617 matches
-
pompă ale vremii nu a trecut neobservată. Atât numărul mare de protagoniști cât și orchestrația amplă parodiază operele lui Meyerbeer. La succes a contribuit în bună măsură și Hortense Schneider. După o sută de reprezentații la Paris piesa cuceri publicul berlinez și vienez.
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
armele nucleare. De aceea, se impunea ca americanii să facă o demonstrație de forță, care să arate sovieticilor că nu pot împinge lucrurile mai departe. În consecință, generalul Lucius D. Clay, care se bucura de un mare respect în rândurile berlinezilor după ce a condus cu succes eforturile americanilor din timpul podului aerian 1948-1949, și care era cunoscut că are o atitudine foarte fermă față de sovietici, a fost trimis la Berlin ca fiind consilier al președintelui american, având gradul diplomatic de ambasador
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
De obicei, mașinile erau controlate cu ajutorul unor oglinzi mobile pentru a împiedica evadarea unor est-germani agățați de șasiele automobilelor. Unul dintre locurile pe unde vest-berlinezii puteau traversa Zidul era stația de metrou Friedrichstraße. Când a fost ridicat Zidul, complexa rețea berlineză de transport public, (S-Bahn și U-Bahn) a fost întreruptă. unele dintre linii au fost tăiate în două, iar multe stații au fost închise. Trei linii vest-berlineze treceau prin sectorul răsăritean, traversând stații fantomă ("Geisterbahnhöfe"), fără să oprească. Toate liniile de
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
Mulțimile de est-berlinezi aflați în extaz au fost întâmpinate într-o atmosferă euforică de vecinii lor din vest, barurile din preajma graniței făcând cinste noilor veniți. Ziua de 9 noiembrie este, astfel, sărbătorită ca zi a Căderii Zidului. În zilele următoare, berlinezii au venit la Zid cu baroase pentru a smulge suveniruri, reușind să dărâme porțiuni întregi ale barierei în acest timp. Acești oameni au câștigat porecla de "Mauerspechte" (ciocănitori de zid). Regimul est-german a anunțat deschiderea a 10 noi puncte de
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
Continuă și în prezent controversa privind prezumtiva complicitate a Papei Pius al XII-lea. Antisemitismul, chiar și în forma sa economică modernă, a fost incitat în Germania de lideri de opinie creștini: așa cum presa catolică și conservatoare a sugerat populației berlineze lovite de faliment și șomaj în criza economică din 1873 că vina pentru acea criză ar fi avut-o evreii, tot așa au găsit naziștii aceeași explicație facilă pentru eșecul german în primul război mondial și pentru marile crize economice
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
atașat de legație la Legația Română din Berlin, ulterior se înscrie la concursul pentru atașat de legație, respectiv secretar III, la acesta din urmă, clasându-se al doilea. După un an, în timpul căreia a fost mai activ în saloanele societății berlineze decât pe linie diplomatică, Ghyka și-a cerut transferul la legația română de la Londra, în speranța unei activități mai interesante. Ministru plenipotențiar al României la Curtea Saint James era Constantin G. Manu, cumnatul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino (nababul), șeful Partidului
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
strângă încercuirea Berlinului, reușind să taie ultima legătură a Armatei a IX-a cu apărătorii orașului. Elementele Frontului I Ucrainean au continuat să avanseze către apus și au intrat în luptă cu Armata a XII-a, care avansa în sprijinul berlinezilor. Hitler l-a numit pe generalul Helmuth Weidling în funcția de comandant al Berlinului. Până pe 24 aprilie, cele două fronturi sovietice, (ucrainean și bielorus), au reușit să închidă încercuirea Berlinului, tăind orice legătură a orașului cu exteriorul. În ziua următoare
Bătălia Berlinului () [Corola-website/Science/304390_a_305719]
-
nu reușește să îndeplinească rezultatele dorite”, scria el. “Nu e misiunea propagandei să fie inteligentă, misiunea sa este să aducă succes”. Printre țintele sale favorite erau liderii socialiști Hermann Müller și Carl Severing, și Bernhard Weiss, președintele evreu al poliției berlineze. Atunci când un prieten l-a criticat pentru că îl denigrează pe Weiss, un om cu o reputație militară exemplară, “el a explicat cinic că nu era interesat cât de puțin de Weiss, ci numai de efectul propagandei.” Goebbels și-a descoperit
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
Pleacă în 1885 la Paris, unde rămâne timp de patru săptămâni, și ia contact cu cercurile artistice pariziene, fiind uimit de pictorii impresioniști. În 1889 organizează la Christiania prima sa expoziție personală iar în 1892 participă la expoziția Asociației Artiștilor Berlinezi. În Berlin, realizează primele gravuri și litografii. În timpul următoarei călătorii la Paris (1896) își expune lucrările la Salonul Artiștilor Independenți și la galeria Bing. Munch se îndepărtează de limbajul artistic impresionist, fiind mai interesat de valorile decorative și de expresivitatea
Edvard Munch () [Corola-website/Science/297872_a_299201]
-
ale anului 1848. Prietenul său, viitorul botanist Natanael Pringsheim (1823 - 1894), este arestat. Un alt prieten al lui Pringsheim este grav rănit, dar este vindecat grație intervenției lui Traube. În 1853, Traube este numit șef al departamentului pulmonar din Spitalul berlinez "Charité". Ulterior va activa și ca profesor în cadrul seminariilor medicilor militari, iar la Spitalul comunității evreiești din Berlin, activează în cadrul departamentului de medicină internă. În 1872 este numit profesor titular la Universitatea din Berlin. Se stinge din viață în 1876
Ludwig Traube (medic) () [Corola-website/Science/313182_a_314511]
-
seminariilor medicilor militari, iar la Spitalul comunității evreiești din Berlin, activează în cadrul departamentului de medicină internă. În 1872 este numit profesor titular la Universitatea din Berlin. Se stinge din viață în 1876 datorită unei afecțiuni coronariene. Este înhumat la cimitirul berlinez "Schönhauser Allee". În 1866, ca apreciere a activității sale, primește titlul "Geheimer Medizinalrath".
