856 matches
-
1975 la Liceul „Ady-Șincai” din Cluj. Devine asistent universitar la cursurile pentru studenți străini de la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, unde predă până în 1985. Își ia doctoratul în 1980, cu teza Camil Petrescu - prozatorul. Părăsește învățământul și se angajează ca bibliograf la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din același oraș. După 1989 se dedică activității editoriale, mai întâi la Editura Didactică și Pedagogică, iar din 1999 la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri în revista „Luminița” (1957), iar
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
a Universității din București (1951), susținându-și licența abia în 1970, cu o lucrare despre G. Bacovia. Lucrează ca profesor la Petriș și Prundu Bârgăului, în județul Bistrița (1951-1954), apoi ca funcționar la Institutul de Statistică (1955), ca laborant și bibliograf la Institutul de Cercetări Hortiviticole (1957-1967) și la Institutul de Cercetare și Valorificare a Legumelor și Fructelor (1967-1970). Începe să publice în 1945, la „Universul literar” și „Orizont”. Colaborează la revistele „Arta”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Viața
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
, Alex.[andru] (8.V.1940, Nehoiu), istoric literar și bibliograf. Este absolvent al Liceului Teoretic din Pătârlagele (1957), al Școlii de Biblioteconomie din București (1960) și al Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1971). Își începe activitatea ca șef al Bibliotecii Raionale Râmnicu Sărat (1960-1968), în
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
1940; Poeții Văcărești. Viața și opera lor poetică, București, 1940; Un fericit înaintaș: Iancu Văcărescu, București, 1940; Un începător de nădejde: Anton Pann, București, 1941. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IV, 274-276; Leca Morariu, Pentru bibliografia lui St. O. Iosif (Superficialitatea bibliografului Paul I. Papadopol), „Junimea literară”, 1927, 11-12; M. Popescu, „Un sol al biruinței: poetul St. O. Iosif”, CL, 1930, iunie; Ionescu, Război, I, 127; Al. Iordan, „Criticul” Paul I. Papadopol, CL, 1937, 8-10; Predescu, Encicl., 632; D. Popovici, „Poeții Văcărești
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Stoichiță; 27.III.1947, Paris), prozator. Este fiul Mihaelei (n. Papilian) și al lui Sandu Stoichiță, medic. Urmează la București liceul, apoi Academia de Științe Economice, absolvită în 1970. Lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1970-1972), redactor la revista „Flacăra” (1972) și la Radioteleviziunea Română (1972-1977). În 1985 se stabilește definitiv în Franța, unde va fi redactor, apoi șef al Departamentului românesc de la Radio France International. Debutează cu proză în
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
și pe coastele Asiei Mici. Între 1926 și 1939 este profesor de română și franceză la Liceul „Frații Buzești” din Craiova, iar până în 1967, când se pensionează, își continuă cariera didactică la București. Între 1964 și 1969 a fost și bibliograf principal la Biblioteca Academiei Române. Debutează în „Convorbiri literare”(1923). Până în 1947 trimite eseuri critice și poezie la „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Cele trei Crișuri”, „Ion Maiorescu”, „Viața literară”, „Curentul”, „Săptămâna culturală”, „Arhivele Olteniei”, „România nouă”, supliment literar
PAUNESCU-ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
legănat? Parcă ar purta o tavă cu șerbet pe coridoarele seraiului.” Alături de publicistica politică, din care o selecție de „pagini dintr-o luptă antifascistă și democratică” a apărut în volumul Conspirații sub cer deschis (1976), omul de cultură, bibliofilul și bibliograful K. și-a făcut o pasiune din strângerea și editarea unui număr însemnat de scrisori și documente. Cu modestie, își recunoaște doar rolul de „cucernic copist care s-a străduit să rânduiască textele, să le tălmăcească pe cât i-a stat
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
alături de experimentul utopic, ficțiunea și speculația teoretică), recomand, dintr-o gigantică bibliotecă, următoarele lucrări: Lyman T. Sargent, British and American Utopian Literature, 1516-1975: An Annotated Bibliography, G.K. Hall, Boston, 1979 (cea mai fiabilă astfel de lucrare, opera celui mai bun bibliograf internațional al utopismului, el însuși un atașant supraviețuitor nostalgic al „comunelor” hippie din anii ’60); Robert S. Fogarty, Dictionary of American Communal and Utopian History, Greenwood Press, Westport, 1980; Michael Fellman, The Unbounded Frame: Freedom and Community in Nineteenth Century
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
