228 matches
-
sărmani se înscriau pe la birourile județene al Comisiilor Aliate de Control, doar pentru a-și încasa drepturile bănești și efectele prevăzute a fi furnizate gratuit de către statul nostru, în contul articolului 5 al Convenției de Armistițiu, după care luau calea bejeniei unde vedeau cu ochii. Destul de greu se lăsau prinși deoarece în cei aproape 25 de ani de stăpânire românească învățaseră foarte bine limba poporului din care proveneau și ei, cu toată deznaționalizarea promovată de către regimul imperial rus în Basarabia, pentru că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Popovici, Chițu N. Anton, Ciurcă Ion, precum și alți Ioni, Vasili, Gheorghi, Constantini de cea mai pură și mai curat ca lacrima origine...rusă-sovietică! Nici la Mehedinți „colectarea” repatriaților nu avusese succesul scontat de vreme ce 37 dintre ei și-au luat traistele bejeniei și au fugit din calea primitivilor de la Răsărit, mâncători de oi cu tot cu blană și mațe: Antoniu Mihai, Capmoale Teodosia, Chirăescu Nicolae, Preduticov Ion, Onesciuc Damian, Pavli Vera, soții Ion și Ecaterina Soroceanu, Sadlovschi Gheorghe, Spac Anastasia, Tarasov Alexei, Rudniciuc Condrat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plus, evreii își regăsiseră vechiul spirit războinic, pe care-l pierduseră în secolele lungi de pribegie prin lume. Evreii au învins, au mai anexat ceva teritoriu (inclusiv jumăatatea de vest a Ierusalimului), iar palestinienii din zonele ocupate au plecat în bejenie, prima din istoria lor modernă. În vara lui 1967 (iunie) are loc războiul numit "de șase zile", în care evreii au zdrobit pur și simplu forțele unite ale Egiptului, Siriei, Iordaniei și palestinienilor din vecinătate. Atunci a avut loc cea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
război din Palestina. Azi însă este vorba de un război civil. El are cauze mai vechi și mai noi. După războiul cu evreii din 1948, dar, mai ales, după cel "de 6 zile" din 1967, mulți palestinieni au luat calea bejeniei, în primul rând în țări vecine Liban, Iordania, Egipt -, dar și mai depărtate, ca Tunisia, Libia și Maroc. A luat naștere, rapid, o mișcare de eliberare care grupa mai multe organizații, cea mai mare și mai celebră fiind OEP condusă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
anume), simțind cum mi se lasă încet în suflet un sentiment de o dulceață negrăită. Nu știu dacă fata era frumoasă, dar pentru mine începuse să ia înfățișarea Olencăi din „Potopul” lui Sienkiewicz: și cum trăiam și noi vremuri de bejenie, începusem să mă gândesc că ar trebui să plec la război să săvârșesc fapte de vitejie. Era desigur un început de îndrăgostire copilărească, dar după venirea mamii și a celorlalți copii, neam mutat departe, în strada Toma Cosma, aproape de bariera
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ce da în grădina cu prunii și zarzării ale căror fructe nu ajungeau niciodată să se coacă, cu puțul părăsit lângă uluci, la stradă; ea a rămas centrul unora dintre cele mai duioase amintiri ale copilăriei mele. Doi ani de bejenie, șapte suflete într-o cameră... De altfel nu stăteam numai noi așa de îngrămădiți. Chiar în aceeași casă, în afară de proprietarii bătrâni și de familia lor (o fată măritată, cu un copil ce plângea toată ziua și altul care sta să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mare om politic englez și făuream un discurs necruțător la adresa... Ungurilor asupritori ai Românilor ardeleni, sau redactam minuscule opuscule arheologice. Ar fi multe [22] de spus despre toate acestea și despre felul în care au trecut cei doi ani de bejenie, dar ar însemna să mă abat prea mult de la subiectul propus, așa că renunț. Încă din primăvara anului 1917, cunoscusem la „Liceul Refugiaților” de la Universitate, pe doi ardeleni, refugiați din Brașov, unde fuseseră colegi cu verii mei Bercan, așa încât ne-am
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
1917, cunoscusem la „Liceul Refugiaților” de la Universitate, pe doi ardeleni, refugiați din Brașov, unde fuseseră colegi cu verii mei Bercan, așa încât ne-am împrietenit repede. Când s-a încheiat „Pacea de la Buftea”, toți ardelenii refugiați au luat din nou drumul bejeniei și, în toamna anului 1917, au plecat în Rusia. Unul dintre cei doi prieteni, Sextil Aron, fiul unui învățător pensionar, s-a prăpădit printre străini. Al doilea - Dorin Popescu , cu care ne-am legat într-o prietenie ce avea să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
