50,814 matches
-
inscripții și a unor săpături arheologice vaste în așezările militare. În Addenda, editorii completează datele oferite de autor și de sursele literare, epigrafice, iconografice și arheologice cunoscute la momentul respectiv, oferind un tablou complet al Daciei romane (prin multiple referințe bibliografice), atât din punct de vedere al organizării administrative, cât și al prezenței și rolului armatei din provincia nord-dunăreană. Lucrarea lui Vasile Christescu a fost prima și cea mai consistentă sinteză de istorie militară din Dacia romană din perioada interbelică. Pe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o manieră redusă aspectele de mobilitate socială, fapt care este neadecvat cu titlul acestei diviziuni a lucrării. De asemenea, autoarea aduce în discuție elemente iconografice pentru reprezentările de cult (statui, statuete, reliefuri), însă imaginile propriu-zise lipsesc, păstrându-se doar referințele bibliografice incluse în catalogul de la sfârșitul volumului. Totodată, notele de subsol sunt numerotate continuu, nu separat pentru fiecare capitol, deci sunt destul de greu de urmărit. Se întâlnesc și lacune, poate inerente tehnoredactării (cuvinte legate, absența unor litere sau semne de punctuație
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
IONIȚĂ, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, 276 p., ISBN 978-973-152-161-9 În ultimii ani, la diferite edituri, au fost traduse mai multe biografii de împărați romani semnate de istorici străini. Faptul este, pe de o parte, îmbucurător, întrucât se îmbogățește portofoliul bibliografic al specialiștilor în istorie antică, iar, pe de alta, este trist, deoarece accentuează și mai mult sentimentul de reverență al istoriografiei românești față de cea externă și evidențiază ritmul extrem de lent în care aceasta realizează monografii serioase de personalități antice<footnote
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Nedao (454 p.Chr.), căderea Romei (476 p.Chr.), întemeierea regatului ostrogot în Italia (493 p.Chr.), ce au dus la importante modificări în rândul comunităților aflate la granițele Imperiului. Pe parcursul cercetărilor, autorul a întâmpinat mai multe dificultăți de ordin bibliografic și nu numai. Multe dintre produsele romane sunt întro stare de conservare precară, sunt produse fragile, la multe piese lipsește contextul arheologic, iar o mică parte din materialul prezentat prezintă re ferințe bibliografice, analogii, o abordare interdisciplinară, făcând uneori dificilă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a întâmpinat mai multe dificultăți de ordin bibliografic și nu numai. Multe dintre produsele romane sunt întro stare de conservare precară, sunt produse fragile, la multe piese lipsește contextul arheologic, iar o mică parte din materialul prezentat prezintă re ferințe bibliografice, analogii, o abordare interdisciplinară, făcând uneori dificilă încadrarea tipologică și cronologică. Din aceste cauze, materialul nu a putut fi analizat cu aceeași consistență. Apariția editorială s-a vrut una exhaustivă, un punct de plecare în realizarea unui „Corpus” în ceea ce privește zona
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul unui catalog (Corpus), organizat conform prezentei diviziuni administrative (pe județe), ordonat alfabetic după locul descoperirii. Piesele sunt prezentate pe complexe, secțiuni și campanii, fiecare având inserate referințe bibliografice. Ilustrațiile la care face trimitere autorul în acest capitol sunt, de asemenea, însoțite de trimiteri bibliografice. El a exclus din categoria „importurilor” piesele numismatice, datorită abundenței acestora și necesității unei analize specializate. Al treilea capitol, The typology and chronology of
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
organizat conform prezentei diviziuni administrative (pe județe), ordonat alfabetic după locul descoperirii. Piesele sunt prezentate pe complexe, secțiuni și campanii, fiecare având inserate referințe bibliografice. Ilustrațiile la care face trimitere autorul în acest capitol sunt, de asemenea, însoțite de trimiteri bibliografice. El a exclus din categoria „importurilor” piesele numismatice, datorită abundenței acestora și necesității unei analize specializate. Al treilea capitol, The typology and chronology of the finds (p. 247325), este compus din: A. Tools and implements (p. 247-257); B. Military equipment
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unor cadouri cu caracter diplomatic, iar în cazul monedelor, plata unor stipendii. În capitolul al cincilea, Conclusions (341-357), autorul își expune considerațiile finale în urma analizei materialului arheologic. Aici este inclusă și o serie de Liste/Lists (p. 357-409) cu abrevierile bibliografice, abrevieri uzuale, lista localităților cu descoperiri de „importuri”, principalele categorii de produse romane, lista lucrărilor cu lucrările de unde au fost preluate ilustrațiile și, în final, Ilustrațiile/Illustrations (p. 409-625). Într-o oarecare măsură, concluziile sunt lipsite de consistență în ceea ce privește abordarea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
