807 matches
-
arată ochiului privind Casa de cultură - municipală, desigur -, pe frontispiciul căreia e numele lui Mihail Sadoveanu, personalitate-simbol pentru pășcăneanul cu orgolii localiste? În dreapta imobilului cu arhitectură proletcultistă, mai precis, în interiorul său, o crâșmă și un magazin "mixt", în stânga hardughiei, o berărie, ca să nu-i zicem tot crâșmă, la demisol, niște birouri pentru lucrări cadastrale, la etaj, unde, cândva, era o bibliotecă cu destui cititori, pe care și noi am slujit-o o vreme, firma "Avon" și - scrie pe o ușă închisă
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
biletele. Amicul urmărește tragerile și îl anunță pe Lefter că au cîștigat. Ceea ce nu vom ști niciodată e dacă nu cumva nefericitul protagonist al lui Caragiale n-a completat el viceversa numerele cîștigătoare, în seara asocierii sale cu amicul de la berărie, iar acesta să le fi notat corect în carnet. Ca o consolare pentru cei care n-au nimerit combinația cîștigătoare la Loto, imaginați-vă cîte ați fi avut de tras în locul cîștigătorului. Ar fi trebuit să vă angajați gărzi de
Marele câștig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9320_a_10645]
-
furculița într-o delicatesă. Cel pe care-l știm, veți zice. Nu tocmai, spune Marin Bucur în prefața care ni-l dă înapoi pe Caragiale în draft - un cuvînt care i-ar fi plăcut, de bună seamă, lumii lui de berării. Scrisul la gazetă stîrnea, în secolul XIX tîrziu, plăcerea efemerului. Întrebuințarea cu bună știință a unor energii - de multe ori uriașe - pentru ceva care n-o să țină, și care nu se va antologa, peste vreun an sau doi, în volum
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
schimbarea liniei unui tramvai! 6, care mergea mai jos de vechiul Teatru Național, va întoarce la Budișteanu (un tramvai, nu știu dacă șase, și-a păstrat obiceiul ăsta pînă de curînd). Fiindcă vine greu, mușteriii la cap de linie populează berăriile din jur, cumpără ziarul, cumpără tutun, intră la cofetărie. Ce pierdere, pentru toate micile afaceri! Vecinii obișnuiți cu hodorogeala ajung să-i simtă lipsa, și să-i scrie biografia. 6 e fostul tramvai 1, tramvai cu cai, circulînd de la gară
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
vede, ironia funcționează în toată ingeniozitatea ei. Cele mai multe dintre foiletoanele lui Sebastian au structura eseului, cu sclipitoarea lui expresivitate ideatică și atinse mereu de aripa unei ironii de o subțirime specifică unui intelectual rasat. În Minunile care dispar sunt evocate berăriile de provincie, cu pâlniile radiofonice, de unde emană un repertoriu elegiac, dansant sau lăutăresc. Subiectele sunt inepuizabile, numai rostul să li se distingă: școală, bacalaureat, Universitate, Academie, Justiție, edituri, studenți, milionari, "șomeri bine educați", "revoluționari și răzvrătiți", "martiri", feminism, "amor și
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
află floretiști redutabili ori vânători de recompense, ci din ce în ce mai numeroase monumente urbane amenințate de masivele și inesteticele construcții corporatiste. Printre monumentele și zonele cu semnificație culturală prejudiciate se numără: Catedrala Sfântul Iosif, Biserica Armenească, zona vechii Curți Domnești, Piața Palatului, Berăria Gambrinus etc. Adică aproape toate reperele prime ale oricărui individ îndrăgostit de București. De - o știm de la Mateiu - adevărații București. Acestea fiind datele problemei, discuția desfășurată la Clubul Prometheus în 11 aprilie, la ora 19.00, la inițiativa revistei România
Dramele Bucureștiului istoric by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9718_a_11043]
-
prostituție. Art. 15. Casele de prostituție și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate: aă În vecinătatea bisericilor, școlilor, institutelor de educațiune și autorităților publice; bă În vecinătatea imediată a grădinilor publice, a teatrelor, cazărmilor etc; că În hoteluri, birturi, cârciumi, berării, cafenele, grădini, restaurante, săli de spectacol, cafenele-șantante și În săli publice de dans. Art. 16. O femeie prostituată sau o casă de prostituție nu se poate așeza Într-o casă oarecare În contra voinței proprietarului casei. Proprietarul casei este În drept
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
sunt responsabile pentru executarea acestor prohibițiuni. Art. 43. Femeile prostituate și femeile care dirijează case de prostituție sunt oprite de a ședea dinaintea locuinței sau În casă la fereastră deschisă. Perdelele ferestrelor vor fi totdeauna lăsate În jos. Art. 44. Berăriile și cafenelele În care serviciul se face cu chelnerițele care exercită În mod clandestin prostituția se vor Închide. De asemenea, se vor Închide cârciumile În care se țin servitoare dedicate prostituției. Art. 45. Organele poliției sanitare comunale și ale celei