1944 trecând Prutul pe podul de lemn de la Manoleasa. Bunicul a lăsat la Edineț și Horghinești toată averea dar a luat cu el spre România 400 de oi care s-au dovedit ulterior a fi salvarea noastră. La plecarea în bejenie s-a alăturat și un alt frate mai mare al mamei cu soția și 3 copii. Astfel, acest convoi de căruțe și turma de oi au parcurs câteva sute de km timp de o lună și jumătate până a ajuns
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
acolo în Gheorghe Lazăr, decedat datorită lipsei de medicamente și asistență medicală. Pentru a scăpa de vânătoarea de refugiați ce trebuiau trimiși peste Prut și mai departe în Siberia ca dușmani ai puterii sovietice, familia a luat din nou drumul bejeniei spre Oltenia, ajungând în comuna Dioști din fostul județ Romanați, actualmente Olt. Aici am locuit câteva luni, așa că în primăvara anului 1947 am plecat către Moldova în județul Botoșani instalându-ne în satul Dungeni. Deoarece se făceau tot mai auzite
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
de război, iar mulți copii, din curiozitate sau bravada au căzut victime unor accidente. Apoi am fost martorii evacuării forțate de către ruși a tuturor satelor din această zonă, până aproape de Suceava, de frica partizanilor și am pornit și noi în bejenie,cum i-am văzut pe altii înainte, convoaiele erau formate din căruțe trase de vaci, caii fiind luați de armata rusă, iar în ele sub un “poclid din țoluri” numai văduve, bătrâni și mulți copii, căci bărbații adevărați erau încă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
marelui lor confrate, redacția Orizont nr.1. A fost redactat până la 28 iunie 1940. Începutul războiului face ca Cernăuțiul să trăiască îngrozitorul exod polonez, suflarea românească fiind grav și dureros afectată. Mare centru cultural românesc, Cernăuțiul devine un teritoriu al bejeniei, al pribegiei, al împrăștierii valorilor, un refugiu, neașteptat... * Steluța Steluța, foaie pentru poporul român de la țară, ziar poporal, era scoasă de două ori pe lună de Simeon Cobilanschi, paroh în Chorovia - județul Cernăuți. Ea purta ca motto: „Luminează-te și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca modele pe Walter Scott și pe N. V. Gogol, cel din Taras Bulba, acestea sunt foarte animate, descriu cavalcade și bătălii, masacre, incendii și înfruntări voinicești, o năvălire a tătarilor și rezistența localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor, 1915). Începând cu Hanu Ancuței, narațiunile sadoveniene de acest tip se purifică. Localizarea istorică suportă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Povestiri din război, București, 1905; Floare ofilită, București, 1906; Comoara dorobanțului..., București, 1905; Amintirile căprarului Gheorghiță, București, 1906; Povestiri de sărbători, București, 1906; Mormântul unui copil, București, 1906; La noi, în Viișoara. Scrisori către un prietin, București, 1907; Vremuri de bejenie, București, 1907; Însemnările lui Neculai Manea, București, 1907; Duduia Margareta, București, 1908; Oameni și locuri, I, București, 1908; O istorie de demult, București, 1908; Cântecul amintirii, București, 1909; Povestiri de seară, București, 1910; Apa morților, București, 1911; Povestiri de petrecere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
când începusem și eu, drăgăliță-doamne a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra Satului, Delenii și Bejenii. Șapoi Humuleștii și pe vremea aceea nu erau numai așa un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Vălimăreanu, Al. Galeriu, D. Petrescu. Secțiunea literară sporește valoarea periodicului prin prezența, în fiecare număr, a lui Aron Cotruș și a lui Vintilă Horia. Alături de grupajele permanente de informații din și despre țară și exil - „Țara pe rug”, „Țara în bejenie” -, trei rubrici sunt consacrate literaturii și culturii: „Cultura în pribegie”, „Publicații românești”, care semnalează și comentează periodicele apărute în exil, și, sporadic, „Lângă tâmpla poeților”, unde se dau reproduceri din literatura română clasică: Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu ș.a. Numărul special
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
alta, când surveneau condiții grele de viață, datorită unor războaie sau unor persecuții religioase. Astfel, satele de români, de pe cei doi versanți ai Carpaților, trăiau într-o strânsă comuniune de aspirații, de obiceiuri și de credințe, care în afara timpurilor de „bejenie”, când se strângeau la un loc, pe un versant sau pe altul, ca să-și lege rănile unii altora, aveau ca notă dominantă liniștea sufletească reflex al liniștii naturii înconjurătoare, care împingea pe om la interiorizare și curățenie. Liniștea sau isihia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