bazat pe amestecul de ficțiune și realitate — ambele avându-și originea în documente. Strategia romanescă e vizibilă și în formula de expunere a subiectului: „istoria” propriu-zisă e o poveste narată progresiv, dar, în contrapondere, există un fabulos joc al notelor bibliografice și al comentariilor parantetice. Această dialectică a „nocturnuluiu” și a „diurnului”, a vizibilului și a invizibilului induce la lectură o tensiune suplimentară. Fără a reabilita neapărat — așa cum se întâmplă adeseori în istoria culturală sau în istoria pur și simplu — virtuțile
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
ei. O precizare. Peste trei decenii, românul filolog Ștefan Cuciureanu și-a trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din Eminescu: «Pier Emilio Boși e la letteratura romena». Enumerând câteva date biografice (și mai puțin bibliografice), amintim că Ștefan Cuciureanu s-a născut În anul 1911, În satul Hurjueni, comuna Fratautii Vechi (Suceava), si s-a stins din viață la Iași, În 1987. A urmat cursurile liceului „Eudoxiu Hurmuzachi”, din Rădăuți, iar studiile universitare, absolvite În
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Ionel Teodoreanu (Arca lui Noe - ediție și postfață, 1991), Alexandru Davila (Vlaicu Vodă - ediție și c.v., 1998), Petre Pandrea (Memoriile mandarinului valah - ediție și c.v., 2000), Ion Pillat și Perpessicius (Antologia poeților de azi, vol. I-II, ediție și fișier bibliografic, 2000), I.L. Caragiale (Momente. Schițe - prefață și ediție, 2002), George Coșbuc (Poezii, ediție și c.v., 2007). Ave, domnule Ion Nistor, din Promoția Centenar a Universității București! 24 ianuarie 2011
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Diaconu, la aceeași editură bucureșteană. Volumul de 720 de pagini conține biobibliografie, texte inedite editorial din opera scriitorului și omului de teatru activ la Sibiu la mijlocul veacului 20, o serie de evocări ale personalității sale și câteva foarte utile instrumente bibliografice: Lista publicațiilor la care a colaborat Radu Stanca între anii 1932-1962, Lista pseudonimelor folosite de Radu Stanca în aceeași perioadă și Lista publicațiilor care au tipărit inedite sau au preluat texte ale lui Radu Stanca (1963-2014). Volumul Lucian Blaga și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
cu participanți de formații atât de diferite, i-a cerut doamnei Sanda Golopenția o deplină familiarizare cu epoca și personalitățile ei, cu mișcarea de idei, în primul rând cu școala lui D. Gusti. Notele nu sunt comode înșirări de date bibliografice, ci răspund la o problemă, la fapte, întâmplări, la chestiuni mai obscure, sunt note foarte bogate la unele seturi de scrisori, cele de la schimbul epistolelor Golopenția-Comarnescu însumând 40 de pagini culese cu corp mic de literă. Fiind înștiințați că următoarele
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
de Litere din Barcelona, autor până în prezent a 16 cărți de referință în domeniu (analize monografice, istorii, sinteze, biografii, eseuri), fără a pune la socoteală variantele unora dintre acestea traduse (și, cu această ocazie, revizuite, adăugite și aduse la zi bibliografic) în franceză și italiană - constituie, indirect și, de bună seamă, involuntar, confirmarea tezei căreia Pierre-Maxime Schuhl (reputat elenist francez din ultimele decenii) i-a dat o admirabilă formulare. Ne permitem să reținem atenția cititorilor noștri redând aceste cuvinte, pe care
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
doctorului Ioan Cantacuzino. Cine erau Filodorii? Ioan C. Filitti nota în Excursul despre câteva familii grecești din Principatele Române, capitol din cartea sa Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino (1919) (nu mai citez aici notele infrapaginale care conțin însă câteva utile indicații bibliografice): “La sfârșitul sec. al XVIII-lea trăiau trei fii ai unui «Filodor» (desigur poreclă). Manolache Fșilodorț, cumnat cu Constșantinț Vodă Hangerli, ocupă la 1798 postul de hatman ce fusese creat de Ipsilanti. Dumitrașco Fșilodorț e căpitan de lefegii la 1777
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
Niculae Gheran menționează sursa scrisorilor, câteva din arhive particulare, majoritatea însă din arhive publice (B.A.R., M.L.R., B.N. etc.). Împreună cu cele adresate familiei, publicate în volumul precedent, ele totalizează respectabila cifră de 700. La fiecare epistolă se dă indicația bibliografică, numărul de inventar al manuscrisului sau datele calendaristice ale revistei, când nu a fost descoperit originalul. Notele și comentariile sunt extrem de informate, minuțioase și exacte. Ori de câte ori e nevoie de precizări sau clarificări suplimentare, se fac trimiteri la diverse volume anterioare