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
lipicioasă de vată de zahăr din mijloc și i se făcu poftă. Se ridică brusc. Îmbrăcă puloverul și ieși alergând pe scări. Mali vinde astăzi la intrarea în metrou. O luă într-acolo. În goană depăși rastelul cu biciclete și berăria, apoi stația de autobuz și chioșcul cu ziare. De pe frunte transpirația îi curgea spre tâmple; o șterse cu dosul mâinii și apoi o întinse peste urmele de vată de zahăr. Din depărtare Mali îl văzu și îi făcu cu mâna
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
juca!), fie de la grădina restaurantului Berlin, unde mergeam Într-o frumoasă perioadă a primei mele tinereți. Niciodată nu mi s-a părut un subtil : de altfel, figura lui cerea un anumit gen de roluri, și o anume conversație, cam de berărie. Cartea, mărturisesc, pe de-o parte, Îl ridică În ochii-mi blazați ( artistul are un remarcabil spirit analitic și, nu o dată, uimește prin analize politice sau estetice) ; pe de alta, Îl face indezirabil unui important segment de cititori, deoarece conține
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
om bun, pasionat de romanele lordului Edward Bulwer Lytton. Își alesese cariera militară cu totul Întîmplător, pentru a se răzbuna pe iubita lui, care se Îndrăgostise de Keny Rogers și În cele din urmă se căsătorise cu patronul unei mici berării. Ce rost are să mai răscolim trecutul? Acum era și ea o băbuță de treabă, pe undeva prin Pennsylvania. — Înseamnă că nu mai e cazul să-i facem autopsia, crezu Jegg. — Ba nu, Îl vom Înhuma cu toate onorurile militare, pentru
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fumează mult și bea multă bere sau țuică este din cale afară de neplăcut chiar și pentru pămînteni, darmite pentru extratereștri! Localul frecventat de doctorul Thomas, despre care Îi spusese lui Vic că ar fi o cafenea, era de fapt o berărie, care se umpluse de lume din primele ore ale dimineții. Se numea Mioritza. După ce Însoți cadavrul lui Iuffo pînă la morgă și-l Împachetă În cloroform, doctorul hotărî să-și dezinfecteze la Mioritza propriile intestine cu puțină votcă. În plus
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe acel dr. Czinner care fusese atât de iubit, că merita osteneala ca un ucigaș plătit să ațintească un revolver spre capul lui. Aceasta era amintirea cea mai mândră dintre toate, cea În care dr. Czinner stătea În parc, În berăria din colțul săracilor, și auzi Împușcătura făcând țăndări oglinda din spatele lui și avu dovada finală a cât de mult Îl iubeau cei săraci. Dar fantoma lui Czinner, cel ghemuit la adăpost, În timp ce vântul de răsărit mătura cheiul și marea cenușie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
moment, instinctul Îi era mai puternic decât rațiunea. N-avea sens să-și spună că nu avea casă și că destinația lui era o pușcărie, pentru că În momentul acela Își simțea inima ușoară la gândul că se Întorcea la terasa berăriei lui Kruger, la parcul care Înota seara În lumina verzuie, la străzile povârnite și la cârpele colorate. La urma urmelor, Își spuse el, le voi vedea iarăși pe toate. Mă vor duce cu mașina de la Închisoare la tribunal. Și aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la cârpele colorate. La urma urmelor, Își spuse el, le voi vedea iarăși pe toate. Mă vor duce cu mașina de la Închisoare la tribunal. Și aceasta a fost și clipa În care și-a amintit cu irațională melancolie, că În locul berăriei fuseseră construite apartamente. Coral și Myatt stăteau față-n față la masa la care serveau micul dejun cu imensa ușurare de-a se simți ca doi străini. La cină fuseseră doi vechi prieteni care nu aveau să-și spună nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
viitorul lor Nu aveau habar de rolul prințului în complot, în schimb, șefii lor de la Vladia se adresau lui Basarab Cantacuzino ca unui adevărat inspirator, sfătuitor și organizator de căpetenie. Spre deosebire de agitația și mascaradele tinerilor, uniforme de bîlci, întruniri la berărie, joaca de-a hoții și vardiștii în parcul de la Șosea, colonelul Stoicescu și adjunctul său, un ins sinistru, se pare Artur Stavri, se dovediseră oameni de acțiune, dornici să pună în practică repede și eficient, convingător chiar, partea lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