Ludwig Traube (medic) () [Corola-website/Science/313182_a_314511]
-
Johannes Honterus moare la 23 ianuarie 1549 în Brașov și este înmormântat în Biserica Neagră. Pe mormântul lui se află inscripții și sculpturi excepționale. În curtea Bisericii Negre din Brașov se află Statuia lui Johannes Honterus, o operă a sculptorului berlinez Haro Magnussenm, dezvelită în 21 august 1898. Pe soclul monumentului se află două basoreliefuri din bronz. Placa de pe latura vestică îl arată pe umanist în tipografia sa, unde s-au realizat primele tipărituri în anul 1539, iar cea de pe latura
Johannes Honterus () [Corola-website/Science/298028_a_299357]
-
etno-lingvistice. b) Panismele religioase. c) Panismele continentale Panismele etno-lingvistice - la rindul lor sunt subidivizat în mai multe categorii: Panturcismul - Născut din înfrângerea Imperiului Otoman în 1918, vrea să adune toate popoarele turcice ale continentului eurasiatic, de la Marea Mediterana. De la căderea Zidului Berlinez, panturcismul are, pentru moment, sprijinul Statelor Unite și Israelului. Își extinde influență în Balcani (inclusiv în Kosovo) și Cipru de Nord. Se urmărește, de asemenea pentru a lega republicile turcice din Asia Centrală să beneficieze de trecerea de conducte de petrol și
Panism () [Corola-website/Science/328479_a_329808]
-
loc unui ritm rapid și impulsiv, rezultând compoziții sub forma unui vitraliu. Într-o serie de 14 tablouri cu "scene de stradă" realizate la Berlin, Kirchner păstrează efectele cromatice contrastante, fâșiile întunecate care taie tabloul accentuează pozițiile persoanelor reprezentate, cocotele berlineze nu mai au senzualitatea nonșalantă a odaliscei cu umbrelă. Acum ele se mișcă, aproape vibrează. Erotismul acestora este artificial, plin de grabă, asemenea capitalei pe care o animă prezența lor neliniștitoare. Când, la începutul secolului, Kirchner - împreună cu prietenii săi din
Ernst Ludwig Kirchner () [Corola-website/Science/304050_a_305379]
-
vor mai avea loc alte ediții și că festivalul a fost anulat definitiv. Parada a avut loc pentru prima dată în iulie 1989, cănd 150 de persoane au ieșit în stradă în Berlin. Această a fost începută de către mișcarea underground Berlineza, si la inițiativa Dj-ului și organizatorului de evenimente, Matthias Roeingh (cunoscut de asemenea sub numele de "Dr. Motte") și prietena lui Danielle de Picciotto. Această a fost conceput că o manifestație politică de pace și înțelegere internațională prin dragoste și
Love Parade () [Corola-website/Science/320138_a_321467]
-
primiți de mareșalul palatului. Era mai multă ceremonie decât la unele curți regale. Sala cea mare din marmură roză cu enorme gobelinuri, fiind înțesată de lume. Începe Vecsey celebrul violonistcu tradiționalul program virtuos, urmează violoncelistul Heinrich Grünfeld, iar o celebritate berlineză, renumit nu numai prin talentul său violoncelistic, dar și prin glumele și ghidușiilesale pline de vervă care distrau enorm pe imperialul său prieten, kaiserul Wilhelm al II-lea. În timpul acesta principele Henckel de Donnersmarkun impozant moșneag de 80 de ani
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
100, semn că cântatul meu a mulțumit înaltele fețe. Nu mult după această memorabilă serată a avut loc primul meu concert la Berlin, în sala Bechstein, sala favorită a maestrului Reisenauer. În fața unei săli destul de populate și în fața întregii prese berlineze am cântat în cea mai bună dispoziție și fiind primită în mod excepțional de călduros. După ultimul număr al programului: 3 capricii de Paganini-Liszt (între care și Campanela), publicul mi-a făcut adevărate ovațiuni, silindu-mă să cânt două bisuri
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
iulie 1929, fiul său Franz se sinucide. Două zile mai târziu, Hofmannsthal moare și el în urma unui atac de cord la Rodaun (acum parte din Liesing, suburbie a Vienei). Pe 18 octombrie 1902 Hofmannsthal publică o scrisoare fictivă în cotidianul berlinez "Der Tag" ("Ziua"), intitulat simplu "Ein Brief" ("O Scisoare"). Se presupunea că era vorba de o scrisoare redactată în 1603 de Philip, Lord Chandos către Francis Bacon. Chandos Spunea că a încetat să mai scrie pentru că își "pierduse complet capacitatea
