229 matches
-
populația la peste 1.000 persoane. Revenind la populația satului Lunca (aproximativ 100 persoane în 1835, după 50 de ani de la așezarea pe valea Dunavățului), se crede, oarecum justificat, că abia în 1864, când s-a realizat reforma agrară, toți bejenarii răspânădiți în satele comunei, sau strânsă la un loc, însă, trebuie precizat că alte evenimente locale, bineînțelesă (întemeierea școlii, bisericii, stabilirea sediului comunei la Lunca), contrazică această ipoteză. Alte interese, ținând de politica boierilor, în general, și în special a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urmări nefaste asupra culegătorului; putea să amuțească, să damblagească, să înnebunească. Vindecarea anumitor boli prin folosirea magiei, dar și a plantelor medicinale, a fost cunoscută și folosită în satul Lunca, practicile acestea fiind aduse din satele Bucovinei, de unde au venit bejenarii, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIXlea. Aceste practici nu diferă de cele întâlnite și în celelalte sate din comuna Filipeni, în Slobozia, Fruntești sau Valea Boțului, fapt care explică, într-o anumită măsură, unitatea spirituală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Ardeal. Îmbrăcămintea răzeșilor, la fel ca a celorlalți rani, s-a distinsă prin sobrietate și prin folosirea, în principal, a două culori „imperiale”: albul și negrul. Portul popular al răzeșilor din Fruntești s-a pierdut mai repede decât al bejenarilor bucovineni. Se mai știe astăzi că unele femei bătrâne purtau cămașă din 343 in sau bumbacă (și amestec), cu un croi simplu, față-spate, cu o deschidere pătrat pentru cap, care avea marginile cusute cu un model geometric. Se purta fustă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosea crâșma ca loc de întâlnire, petrecere, horă, schimb de idei și noutăți; era „ziarul” satului. în momentul în care s-au stabilit pe raza moșiei Filipeni, mai întâi a celor care au pusă bazele satului Slobozia - Filipeni, apoi a bejenarilor bucovineni, stabiliți și în Slobozia, concentrați în lunca Dunavățului, veniți cu toată zestrea lor spirituală, au găsit aici, în raza actualei comune Filipeni, condiții de manifestare „artistică” la fel ca pe locurile de pornire și, ceea ce s-a constatat mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de-ai noștri, din alte locuri, alungați de necazuri în valea Dunavățului. Cei din Fruntești, răzeșii marcați de superioritatea lor socială, nu veneau la dansurile și horele luncașilor, dar influența s-a făcut prin școală, desigur mai târziu, în raport cu venirea bejenarilor bucovineni. Ceea ce vedem astăzi ca program artistică la televizor, în trecutul nu prea îndepărtat, avea loc în fiecare sat. Deosebirea constă în percepția fenomenului artistic: cei mai vechi ca noi erau participanți și beneficiari ai fenomenului artistic, numit generică „gioc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Despre „hora” din Lunca - Filipeni, în afara strigăturilor „oamenilor buni și bătrâni” din sat, avem scrierile monografice despre oamenii și satele de unde au pornit în bejenie luncașii. Ca să-i liniștim pe cei care încă își mai pun problema originii sociale a bejenarilor care au format satul Lunca, se poate spune că de pe locurile lor de pornire, luncașii au fost țărani dependenți de boieri și mănăstiri, apoi, când s-a instalat stăpânăirea habsburgică în nord-vestul Moldovei, ei au avut statutul de „supuși” (tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mănăstiri, apoi, când s-a instalat stăpânăirea habsburgică în nord-vestul Moldovei, ei au avut statutul de „supuși” (tot dependenți). Nici de unde au venit în Bucovina, adică în inutul Bistrița-Năsăud, nu erau țărani liberi; unii erau „grăniceri” [vezi discuția despre originea bejenarilor luncași și dorneni]. Statutul social, fără să-i negăm importanța, nu are relevanță în manifestarea spiritului popular, a creației populare. Sigur că, statutul social de țăran clăcaș, a putut avea implicații negative asupra vieții psihice, să-i fi apăsat pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realitatea socială românească: Banda Jianului (Lunca), care exprimă fascinația poporului de rând față de haiduci cărora li s-a atribuit o aură de apărători ai celor mulți și năpăstuiți. Cum a ajunsă Jianu și banda lui din