167 matches
-
aproape întotdeauna în Occidentul medieval. Astfel, simbolul celor două săbii și al celor doi aștri. Și totuși, cine ajutase mai mult pe regi decât Biserica? Leon al III-lea îl crease pe Carol cel Mare și într-o largă măsură benedictinii de la Fleury (Saint Benoît sur Loire) și de la Saint Denis îi creaseră pe Capețieni. Biserica exploata într-adevăr ambiguitatea regalității, cap al ierarhiei feudale, dar și al unei alte ierarhii, după o altă ordine, aceea a statului, a puterilor publice
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o tentativă efemeră de unificare, care a reușit însă, nu atât la nivel politic și teritorial, cât religios și cultural. "Le Goff acceptă printre meritele Imperiului Carolingian pe acela de a fi unificat organizarea monastică a Occidentului, prin acțiunea călugărilor benedictini, un proces care a fost dublat de omogenizarea liturgică, impusă de Carol cel Mare și urmașii săi pretutindeni pe teritoriul actual al Franței, Germaniei, Italiei și Beneluxului după modelul de la Roma. Dacă Biserica Catolică a fost pilonul unității creștine occidentale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Poate pentru a scăpa de păcatul trândăviei și a preveni orice delăsare, călugării au parcă un ceas în burtă. Alergând la ore fixe de la bucătărie la slujbe, de la rugăciune la corvezi, încorsetați într-un ansamblu de obligații și de servicii, benedictinii sau cistercienii nu sunt oameni să vegeteze în grădină sau să-și piardă vremea cu nimicuri pe sub galeria cu coloane. În afara scurtelor momente de destindere de după masă, prevăzute pentru cafea sau pentru un pic de conversație, ești nevoit, dacă vrei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
grădină minunată, o bibliotecă de optzeci de mii de cărți, două măicuțe americane (în civil) la intrare și, în fruntea lui, un bărbat înalt, epatant, David Burrel, fost rector al universității Notre-Dame din Indiana, USA. Înainte, aici era căminul unor benedictini catalani veniți de la Montserrat. Din lipsă de succesori, casa a fost oferită părinților de la Sfânta Cruce, prin intermediul Vaticanului, care o primise la rându-i de la ordinul de Malta. Inițiativa a fost a lui Paul al VI-lea, în timpul pelerinajului său
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ierusalim și mare, pe o coastă, în mijlocul unor terase cu pini, chiparoși și roșcovi. Poartă numele unui tâlhar de drumul mare care-și făcea mendrele pe aici în secolul al XVIII-lea. Veniți tocmai de la mănăstirea normandă de la Bec-Hellouin, niște benedictini francezi au readus la viață această abație lăsată multă vreme în paragină. Frații de la Abu Gosh, vorbind ivrit, sunt, ca și surorile de la Notre-Dame-de-Sion, cei mai atașați cauzei Israelului. Fostul stareț Jean-Baptiste Gourion a primit chiar, în Knesset, premiul Prieteniei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
limbă nefastă, gândesc ei. Cei mai ortodocși dintre ei ne consideră a fi un fel de coadă a cometei păgânismului greco-roman. Niște idolatri, periculoși și impuri în același timp. S-au mirat nespus, alaltăieri, când le-am spus că noi, benedictinii, ne rugăm și cântăm intonând psalmii lui David". Obișnuita genuflexiune schițată la adresa "credinței părinților noștri" devine, la copiii mici, o chestiune serioasă. De altfel și la musulmanii din apropiere, cea de-a doua generație respectă ramadanul, cea de-a treia
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
același lucru în țări cum ar fi Polonia sau Ungaria, unde au preferat calea negocierilor, au fost mult mai blânzi. Bunăoară, e puțin cunoscut faptul că în Ungaria, unu-l din liceele particulare cele mai distinse și mai vechi, al benedictinilor, a continuat să funcționeze în tot răstimpul perioadei comuniste. E adevărat, ținut în chingi, controlat și apăsat, dar a continuat totuși să funcționeze ca liceu religios. Așa ceva în România, bineînțeles, era de neconceput. Cu ortodocșii, situația e diferită. Din două
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și mare admirator, ne descrie astfel perioada trăită la abație: Când a intrat Besozzi ca monah, Abația se afla într-o stare de secătuire economică și psihologică, datorită suprimărilor, cu razii de orice fel și exil forțat. Reîntoarsă pe mâna benedictinilor, s-a format o comunitate făcută din puțini călugări bătrâni și dintr-un grup de tineri studenți proveniți din Ciociaria (Lazio). Era urgentă reconstruirea materială și morală a Abației. Diferite probleme preocupau comunitatea; lipsa pâinii, a paturilor, a ferestrelor, a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o priveliște evanescentă și visătoare spre vârfurile înalte și rare ale chiparoșilor și umbrele compacte ale castanilor de India și cele ale teilor absoarbe chiar și privirea celui mai grăbit automobilist. O vreme localitatea a fost sediul diferitelor instituții religioase: benedictini, canonici