1938, Alba Iulia), prozatoare. Este fiica Rafilei (n. Roșiu), tehnician dentar, și a lui Traian Besoiu, brutar. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, în 1960. În perioada 1960-1967 a funcționat ca profesoară de limba română și bibliograf la biblioteca Institutului Pedagogic din Baia Mare. În 1970 s-a stabilit la Sibiu, dedicându-se exclusiv creației literare. Este căsătorită cu Mircea Braga. A debutat în 1971, în „Tribuna”, iar în 1972 i-a apărut primul volum de schițe și
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
, George (1.IV.1900, Rubla, j. Buzău - 6.IX.1972, București), istoric literar, bibliograf și editor. Este fiul Mariei și al lui Pavel Băiculescu, învățător. B. a urmat școala primară în cătunul natal și apoi la Râmnicu Sărat, unde a făcut și liceul, absolvit în 1921. În ultima clasă, răspundea de revista elevilor, „Zori
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
cea de istoric literar. Cea dintâi este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: Țiganiada (1925), publicată în „forma definitivă din 1800-1812”, și Trei viteji (1927), poem tipărit „pentru prima oară după manuscrisul original”. Ca istoric literar, bibliograf, colecționar al unei impunătoare arhive de documente, scrisori și acte, s-a afirmat mai întâi prin colaborarea cu I. E. Torouțiu la editarea primului volum din seria Studii și documente literare (1931). Își va valorifica propriile achiziții documentare în Documente literare
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
bibliografice: Ștefan Pașca, „Cântece poporane moldovenești”, DR, 1924-1926, partea II; Artur Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983, 21; Dicț. scriit. rom., I, 485-486; Datcu, Dicț. etnolog., I, 144; Gabriela Rusu-Păsărin, Disidență sau rezistență prin cultură, București, 1993, 95. I.D.
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
tinereții de-a lungul unei severe cariere de magistrat. Și p entr u notația unui sfârșit, acest fapt umple de lumină o existen ță î ntreagă!” În cimitirul „Eternitatea” de la Bârlad își d oarm e somnul de veci juristul, literatul, bibliograful, omul de artă Constan tin Hamangiu; pe placa de marmură a mormântului aflându-se scris: „Familia Hamangiu: Nicolae, Smaranda, Iancu, Nicolae, Anna, Maria, Elena, Constantin.” De la locuitorii antici ai Iașilor Stema și Sigiliul municipiului (Publicat în “Pagini medicale bârlădene” nr.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
studii asupra catharilor sînt În prezent cele două cărți ale lui Jean Duvernoy, Le Catharisme: L’Histoire des Cathares, Privat, Toulouse, 1979, și Le Catharisme: La Religion des Cathares, Privat, Toulouse, 1976. Alte lucrări vor fi menționate În notele ulterioare. Bibliografii generale cu privire la catharism se găsesc În Herbert Grundmann, „Anhang: Neue Beiträge zur Geschichte der religiösen Bewegungen im Mittelalter, 1955” În Religiöse Bewegungen im Mittelalter, 19602, reimprimare, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1977, pp. 487-567; Carl T. Berkhout și J.B. Russell, Medieval Heresies
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vieții Poetului (a se vedea în acest sens cea mai recentă carte: "Un an din viața lui Eminescu", ibidem, 2006) înspre investigația exhaustivă a scrierilor sale, în primul rând a poeziei, asupra căreia se apleacă într-o multiplă postură: biograf, bibliograf, editor și exeget al fiecărui vers eminescian de-a lungul istoriei sale, de la manuscris la faza de tipăritură (periodic sau carte) până la cele mai recente editări. Adevărul e că N. Georgescu se ocupă de mai bine de un deceniu cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
care, spre fericirea noastră, nu devenise apa sâmbetei. Ei, dar asta e (buba), - devora, rând pe rând, cărți din bibliotecile ce mai rămăseseră pe ici-colea în oraș. Niște... rămășițe, bibliotecile... Nimeni-țipenie în ele, ci doar gardianul. Nici vorbă de director, bibliografi, bibliotecari - nimeni, ci doar gardianul. I se mai impută că nimeni nu mai înțelege ce fel de cărți citește el. "Românești", le spune calm. Păi și noi suntem români, de ce nu înțelegem?" Ce să le răspundă?... Și el - citește românește
Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]
-
mușchilor. Din cauza îmbolnăvirii sale, Haller lasă neterminată De partum corporis humani fabrica et functionibus (Despre structura și funcțiile părților corpului uman). Pe lângă toată această realizare uimitor de laborioasă, se adaugă activitatea sa experimentală, cea de chirurg, botanist, de istoric, de bibliograf al medicinei, precum și lucrările de patologie a malformațiilor congenitale. Haller a lărgit orizontul în fiziologia circulației sanguine, a respirației, digestiei etc. Completează iritabilitatea descrisă de Glisson (1654) ca fiind proprie tuturor fibrelor musculare în contact brutal cu un corp. De
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