Muntenia în Moldova, până la bejenarii bucovineni din Lunca este mai greu de stabilit, însă nu este exclusă ca „Banda Jianului” să fie o prelucrare și o imitație de la alte comunități sătești. În Lunca, „Banda Jianului” a prinsă cu atât mai mult cu cât în sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și învierea naturii, intra în horă, la joc, noul val de fete și băieți care-și făcuseră inițierea pe la ezătorile și clăcile organizate pe la casele gospodarilor. Cât privește originea Vălăretului, trebuie să acceptăm că este locală, nu este adusă de bejenarii bucovineni, luncașii - dorneni, pentru bunul motiv că în locurile lor de plecare (Cașvana, Todirești, Botoșana, Udești, Iacobeni, Dorna și Dorna Candrenilor) nu se practică. În nicio lucrare cu caracter monografică despre satele din Bucovina nu se vorbește de Vălăret, de unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și bani, se adresau urări de sănătate, de norocă și bogăție. Unele ritualuri de consacrare, de recunoaștere prin încredințarea noului născut pământului, așezarea pe o piele de oaie, imaginând ideea de bogăție, obicei existent în zona Dornelor și adusă de bejenari în Lunca. După petrecerea numită cumetrie, duminica dimineața, nașa spăla copilul, îl scotea pe o bucată de pânăză albă numită crișmă, îl îmbrăca cu toate lucrurile noi, cumpărate de ea, după care chama pe cumătra mică (mama) căreia îi încredințeaz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
abandonată fără mari regrete, se luau vitele, eventual carul de lemn, familia și se pleca spre un loc mai bun. Despre primele construcții ale luncașilor pe valea Dunavățului avem descrierea celor doi cronicari din Fruntești [vezi cap. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni], așa că nu e greu să înțelegem că locuința mono și bicelulară a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima casă acoperită cu indrilă din Lunca a fost casa lui Vasile Bârgăuanu, dascăl la biserică, în care a locuit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care-l găsim în documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar în legătură directă cu boierul Rosetti din Filipeni, trebuie să fi îndeplinit anumite sarcini administrative, fără să tim care dintre ei era vornică sau vataman. Așa cum am arătat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar în legătură directă cu boierul Rosetti din Filipeni, trebuie să fi îndeplinit anumite sarcini administrative, fără să tim care dintre ei era vornică sau vataman. Așa cum am arătat [vezi: supra], bejenarii s-au așezat în diferite locuri pe moșia Filipeni: în Știubiana, în Slobozia, în Dobreana și în lunca Dunavățului, dar nu formaseră pe deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din 26 martie 1818, iscălit de medelnicerul Boghici, cuprinzător de 588 lei ce s-ar fi împlinit de la dumnealui Iordache Roset pentru niște stupi și de la bejenari ce i-au fost luat Roset, mai însemnând 422 lei ce ar fi fost rămași să împlinească pentru niște dijmuiri. Izvodul din anafora nu amintește satul Lunca, nu era constituit la 1818, deși câteva case erau în lunca Dunavățului. Chiar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Jilihovschi, solist al Teatrului Bolșoi din Moscova, Tania Cerga, Alexandru și Ionel Manciu, Cristina Pintilie ș.a. oră 20:00 - Orchestră „Lăutarii” - dirijor Nicolae Botgros • soliști: Ion Paladi, Criști Botgros, Lidia Bejenaru, Nicolae Cibotaru, Ioana Căpraru, Nicoale și Isidor Glib, Lucia Bejenari, Anișoara Dabija, frații Bînzari, Tatiana Jacota, Nicu Mata, Diamanta Paterău ș.a. • Trupa Mandinga --------------------------------------- 30 august 2013 Direcția Relații Publice Primăria mun. Chișinău Bd. Ștefan cel Mare și Sfanț nr. 83 MD 2012, Chișinău, Republica Moldova Țel.: + 373 22 201 707; Fax
PROGRAMUL SĂRBĂTORIRII LIMBII ROMÂNE ÎN CAPITALA REPUBLICII MOLDOVA (31 AUGUST 2013) de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359994_a_361323]
-
mai mare oraș al țării, Iași, ei n-au putut fi înregistrați. Este neîndoielnic însă că ei atingeau un procentaj destul de ridicat, dând orașului moldovenesc caracteristica proprie tuturor orașelor în perioada descompunerii feudalismului și ascensiunii capitalismului. După țiganii mănăstirești și bejenari, al căror număr în orașe era destul de mic și al căror rol în viața socială a orașului rămânea neînsemnat, ultima categorie fiscală care apare în catagrafii este cea a stărilor nesupuse dărilor. Membrii lor alcătuiau la 1845, în cinci din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