s-a datorat împroprietăririlor cu moșii dincolo de Nistru și acordarea de demnități în special boierilor din Moldova dintre Prut și Nistru. Frecvent administrația turcească, dar cu precădere ingerințele fanariote au pus pătura mai avută în situația să ia drumul bejeniei în Polonia, la Cazaci sau slavii din Răsărit unde era prisos de pământuri agricole. Ei trec hotarul împreună cu țăranii de pe proprietățile lor colonizând ținuturi nelocuite din Ucraina și Rusia. Din această categorie să amintim descendenți ai familiilor Râșcanu, Cantacuzino, Balș
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
să reziste. Vă repet: noi nu avem nicio biserică catolică, nici Solidaritatea, recunosc. Dar poate încet, cu timpul, simțind că nu suntem lăsați la voia întâmplării, românii s-ar putea să se îmbărbăteze. Măcar unii dintre ei. Trăim vremuri de bejenie, dar n-avem unde bejeni, bejenii grele, mai grele decât alții și sigur cele mai grele din lagărul (ce cuvânt bine ales) socialist. Nu uitați acest lucru! Vă mulțumesc. Un țăran din Valea Mureșului, [iunie] 1984, difuzată la 15 iulie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
avem nicio biserică catolică, nici Solidaritatea, recunosc. Dar poate încet, cu timpul, simțind că nu suntem lăsați la voia întâmplării, românii s-ar putea să se îmbărbăteze. Măcar unii dintre ei. Trăim vremuri de bejenie, dar n-avem unde bejeni, bejenii grele, mai grele decât alții și sigur cele mai grele din lagărul (ce cuvânt bine ales) socialist. Nu uitați acest lucru! Vă mulțumesc. Un țăran din Valea Mureșului, [iunie] 1984, difuzată la 15 iulie 1984 Tovarășe Ceaușescu, Sunt țăran din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Turda, unde am descărcat și predat arhiva conducerii liceului din oraș. Aici m am descurcat foarte greoi cu cazarea și hrana la casa refugiaților din oraș, unde erau primiți refugiați și din Ardealul de Nord. Așa am început perioada de bejenie pentru un tânăr absolvent de liceu plecat în lume singur, fără să știe unde va sta și cu ce va trăi în peregrinajul său. Dacă în cursul liceului m-am descurcat binișor, apoi clipe grele am îndurat în refugiul din
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
Odihnește-te... Era o noapte cu lună și stele, măcar că erau puzderie, degeaba scânteiau acolo în cer. Coboară privirea pe pământ. Acolo, jos, altă puzderie de luminițe, ca la Paști era ultima rugăciune, cu bocete, cu lacrimi, înainte de plecare în bejenie, purtau și racla, să apere Sfântul Mucenic Suceava, să le apere căsuțele de urgie. O să mă odihnesc, unchiule... Când m-oi duce la culcare la Putna, o să mă tot odihnesc... Mai am însă o trebușoară de împlinit, aici... Ce gânduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
voievod a hotărât la 14 iunie 1659 ca Irimia și alții din Coposeni să-și stăpânească ocinile din Iepureni ținutul Iași pentru că și-au pierdut uricele „când au venit Timuș cu cazacii în țară și au trimis oștile să prade bejeniile în Codrul Iașilor”. Să revenim totuși la Plopii fără soț, în fața cărora este așezat bustul lui Eminescu - o copie a celui din fața Teiului din Copou. Aș îndrăzni să afirm că oriunde s-ar afla adevărații Plopi fără soț ei aduc
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de ocupație, soarta lor a fost îngrozitoare: deportări, asasinate în masă, confiscarea averii, schimbarea numelui, etc. Cei care s-au refugiat, de ordinul mai multor sute de mii, și-au lăsat averea agonisită o viață întreagă și au pornit în „bejenie” cu ce au apucat, grăbindu-se să nu se închidă granița, iar ei să rămână sub ocupație. Pentru ceștia, găsirea unui adăpost, a hranei zilnice, a unui loc de muncă au devenit probleme adesea greu de rezolvat. Pentru statul român
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ca următorul: "Descrierea unui iarmaroc la Baia; prădarea de către tătari și turci a mănăstirii Râșca, 1576. Trebuie să utilizez și materialul de superstiții pe care l-am adunat. Costea străinul (Șoapte din trecut)." Identificăm aici, în embrion, povestirea Vremuri de bejenie. În același 1906, la 23 iunie: "Un pădurar întunecos mă întâmpină și mă duce la coliba lui singuratecă, unde are o femeie tăcută, chinuită, nenorocită pe care o tiranizează. Bănuiește că femeia a trăit cu boierul, stăpânul moșiei de 1400
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]