regulari, părinții olivetani, părinții filipini. În 1810 hoarda iconoclastă a trupelor napoleoniene a profanat biserica și i-a alungat pe preoții Sf. Filip Neri. În acest fel «Grigliano» a trecut în mâna unor privați. Ultimii proprietari, frații Luigi și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din motive pastorale. Nemaiputând să se reîntoarcă în patrie, s-a refugiat la Viena. Aici l-a ajuns invitația papei Pius XII ca să beneficieze de ospitalitatea Sfântului Scaun. Mitropolitul a acceptat să vină în Italia și a fost primit de benedictinii din Praglia (Padova). La Roma, însă, se știa că don Calabria a oferit Abația de la Maguzzano ca loc de Întâlniri cu Frații separați. Deci, i-au oferit mitropolitului posibilitatea să se transfere la Maguzzano. Acesta a acceptat. Și, prin urmare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ordinelor călugărești (dominican, franciscan etc.) se organizau școli mănăstirești în spațiul mănăstiresc propriu-zis sau în catedrale episcopale, unul dintre cei mai fervenți promotori al acestui tip de învățământ - pregătirea elevilor pentru a deveni călugări - fiind Benedict (secolul VI), fondatorul Ordinului Benedictinilor. Școlile care funcționau în afara mănăstirilor erau coordonate în majoritate tot de un corp didactic călugăresc, dar de data aceasta educația se adresa și altor categorii de tineri. Drept urmare, pe lângă o educație severă religioasă, învățământul începea să asimileze și elemente de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ținea locul cardinalului Adeodato, imobilizat de o gleznă scrântită și pe care l-am întâlnit la sosirea în palatul papal de la Laterano. Și-a făcut apariția într-o lectică purtată de doi servitori zdraveni. Era îmbrăcat cu veșmintele modeste ale benedictinilor și, mai tânăr ca mine, se simțea jenat de felul în care era silit să se prezinte. Sub tonsură, fața i se sfârșea printr-o lungă bărbie ascuțită, pe care barba i-o accentua și mai tare; ochii îi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Amin“ în cor ca să fii pedepsit cu cincizeci de lovituri de nuia pe spinare, și, dacă apucai să înghiți un dumicat în plus față de ceea ce ți se cuvenea, o săptămână o duceai doar cu pâine și apă. Deosebirea de alți benedictini exista și în felul de a se îmbrăca; regula neprevăzând interdicții de formă și culoare, ci doar să fie umile și să nu bată la ochi, veșmintele lor erau negre. Considerând obiceiul de a colora țesăturile prea costisitor și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
tălpici de piele, legați de picioare și de glezne cu nojițe. Iarna își trăgeau pe picioare niște cizmulițe de lână pe care le numeau ciorapi, și apoi își puneau opincile. Dormeau îmbrăcați și nu-și dezlegau sfoara de la brâu. În timp ce benedictinii de la mănăstirile obișnuite făceau o baie pe lună, ei se mărgineau la două pe an, din care pricină miroseau cam urât, deși își spălau deseori hainele, fiecare având câte două rânduri. Era trist să constați cum tot mai mulți episcopi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
d.Cr., care au împodobit inițialele textelor sau chiar pagini întregi cu elemente decorative, iar la școala Aulică a lui Carol cel Mare au apărut și ilustrații figurative. Odată cu apariția ordinelor religioase, arta romană este profund influențată: urmând calea deschisă de benedictini, călugării de la Cluny și cei de la Cîteaux au adus o contribuție esențială în modelarea sculpturii și arhitecturii și, prin urmare, și‑au pus amprenta pro‑ fund asupra întregii epoci. De remarcat este faptul că Europa romană care se întindea din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
d.Cr., care au împodobit inițialele textelor sau chiar pagini întregi cu elemente decorative, iar la școala Aulică a lui Carol cel Mare au apărut și ilustrații figurative. Odată cu apariția ordinelor religioase, arta romană este profund influențată: urmând calea deschisă de benedictini, călugării de la Cluny și cei de la Cîteaux au adus o contribuție esențială în modelarea sculpturii și arhitecturii și, prin urmare, și‑au pus amprenta pro‑ fund asupra întregii epoci. De remarcat este faptul că Europa romană care se întindea din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
intelectual claustrat în condiția sa împotriva servituților acesteia. Un donquijotism ofensiv agita ființa exaltată a junelui Noica, ducîndu-l la suprapunerea teoriei și realului, printr-o delirantă revărsare a reveriei interioare în faptă. E de bună seamă o compensație a pasivității benedictinului, o deschidere violentă, răzbunătoare, a spațiului vieții interioare înspre efervescența vieții obiective, o răbufnire a proiectului într-o iluzie de grandioasă realizare. Cu simțămîntul înfrigurat al unei eliberări, se produce asumarea unei constrîngeri extreme, descinse de-a dreptul din spectrul
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
