353 matches
-
simbolică și alegorică de a decripta marea carte a naturii, ca sistem de simboluri și semne care trădează manifestările și intențiile divinității și le fac accesibile pentru creștinul de rând își făcuse lucrarea și în imaginarul românesc. Versiunea grecească a bestiarului lui Damaschin Studitul, lipsită deci de aspectul moralizator, "i-a fost desigur cunoscută lui Dimitrie Cantemir", confirmă și Mihai Moraru, de vreme ce ea circula în manuscris la Constantinopol încă de la 1598 și sub formă edită din 164347. Doar că principele știa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și aici, deși cele două lucrări, în diferite variante, au lucrat în paralel, completându-se fericit. Florilegiul italian i-a fost cunoscut și lui Leonardo da Vinci, care l-a imitat cu entuziasm în câteva note care alcătuiesc un mic bestiar de uz propriu 51. Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar altele contrazic cu totul această variantă. Cazul cel mai frapant este cel al unicornului, căci aceleiași fabule ultracunoscute, conform cărei fiara este prinsă cu ajutorul unei fecioare, i se acordă o interpretare în răspăr: licorna nu ar mai fi simbolul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
virgin. Rolul Alexandriei este acela de a fi conturat o tradiție nu doar discursivă (rudimentară, dacă o comparăm cu performanețele narative ale Istoriei ieroglifice), ci mai ales una imaginară. O altă carte populară care a contribuit decisiv la implementarea unui bestiar în cultura română a fost, fără doar și poate, Esopia. Figură celebră, legendară, Esop, căruia i se atribuie probabil cea mai celebră culegere de fabule (imitate conștiincios, în mare parte, și de La Fontaine) a inspirat și o literatură sapiențială pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și fragmente din Fiziolog, demonstrând fără tăgadă influența. Șarpele, porumbelul, "stratocamilul" sunt preluate cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este cunoscută și reluarea scenei cu inorogul amenințător, din Varlaam și Ioasaf. Dar, dincolo de aceste împrumuturi, există un întreg bestiar în lucrarea de morală creștină (calul, șoimul, vulturul, albina, cucul sunt prezențe simbolice, investite cu sensul normativ din icnografia creștină), cercetat cu minuțiozitate, pentru întâia oară de Maria Magdalena Székely, care conchide, în urma analizei atât a stemelor domnitorului, cât și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de la facerea lumii, cele nevăzute ale Lui adică veșnica Sa putere și dumnezeirea prin cugetare se văd din făpturi"12. Această perspectivă a devenit, pentru o perioadă îndelungată, care ține cel puțin cât Evul Mediu, normativă. Teologii, cărturarii creștini, autorii bestiarelor, sculptorii, pictorii, miniaturiștii, în fine, întregul sistem de perpetuare a învățăturii creștine nu au făcut altceva decât să dezvolte viziunea paulină. Oportun este să schițăm câteva atitudini ale unor teologi de maximă împortanță privitoare la statutul animalului. Astfel de puncte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
însele, nici pentru ele însele, ci ca eboșe sau reflexii ale omului, centru al Creației, față de care lumea animală reprezintă o oglindă uneori îngroșată și deformantă a propriei naturi, imaginea sau caricatura pasiunilor sale, virtuților și viciilor sale. De aceea bestiarul creștin, pe care îl putem numi bestiar moralizator, după exemplul Bibliei moralizatoare, trebuie considerat mai puțin ca o enciclopedie zoologică decât ca un complement al Oglinzii morale"37. Ce ne rămâne de făcut este să încercăm să explicăm această permutare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
eboșe sau reflexii ale omului, centru al Creației, față de care lumea animală reprezintă o oglindă uneori îngroșată și deformantă a propriei naturi, imaginea sau caricatura pasiunilor sale, virtuților și viciilor sale. De aceea bestiarul creștin, pe care îl putem numi bestiar moralizator, după exemplul Bibliei moralizatoare, trebuie considerat mai puțin ca o enciclopedie zoologică decât ca un complement al Oglinzii morale"37. Ce ne rămâne de făcut este să încercăm să explicăm această permutare esențială, care privește și definește perfect întreaga