GRIGORE DRĂGAN n. 1951 Născut sat Seliște, raion Nisporeni Republica Moldova, studii: Facultatea de Filologie a Universității de Stat Moldova, Profesie: bibliograf epigramist, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a publicat 7 volume proprii de umor și este cuprins cu aforisme maxime, epigrame în 19 culegeri / antologii de umor. Amorul Amoru-n inimă pătrunde Te cucerește vrând-nevrând; Vine de nu se știe
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
manuscripte romane ale Biblioteci Naționale din Paris necunoscute până acum și începe astfel: Veste bună În cursul cercetărilor mele... am avut norocul să dau astă-vară peste două manuscripte române despre a căror existență nimeni nu știe nimic, nici chiar iscusitul bibliograf și profesor de românește, d. Picot. Lucrul pare cam ciudat într-un oraș unde mii de români au trecut și trec încă. Totul se esplică însă când voi zice că ar fi trebuit cineva să petreacă, ca mine", luni de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
progresase. În două luni, cât trecuseră de la ultima scrisoare, își îngrijise stilul și eliminase bombasticismele. Textul căpătase substanță, precizie, organizare retorică. Extemporalul merita examinat îndeaproape. Sentimentul că aveam acces la intimitatea altuia (care, la rândul lui, fusese încastrată de cine știe ce bibliograf anonim în foile dosarului meu existențial) fără să-i cer acordul, îmi amintea de copilărie, de zilele bune. Scotoceam prin poșeta maică-mii ca hoțul nevăzut din „Maiorescu“; mișcam degetele printre rujuri, chei și oglinjoare, în căutarea dropsurilor chinezești. Cotrobăiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
largă. Literatura își schimbă conținutul istoric și este conștientă de acest lucru. Conștiința literară marchează întreaga atitudine a epocii. Literele devin tot mai mult un obiect de cercetare istorică sistematică. Apare cu acest prilej un nou personaj - specialistul, istoricul literar, bibliograful, eruditul. Ia acum ființă, în Franța, instituția cea mai specializată în acest domeniu Académie des Inscriptions et Belles Lettres (1603). Ideea unei „altfel” de literaturi raportată la momentul istoric prezent în raport cu cele trecute a existat și în perioadele anterioare. Acum
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
din Trei Scaune. Cu toate acestea, numele pe care l-a adoptat și cu care și-a semnat și alte lucrări, publicate, provine de la o altă localitate, Dálnok (Dalnic), situată tot În regiunea Covasnei, ceva mai la sud. Biografii și bibliografii săi (Szinnyei, Nagy, Petrik) Îl Înregistrează Însă sub numele de familie: „Incze”. O introducere utilă În problematica memorialisticii istorice În general, respectiv În a celei pașoptiste În special (Însoțită de o excelentă bibliografie), la Nicolae Bocșan, Valeriu Leu (coord.), Memorialistica
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
noastre, menționăm că în anul 1875 Marius Topin a publicat două sute cincizeci și opt de scrisori ale lui Ludovic al XIII-lea, adresate lui Richelieu, pe care le-a descoperit în arhivele naționale pariziene. Scrisorile au fost verificate de către specialiștii bibliografi și li s-a confirmat autenticitatea, ortografia și semnătura. Corespondența intimă dintre cei doi ne confirmă faptul că regele și cardinalul, deși beneficiaseră de o educație diferită, deși aveau caractere diferite, se dedicaseră în totalitate unui singur țel: stabilitatea Franței
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și familiarizarea ou cataloagele lor, precum și cu cărțile de referință, prezintă, fără îndoială, în multe privințe, o mare importanță pentru aproape toți cercetătorii literari. *4 89 Detaliile tehnice ale catalogării și prezentării bibliografice le putem lăsa în seama bibliotecarilor și bibliografilor de profesie; dar uneori simple fapte bibliografice pot avea importanță și valoare din punct de vedere literar. Numărul edițiilor și tirajul lor pot arunca lumină asupra problemelor de succes și reputație ; deosebirile dintre ediții ne pot îngădui să urmărim etapele
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
ne pot îngădui să urmărim etapele revizuirii textului de către autor, aruncând astfel o lumină asupra problemelor genezei și evoluției operei literare. O bibliografie bine întocmită, cum este, de exemplu, Cambridge Bibliography of English Literature, acoperă vaste domenii de cercetare; iar bibliografii specializate ca Bibliography of English Drama de Greg, Spenser Bibliography de Johnson, Dryden Bibliography de Macdonald și Pope Bibliography de Griffith *5 ne pot călăuzi în cercetarea multor probleme de istorie literară. (a) Asemenea bibliografii pot necesita investigații privind uzanțele
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]