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
volume anterioare ale ediției. Niculae Gheran corectează afirmații fără acoperire ale scriitorului, ca de exemplu, că ar fi urmat Facultatea de Litere la Budapesta și Viena sau că ar fi condus Revista Bistriței (1906-1910). Alteori, se autocorectează în privința unor date bibliografice pe care nu le-a cunoscut în vreme ce elabora unul sau altul dintre volume. Așa se explică și introducerea în sumar a unor scrisori de familie de care a luat cunoștință ulterior. Când e vorba de personalități importante, el reproduce și
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
limba lui Horațiu. Dacă în mediile studențești de odinioară, fie ele sau nu umaniste, cunoașterea latinei era o condiție sine qua non, școlile și universitățile din secolul al XXI-lea au exilat latina la subsolul cărților, în notele și trimiterile bibliografice. Cu toate acestea, nici acolo, la subsol, latina nu e întotdeauna folosită adecvat, iar studenții care își pregătesc lucrările de diplomă nu știu să se descurce între op.cit., ed. cit., loc.cit., id. și ibid. Editura Humanitas Educațional vine în
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
și, în parte, chiar o făceau. Dar noii membri ai catedrei de literatură română, spre deosebire de colegii lor îmbarcați pe arca lingviștilor, isprăviseră facultatea fără nici un fel de instruire privind tehnica navigării în știință. Ei erau nevoiți să descopere singuri instrumentele bibliografice, să-și taie singuri pîrtii prin fișiere, să ia cunoștință tîrzie de vechile monografii și istorii literare, pe care cursurile din anii '50 nu se oboseau să le citeze, nici măcar spre a le reproșa așa-numitele, pe atunci, "limite". Este
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
mari sacrificii materiale. în dicționar sunt înregistrate prezențele brăilene în numeroase și variate domenii, în ordine alfabetică, menționându-se datele biografice principale, profesiunea, contribuția personală pe plan intern și, când e cazul, pe cel internațional, fișa încheindu-se cu repere bibliografice și cu succinte referințe critice. Așa cum sublinia Edmond Nicolau în cuvântul introductiv la prima ediție, "vom constata, cu uimire că, practic, nu există domeniu al culturii - fie că este vorba de gândirea abstractă a filosofului sau matematicianului, fie de artele
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
pur și simplu i-a scăpat, poate însă cineva să-și imagineze că dl Eugen Simion, coordonatorul colecției, nu i-a semnalat-o după ce mi-a mulțumit atât de personal pentru expedierea ei? Și mai e ceva, la capitolul Referințe bibliografice. Dl Coloșenco semnalează în finalul ediției - selectiv, zice, și așa și este, numai că selecția e dirijată - o mulțime de articole și studii, unele din ele ocazionale publicate în ziare cu prilejuri aniversare. De aici lipsesc însă (tot întâmplător?) trei
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
Dă-mi, Doamne, credința/ Și puterea iubirii/ Care mângâie!” (Gloria Tibi, Domine!). Versurile lui Baki Ymeri pot fi asimilate unor ofrande pe altarul iubirii, avându-și izvorul în cele mai profunde straturi ale ființei, fruste și persuasive. Octavian Mihalcea Referință Bibliografică: EXTAZ ȘI MEDITAȚIE - Octavian Mihalcea / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
ceruri, esențială ca o sculptură a lui Brâncuși inspirată din soarta țăranului român, care l-a atras înspre o viață dumnezeiască pe fiul său, mucenicul Valeriu Gafencu, recunoscut de români ca Sfântul Închisorilor. ----------------------- Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 14 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - VASILE GAFENCU - TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR / Ionuț Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionuț Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
între data de 1-10 a lunii în curs, pentru (eventuala) apariție în nr. din luna următoare! Revista apare și pe suport de hârtie - pentru a intra în posesia ei vă rugăm să faceți comandă la redacție! Editura AmandaEdit, 2016 Referință Bibliografică: În avanpremieră: Ce vom citi în luna aprilie, 2016, în revista NOMEN ARTIS... / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1924, Anul VI, 07 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorela Codreanu Tiron : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CE VOM CITI ÎN LUNA APRILIE, 2016, ÎN REVISTA NOMEN ARTIS... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380610_a_381939]
-
ajute să trăiești mizerabil în confort ! Mâine e gala și sper să câștigăm ,dar luni te-aștept de dimineață , în față la Intercontinental. Îți dau o singură șansă ,sper să fii în stare să profiți de ea ! (va urma ) Referință Bibliografică: VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) / Dan Gheorghilaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Gheorghilaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]