Am recitit, în schimb, cu o jubilație interioară de care nu mă mai credeam în stare, noua ediție a cărții-jucărie a lui Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului, apărută la Polirom. Tribulațiile celor doi călugări benedictini purtători de bască, prin cenușa imperiului de litere ce-și are centrul în Moldova secolului al șaptesprezecelea, poate fi citită chiar mai cu folos decât acum douăzeci de ani. Groșan a scris o superbă parabolă a descompunerii lumii comuniste românești
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
pentru anii 1900-1919), Doina Modola, Aurel Sasu și Mariana Vartic (1920-1944), Ion Istrate (1945-1964), Valentin Tașcu (1965-1980), cărora li s-au adăugat Ioan Milea și prea repede dispărutul Augustin Pop (pentru perioada 1981-1989, bibliografiată de întregul colectiv). O muncă de benedictini a fost desfășurată pe parcursul câtorva decenii și încorporată într-un tom impresionant prin seriozitate, precizie, consecvență, arie de cuprindere, dificultăți învinse, meticulozitatea informațiilor, coordonarea investigațiilor de istorie literară și de sociologie. Cum dicționarele se fac din alte dicționare, iar bibliografiile
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
literari, mai răbdători prin natura lor. l În CONVORBIRI LITERARE nr. 7, ne-am oprit la Florin Faifer, totdeauna de citit atît pentru temeinicia documentării, cît și pentru că scrie bine, deloc plicticos-belferește. Articolul lui de la rubrica „pluta de naufragiu”, intitulat Benedictinul, salvează din valurile timpului un personaj demn de atenție, istoricul Gheorghe Bezviconi (1910-1966). Biografia lui, așa cum ne-o prezintă Florin Faifer, e semnificativă pentru epoca în care i-a fost dat să trăiască. Fiul lui Gavril Bezveconnîi (dintr-o veche
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
lui Toma d'Aquino, căci despre el este vorba, a avut parte de cîteva evenimente suficient de grăitoare în privința naturii psihologice pe care o avea eruditul teolog. O primă întîmplare ține de ușurința cu care Toma, lepădîndu-se de ordinul monahilor benedictini din care făcuse parte de-a lungul adolescenței, a îmbrățișat traiul auster al călugărilor dominicani. Decizia tînărului de 19 ani de a renunța la o carieră la capătul căreia ar fi devenit abate benedictin a provocat supărarea familiei, silindu-i
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
anul 1038, care acordase în 997 Ordinului benedictin nenumărate privilegii, reînnoite la 1001 de Carta de la Pannonhalma, regele Petrus Orseolo (1038-1041), care revoca episcopii după bunul său plac și cu sângerosul Rege Samuel Aba (1041-1044) au retras majoritatea privilegiilor călugărilor benedictini, impunând dijmuirea averilor mănăstirești. Spolierea Bisericii este, de fapt, adevăratul motiv al imprecațiilor la care se dedă Gerard la adresa potentaților locului, cu precădere a perfidului rege Aba (perfide Ovonem). Așa, de pildă, în ultimul capitol din Deliberatio regele devine un
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
în descoperirea valorilor vieții pustnicești și a minunii contemplației. După un timp, revine în Franța, dar îndată se hotărăște să plece în Haiti, unde se întărește în hotărârea de a deveni monah. Întors în Franța, intră în ordinul călugăresc al benedictinilor, din care se retrage pentru a trăi autentica viața de sihastru." "Pustnicește în Munții Pirinei timp de 14 ani, unde descoperă tainele picturii bisericești. În anul 1999 trăiește o experiență deosebită. La auzul aclamațiilor mulțimii credincioșilor adunați la Sfânta Liturghie
Părintele Jean Baptiste Robin, o figură a Bisericii Greco-Catolice a murit. Vezi povestea francezului venit în România by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78996_a_80321]
-
pe coperta de un alb îmbătrânit, din 1931, de la Cultura Națională. Un drum scurt, în vreo douăzeci și cinci de poezii, de la supliciul care rodește la plăcerea care omoară. Chinul, greutatea (poezia dintâi, Flori de mucigai, îi este dedicată lui Rosetti, editorul, benedictinul) stau prefață unor portrete de oameni care au vrut să trăiască ușor. Se întâlnesc, în această cronică a frumuseților hârșite în moara lumii, îndurându-și regretele departe de ea, două feluri de ușurătate. Aceea, pedepsită după legile omenești, a celor
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
dictonul biblic și liturgic: Tu ești preot în veac! Și ați suportat toate consecințele și continuați să le suportați cu spirit sacerdotal, cu spirit apostolic, cu spirit de vizionar prin veacuri....”(p.101) „Ați întrecut prin muncă, poate, pe toți benedictinii cunoscuți prin hărnicia lor.” (subl. ns., p.105) Cu acest volum se încheie un triptic epistolar: P. S. Ploscaru, Dragomir, Todea către Ștefan Manciulea; cu pagini de corespondență cuprinzând date prețioase despre istoria și drama Bisericii noastre, pentru a căror punere
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]