Hugo von Hofmannsthal () [Corola-website/Science/317483_a_318812]
-
filosoful Eric Weil ; Strauss și Kojève vor rămâne în corespondență de-a lungul întregii lor vieți. Kojève a avut tendința de a disprețui Statele Unite ale Americii, de aceea, n-a făcut niciodată efortul de a se întâlni cu prietenul său berlinez, care emigrase acolo, ca să predea mai întâi la New York, apoi la Chicago. El i-a trimis, cu toate acestea, câțiva studenți, mai ales pe Allan Bloom și pe Stanley Rosen. Gustul lui Kojève pentru politică l-a făcut să țină
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.” Dimitrie era fiul domnului moldovean Constantin Cantemir. La moartea tatălui său în 1693, a fost proclamat domn după modelul lui Constantin Brâncoveanu, însă Poarta nu l-a confirmat în domnie. Și-a
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
Eleanor Roosevelt, viitoarea activistă feministă și primă doamnă a Americii. O nouă etapă din viața Vioricăi Văsescu este povestea de dragostea trăită cu tânărul, mai mare cu cinci ani decât ea, Ion C. Agarici, proaspăt inginer agronom, licențiat al Universității berlineze de la Charlottenburg. Primii fiori ai iubirii între cei doi s-au întrezărit încă din anii copilăriei Vioricăi petrecuți la moșia Morțunilor, bunicii dinspre mamă, de la Dămienești, regiunea în care își avea proprietățile și familia boierilor Agarici. Tânărul inginer agronom, instruit
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
între anii 1914-1922 la Berlin-Cölln (Cöllnisches Gymnasium), iar bacalaureatul (în ) l-a luat la gimnaziul "Luisenstadt" () din Berlin. În aprilie 1926 s-a înscris la facultatea de drept de la Universitatea Friedrich Wilhelm din Berlin și s-a înrolat în secția berlineză a SA-Sturmabteilung și în asociația studențească berlineză „Corps Normannia Berlin”. Relațiile neoficializate cu logodnica sa, Erna Jaenke, au atras refuzul mamei sale, rămasă văduvă, de a-l întreține, fapt care l-a silit pe Wessel să-și întrerupă studiile. Dr.
Horst Wessel () [Corola-website/Science/313519_a_314848]
-
iar bacalaureatul (în ) l-a luat la gimnaziul "Luisenstadt" () din Berlin. În aprilie 1926 s-a înscris la facultatea de drept de la Universitatea Friedrich Wilhelm din Berlin și s-a înrolat în secția berlineză a SA-Sturmabteilung și în asociația studențească berlineză „Corps Normannia Berlin”. Relațiile neoficializate cu logodnica sa, Erna Jaenke, au atras refuzul mamei sale, rămasă văduvă, de a-l întreține, fapt care l-a silit pe Wessel să-și întrerupă studiile. Dr. Ludwig Wessel a fost membru al partidului
Horst Wessel () [Corola-website/Science/313519_a_314848]
-
post în orchestră societății producătoare de filme UFA. A reușit la concurs și aceasta i-a fost salvarea, care s-a datorat faptului că în bagaje avea și vioară. Între timp s-a înscris la cursurile de doctorat ale Universității berlineze. Concomitent, a făcut practică la Camera de Comerț Germano-Română din Berlin (1931-1934) și la una dintre cele mai însemnate bănci germane - Dresdner Bank (1932-1934). După absolvirea cursurilor de 4 ani (1930-1934) la Universitatea “Friedrich Wilhelm” din Berlin, în cadrul unei ședințe
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
cu care s-a căsătorit în 1999. A început să scrie din tinerețe, mai întâi texte de melodii, pe vremea când era și chitarist într-o formație, dar debutul cu o publicație propriu-zisă a avut loc în 1982, în revista berlineză "Park". În 1987 a primit un prestigios premiu german, "Leonce und Lena", de atunci încolo urmând o prodigioasă carieră scriitoricească. În 1988 a publicat prima carte, "Vor der Premiere" ("Înaintea premierei"). În 1995 a primit bursa Villa Massimo, care i-
Jan Koneffke () [Corola-website/Science/323047_a_324376]