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se confruntă uneori (cazul fiarelor pădurii). Dar nu evidența, nu contactul direct este cel care creează imaginea animalului. În această operație, mult mai important este imaginarul, care este influențat de scrierile religioase, de interpretările Bibliei, de Fiziolog și de toate bestiarele care l-au copiat, de enciclopediile medievale și de tot ceea ce înseamnă interpretare a naturii, a animalului în speță, apoi ca simbol al unei intenții divine, ba chiar ca semn al unei manifestări divine. Ceea ce contează pentru omul medieval nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și enciclopediile medievale și lucrările similare care au luat naștere prin imitație: Philippe de Thaon, Gervaise, Pierre de Beauvais, Guillaume le Clerc de Normandie, Brunetto Latini, maestrul lui Dante și chiar Richard de Fournival, cu o perspectivă vizibil laică, redactează bestiare versificate sau nu, care se țin aproape de modelul impus de Fiziolog, extinzând uneori comentariul moralizator. Dar esențialul aparține acestei scrieri grecești de început de mileniu, care își pune amprenta asupra unei imense culturi europene vreme de secole. Marile enciclopedii medievale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
schimbă pielea. Personaje ale unei cărți scrise digito Dei, animalele nu produc limbaj, ci sunt ele însele cuvinte ale unui lexic simbolic. Nu sunt observate în comportamentele lor efective, ci în cele presupuse, și nu fac ceea ce fac, ci ceea ce bestiarul le impune să facă, pentru a putea să exprime, prin propriul comportament, ceva despre care ele nu știu nimic"52. Este vorba, prin urmare, de un limbaj specific, de o convenție a semnelor pe care cu toții o înțelegeau și o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
opt ocurențe în Biblie reprezintă dovezile cele mai clare, de netăgăduit pentru medievali, ale existenței sale reale. Unicornul și alte ființe există în aceeași măsură în care există mielul, leul, vaca, oaia, vulpea, lupul și alte prezențe obligatorii ale oricărui bestiar. Louis Réau explică încă din 1954 acest lucru, care rămâne încă un mister pentru mulți autori de albume comerciale, având în titlu sintagma "animale fabuloase": Nu este cazul nici să acordăm o importanță prea mare distincției care pare fundamentală între
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Aceeași pasăre, acvila, poate fi reală sau poate deveni himerică atunci când e bicefală. După cum scria Sfântul Augustin, interpretul gândirii creștine pre-științifice, important pentru noi este să medităm la semnificația obiectelor, nu să le discutăm autenticitatea. Dacă aplicăm acest raționament la bestiare, rezultă că ceea ce contează înainte de toate nu este specia, ci, după cum se spunea în franceza veche, "sénéfiance" (semnificația n.m.) a diferitelor animale"53. Singura clasificare care respectă mentalitatea specifică Evului Mediu nu este nici cea zoologică de ieri sau de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acceptabil"59. După care propune contexte favorabile apariției acestor animale pe care noi le numim facil "fantastice" (deși nu așa erau considerate de oamenii Evului Mediu). Concluzia sa este foarte clară și explică de ce medievalii credeau în existența acestor animale: "Bestiarul fantastic nu este creat numai de fantezia nestăpânită a oamenilor, de imaginea, povestirea, descrierea și acumularea de detalii provenite dintr-o imaginație bogată; el poate avea ca bază observarea deformată a unei realități ciudate, remarcabile (mirabilia), chiar monstruoase (monstra), retranscrisă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prea multe preocupări taxonomice"62. Dintre rinocerul pe care îl contemplă și unicornul despre care știe atâtea legende, care este întipărit în "enciclopedia" lumii sale, Marco Polo este mai dispus să creadă în cel din urmă. Omul medieval, obișnuit de bestiare și de reprezentările care abundă în spațiul său familiar, crede în existența acestor animale și tinde să considere că un animal necunoscut, în fața căruia se află, este o deformare a celui cunoscut, despre care nu are totuși nici o dovadă concretă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
menționări în Biblie. Pamela Gravestock se întreabă, într-un excelent studiu, dacă au existat în realitate animalele imaginare: În ce măsură au crezut oamenii medievali că aceste creaturi chiar existau? Ca moderni, noi tindem să separăm animalele reale de cele imaginare în bestiare și credem că și cititorii medievali recunoașteau aceleași categorii. Dar este aceasta o ipoteză corectă? Când medievalii vedeau în bestiare animalele imaginare alături de animale cunoscute, făceau ei o distincție atât de clară?"63 Desigur că nu, de vreme ce ambele categorii, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
crezut oamenii medievali că aceste creaturi chiar existau? Ca moderni, noi tindem să separăm animalele reale de cele imaginare în bestiare și credem că și cititorii medievali recunoașteau aceleași categorii. Dar este aceasta o ipoteză corectă? Când medievalii vedeau în bestiare animalele imaginare alături de animale cunoscute, făceau ei o distincție atât de clară?"63 Desigur că nu, de vreme ce ambele categorii, care în ochii noștri par distincte, beneficiau, în enciclopedii, tratate de morală, bestiare, în fine, în iconografie de un tratament egal
