbate o distanță de 180 km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica. Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd. Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
mari, frecvente descărcări electrice, averse ce vor depăși izolat 35 l/mp. A fost emis COD GALBEN între orele 18:40 și 19:40 în MUREȘ: Sighișoara, Târgu Mureș, Luduș, Miercurea Nirajului, Reghin, Sarmașu, Albești, Apold, Bala, Bălăușeri, Bând, Bățos, Beica de Jos, Bereni, Breaza, Ceuașu de Câmpie, Chiheru de Jos, Corunca, Cozma, Crăciunești, Crăiești, Cristești, Daneș, Eremitu, Ernei, Fărăgău, Gălești, Glodeni, Gornești, Grebenișu de Câmpie, Gurghiu, Hodac, Hodoșa, Ibănești, Iclănzel, Ideciu de Jos, Livezeni, Lunca, Mădăraș, Măgherani, Miheșu de Câmpie
COD PORTOCALIU. Atenționări de VREME SEVERĂ imediată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101029_a_102321]