zahăr În Piața Carolina i s-a părut că o vede pe fata lui Neuhauser, rămasă nemăritată timp de două sute ani. Fundul Martei semăna ca două picături de lapte cu fundul lui Margit, căci doar despre el se vorbea În berării și cafenele și despre Anschluss. Asta e sodomizare curată! Ceva normal, de altfel, la austrieci, perverși, cum bine se știe, ziceau cei mai cunoscuți anusiști politici locali. 8. Lucrurile mergeau bine, lin, fără poticneli. Parcă ar fi urmat un plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
din urmă Însă nu au fost mai mult de trei: pentru că era Într-o duminică după-amiază, cu treizeci de grade la umbră și toată lumea era la ștrand sau la pădure. Cei trei tocmai terminaseră al doilea rând de halbe la berăria din colț când s-a produs minunea. Se numeau Horacsek, Zegrea și Gheretă. Acesta din urmă a cedat celor doi cu părere de rău desenele după care alergase și el, mai mai să-și dea sufletul, Întrucât Zorela nu admitea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Migrație. Pe Internet! Dumnezeu are la ce se gândi! Pentru că a murit o dată. A doua oară ar fi prea mult. Chiar și pentru El. 11. Petru o pândea răbdător, cuminte, prudent, cum Îi era felul, la barul din colțul opus berăriei care, cu ani În urmă, văzuse cu ochii ei cum plutea deasupra pieței Carolina un stol leneș de cocori. Se Învârteau doar, fără un țipăt, În cercuri largi la Început, apoi mai mici, tot mai mici, și, la un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
oricăror criterii mărturisite de evaluare. A făcut cutare sau cutare lucru și a văzut că erau bune; sensul profund al acestui a văzut Îl urmărește de multă vreme. De lămurit asta cu masoreți de ocazie, Într-o cafenea sau o berărie. În viață totul se scrie și se citește, trăiește În același timp. Rareori ai timp să corectezi câte ceva. De rescris nici nu poate fi vorba. 11. Eugen Pascu (1895-1948) „Călărețul”, 1930, ulei pe pânză, 45x58 cm, semnat stânga jos cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
i le dădea, discret, lui Bobiță, cățelul; nu mînca alte dulciuri decît cele ieșite din mîna ei. Tatei i s-o fi părut că vede strada Lăpușneanu, așa cum era ea cîndva: cu frizeria Vogt, cu prăvălia lui Natan Tanențup, cu berăria Bragadiru, unde băuse prima bere, înainte de primul război mondial; berărie devenită localul tipografiei "Dacia" și sediu temporar al "Vieții Românești", pînă luase foc. Cu băcănia lui Smirnov, pe stînga, cum cobori spre Piața Unirii. Și tot pe Lăpușneanu, la Samoilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dulciuri decît cele ieșite din mîna ei. Tatei i s-o fi părut că vede strada Lăpușneanu, așa cum era ea cîndva: cu frizeria Vogt, cu prăvălia lui Natan Tanențup, cu berăria Bragadiru, unde băuse prima bere, înainte de primul război mondial; berărie devenită localul tipografiei "Dacia" și sediu temporar al "Vieții Românești", pînă luase foc. Cu băcănia lui Smirnov, pe stînga, cum cobori spre Piața Unirii. Și tot pe Lăpușneanu, la Samoilă, "Academia liberă": o cămăruță-separeu, unde se înghesuiau, la "discuțiuni" și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Înregistrează afișul ars și apelează la nenea Iancu. "Lasă, Bătrîne, nu fi trist. Ai uitat ce spunea Caragiale? În țara asta, dac-ai scris o piesă de teatru, nu poți să bei o bere liniștit". Haideți la un pilsuleț. Propun berăria din Casa Conachi". Am fost cu ei și la "pilsuleț", și la lansarea ediției a II-a, apărută la Editura Universității. Prima ediție arăta ca un caiet ieftin de geometrie. "Culoarea clientului". O scosese o editură pizza din București. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că, dacă i-ar mai fi stat în putință, l-ar fi trimis pe studentul în cauză pentru un an-doi în Germania, unde se școlise și el pe vremuri, nu de altceva, dar ca să vadă și "junele" ce însemna o berărie nemțească și să-și desăvârșească ucenicia alături de cei mai strașnici băutori de bere din lume. 5 La mai mult de o lună după începerea cursurilor, când apele începuseră să se mai liniștească, iar lucrurile să se mai așeze, Victor își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
bărbați; nici unul nu-i ținuse vreodată calea, cum făcuse străinul. Poate, dintr-o considerație aparte, mai presus de răutăți și pofte, nu se încumetaseră. Acum, un pribeag venit de la cine știe ce zaveră ținea drumul Donnei Iulia! Nu era bine. Seara, la berărie, s-a vorbit mult despre asta. Și-apoi, cine era, cu adevărat, cel venit? Nu după multă vreme, s-a aflat: era un vânător de lupi albi! Oamenii s-au privit mirați. Nu văzuseră niciodată asemenea fiare! Sigur, existau lupi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]