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aceasta o ipoteză corectă? Când medievalii vedeau în bestiare animalele imaginare alături de animale cunoscute, făceau ei o distincție atât de clară?"63 Desigur că nu, de vreme ce ambele categorii, care în ochii noștri par distincte, beneficiau, în enciclopedii, tratate de morală, bestiare, în fine, în iconografie de un tratament egal. Dar autoarea pune punctul pe i analizând câteva dintre lucrările la care am făcut și noi referire mai sus. Enciclopediile medievale erau redactate de oameni ai Bisericii. Prin urmare, exista un conflict
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
consultat cu stăruință și care transmit nu doar o imensă cantitate de informație sistematizată, ci și o pedagogie a științei: Louis Réau și Louis Charbonneau-Lassay), s-a observat acest lucru: contextul este cel care conferă o anumită interpretare simbolului animalier. Bestiarul lui Hristos și cel al lui Satan își împart protagoniștii: prezența cutărui animal într-una din cele două "tabere" nu exclude nicidecum apariția sa în cealaltă. În anumite contexte, leul îl reprezintă pe Mântuitor, în altele el este unealta diavolului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
semnul "nevoii de a-l adora pe Hristos în mod vizibil"73. Ea a dominat gândirea europeană până la finele perioadei medievale și începuturile Renașterii. O a treia funcție a animalului de-a lungul Evului Mediu ar fi aceea de model. Bestiarul creștin atașează fiecărui animal una sau, de cele mai multe ori, mai multe "naturi", altfel spus, comportamente specifice, impuse tocmai datorită facilității cu care ele pot fi interpretate în cheie morală. Fiziologul este, spuneam mai sus, mai curând o lucrare de etică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în special în registru moral și plasează animalul și omul în competiție. Acesta din urmă trebuie să-l egaleze și să-l depășească dacă vrea să obțină mântuirea"75. În multe dintre capitolele sale, Fiziologul și apoi, pe urmele sale, bestiarele medievale îl acroșează direct pe credincios, asigurându-se că mesajul pildei a prins rădăcini: dacă un biet dobitoc, precum castorul, poate realiza că trebuie prețuită mai mult viața decât bărbăția, că e mai bine să sacrifice podoabele virilității decât să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sa, Biserica atribuie calificative și, mai ales, impune o ierarhie lumească în vârful căreia se plasează. Iar lucrările cu ajutorul cărora se produce acest fapt sunt cele mai importante din perioada medievală, cele în jurul cărora se încheagă întregul imaginar zoomorf: Fiziologul, bestiarele, enciclopediile, exegezele teologice, omiliile și predicile, plus o întreagă artă a iconografiei creștine, extrem de diversificată și de concretă. Cine ar studia mai amănunțit această metodă de manipulare prin intermediul simbolului animalier ar ajunge cu siguranță la concluzia că această utilizare politică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu detașare un arsenal de posibilități de "lectură" a lumii, fără a mai avea prejudecata că una dintre ele este singura legitimă. Are curajul de a răsturna unele simboluri cu autoritate în sistemul creștin impus de Biblie, de Fiziolog, de bestiare sau de enciclopediile medievale, de iconografia creștină sau de literatura morală. Concret, multe dintre personajele sale se situează la antipodul imaginilor construite în cultura religioasă a Evului Mediu (funcționabile încă în mediul cultural post-bizantin): Liliacul devine, din membru al menajeriei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
efortulului de a colporta sau născoci peste 760 de sentenții 7). Dar asta nu era suficient. Autorul se mai răzbună și în alt mod. Dacă personajele sale ar fi purtat măști nemodificate, așa cum existau ele fixate în memoria colectivă prin intermediul bestiarului creștin, dacă ar fi respectat litera simbolurilor creștine, ar fi însemnat, implicit, că ele reproduc, în mic, ordinea impusă de Dumnezeu, că fac parte din planul divin, că nu se abat de la regulile de conduită impuse prin legea sfântă. În
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Dumnezeu, că fac parte din planul divin, că nu se abat de la regulile de conduită impuse prin legea sfântă. În fine, ar fi însemnat că acțiunile lor sunt efectul unei intenții divine. Comportamentul pe care Fiziologul și, în genere, bestiarul moralizator creștin îl atribuie animalelor are această trăsătură fundamentală: ele sunt extrase din logica strâmtă și sterilă a manifestărilor lor reale și amplasate într-un rol cu potențial simbolic, alegorizant. În această nouă realitate, care o sufocă pe cealaltă, animalele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]