, Pan (25.V.1924, Botoșana, j. Suceava), prozator. Este fiul Todosiei (n. Leșan) și al lui Porfir Solcan, agricultori, urmași ai bejenarilor ardeleni din zona Năsăudului (Ilva Mare), ajunși în Bucovina în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Urmează școala primară în comuna natală, apoi cursurile Liceului „Ștefan cel Mare” din Suceava și susține bacalaureatul în 1945. Obține licența în
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum am mai amintit - mai ales emigrației interne, prin stabilirea pe moșia Belcești, începând din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, a unor bejenari veniți din Galiția, care au format cătunul Ruși<footnote Gh.Enache, Belcești.Studiu monografic, I, Iași, 2007, p. 140. footnote>, precum și a supraviețuitorilor epidemiei de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat la
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat la est de sat, unde au întemeiat cătunul Ciorăni<footnote Ibidem, p. 138, 154. footnote>. Potrivit Condicii liuzilor, din anul 1803, în satul Belcești se aflau 95 birnici, 6 scutelnici și 11 bejenari, însumând 112 nume<footnote Th.Codrescu, Uricariul, VII, Iași, 1886, p. 319. footnote>, iar în anii 1813<footnote Arh.St.Iași, Manuscrise, Ms.nr.57, f.59v. footnote> și respectiv, 1816<footnote Corneliu Istrati, Condica visteriei Moldovei din anul 1816, Iași
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții<footnote Ibidem, passim. footnote> sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau locul de proveniență. Dacă la cifrele de mai sus se adaugă și numărul bejenarilor cuprinși în recensământul fiscal din anul 1803, se poate aprecia, într-o mai bună măsură, marea mobilitate a populației Principatului Moldovei la acest început de veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
nici modul de viață, dar cei mai mulți, după cum am văzut, au intrat în rândul birnicilor din sate, târguri și orașe. Așa cum am mai amintit, în satele din teritoriu s-au stabilit, încă din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea bejenari<footnote Recensământul... , ed. P.G.Dmitriev, VII,I, Chișinău, 1975, p.58; Th.Codrescu, op.cit. p.139. footnote>, veniți, de obicei, din afara granițelor țării, fiind încurajați de statul medieval printr-un regim fiscal care le era favorabil. Prezența lor la
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
granițelor țării, fiind încurajați de statul medieval printr-un regim fiscal care le era favorabil. Prezența lor la începutul secolului al XIX-lea este confirmată doar de Condica liuzilor din anul 1803, care menționează că în Belcești se aflau 11 bejenari, dar credem că în deceniile următoare s-au așezat în aceste sate și alți străini, după cum sugerează numele unor birnici sau căpătăieri înscriși în catagrafii. De fapt, bejenia, ca fenomen social specific acestei perioade, nu poate fi privită doar ca
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
lui Rusin, Gheorghe, fiul Lecăi, Gheorghe Ușurel, de asemenea la Barcea, dar care „au fost birnici la Umbrărești”. Situații similare există și la alte sate și chiar la alte ținuturi din Moldova. Tot în catagrafia din 1774 mai există categoria „bejenarilor” la Torcești înregistrându-se în această postură opt cazuri, între ele un „Ion, tălmaci, bejenar”, iar la Umbrărești un număr de nouă, în frunte cu un „Pricopii și Ion Pelivan, bejenar, venit la aprel”. Se înțelege că bejenarii se întorseseră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
birnici la Umbrărești”. Situații similare există și la alte sate și chiar la alte ținuturi din Moldova. Tot în catagrafia din 1774 mai există categoria „bejenarilor” la Torcești înregistrându-se în această postură opt cazuri, între ele un „Ion, tălmaci, bejenar”, iar la Umbrărești un număr de nouă, în frunte cu un „Pricopii și Ion Pelivan, bejenar, venit la aprel”. Se înțelege că bejenarii se întorseseră la casele lor în primăvară, probabil că, la fixarea dărilor, se ținea seama de această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]