512 matches
-
achiziționării, în parteneriat, a diferitelor documente, a bazelor de date infodocumentare, a altor tipuri de activități și servicii, precum și în vedere elaborării de proiecte; ... i) organizarea de acțiuni de formare și perfecționare, complementare sistemului instituționalizat de pregătire în domeniul biblioteconomiei și științei informării; ... j) acordarea de asistență metodologică bibliotecilor din rețeaua Ministerului Educației; ... k) asigurarea implementării sistemului de control intern managerial, conform dispozițiilor legale incidente; ... l) participarea, prin evenimentele pe care le organizează, la dezvoltarea și promovarea educației, culturii, științei
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
anual de formare continuă pentru structurile infodocumentare din învățământul preuniversitar; ... 8. organizarea stagiilor de formare profesională continuă pentru personalul de specialitate al instituțiilor infodocumentare din învățământul preuniversitar (bibliotecari școlari și profesori documentariști); ... 9. organizarea și coordonarea stagiilor de inițiere în biblioteconomie și științele informării și a practicii de specialitate la nivelul BCU „Carol I“; ... 10. participarea la programele de specializare a personalului didactic din învățământul preuniversitar; ... 11. constituirea și păstrarea dosarelor cu documente interne; ... 12. implementarea Sistemului de control intern managerial
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
j. Tighina), istoric literar și editor. Este fiul Nataliei (n. Musteață) și al lui Petre Coloșenco, învățători. Între 1960 și 1965 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În 1969, a absolvit și cursurile de biblioteconomie ale Bibliotecii Centrale de Stat din București. A lucrat ca muncitor, profesor, bibliograf la Biblioteca Municipală Bârlad (1968-1969), redactor la ziarul „Vremea nouă” din Vaslui (1969-1973), corector, muzeograf principal la Muzeul Literaturii Române din București (1991-1992), referent de specialitate și
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
, Miron (pseudonim al lui Gheorghe Cârstea; 16.XI.1935, Priseaca, j. Olt - 10.XII. 1997, Pitești), poet. Este fiul Floricăi (n. Nicolaescu) și al lui Ion B. Cârstea, țărani. După Liceul „Radu Greceanu” din Slatina, urmează o școală de biblioteconomie la București. A lucrat ca metodist la Casa Regională a Creației Populare Argeș (1961-1972), redactor la revista „Argeș” (1972-1974), cercetător la Biblioteca Județeană Argeș (1974-1997). După 1990 face parte din redacția revistei „Calende”. Debutează în caietul de poezie al revistei
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
MARCU, Emilian (28. IX. 1950, Heleșteni, j. Iași), poet. Este fiul Ortansei (n. Fluieraru) și al lui Ilie Marcu, țărani. Urmează cursurile primare și gimnaziale în comuna natală, Liceul „Ion Neculce” din Târgu Frumos (1964-1969) și Institutul de Biblioteconomie din București (1970-1973). Funcționează ca bibliotecar și redactor la Casa de Cultură a Studenților din Iași. Debutează cu versuri, aproape concomitent, în revistele „Familia” și „Amfiteatru” (1974), fiind prezentat de Ștefan Aug. Doinaș, respectiv de Constanța Buzea. Între 1979 și
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
dramaturg. Este fiul Eugeniei (n. Gürtler) și al lui Nicolae Mateescu, inginer. Frecventează școala primară în orașul Victoria și la Valea Călugărească și este elev la Liceul „Mihai Viteazul” din Ploiești, absolvit în 1963. Student la Facultatea de Filologie, secția biblioteconomie, a Institutului Pedagogic din București (1963-1966), este repartizat după absolvire la Biblioteca Academiei Române, unde lucrează până în 1968. Revine ca student (până în 1972, când renunță) la Facultatea de Filosofie, secția psihologie, la Universitatea București. Va fi angajat temporar redactor la „Luceafărul
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
și la Domenii. În 1902 este angajat la Bibliotecă Academiei Române pe postul de „scriitor” (bibliotecar începător) și va avansa până la funcția de director. Este primul profesor de bibliologie la Școala de Arhivistica și Paleografie (1925-1926), întocmind și un curs de biblioteconomie, rămas în manuscris. Desfășoară o activitate intensă, laborioasa, în scopul organizării și sistematizării bibliografice în instituțiile de carte românești. Introduce catalogul de materii al Universității din Halle, îl adaptează „la trebuințele noastre speciale” și impune utilizarea sistemului de clasificare zecimala
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
Nerva Hodoș, între cei mai buni bibliografi și bibliotecari români, S.I. are meritul de a fi primul care stabilește criteriile științifice ale organizării unei biblioteci. A promovat principiile apusene de lucru și a susținut o serie de idei durabile despre biblioteconomie, menite a elimina viziunea împământenita la noi despre biblioteci, considerate numai „depozite complete” de cărți. Lui i se datorează alcătuirea inventarelor model, a fisei internaționale, înființarea secției de foi volante, punerea la punct a periodicelor și constituirea catalogului pe materii
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
Bianu, București, 1913; Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, București, [1916]; Bibliotecă Academiei Române. Instrucțiuni regulamentare de organizare, București, 1916; Tovarăși de muncă dispăruți, IB, 265-303; Nicolae Kretzulescu. Bibliografie, București, f.a.; Plan pentru organizarea bibliotecii Ateneului Român, București, [1925]; Curs de biblioteconomie ținut la Școala de Arhivistica și Paleografie în anul școlar 1925-1926, București, [1926]; Note și planul complet pentru „Enciclopedia română”, București, [f.a.]; Contribuțiuni la repertoriul bibliografic universal, București, [f.a.]. Repere bibliografice: Diabolo, „Publicațiunile periodice românești”, „La Politique”, 1914, 633; Perpessicius
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
fiul Elisabetei (n. Pârjolescu) și al lui Mihail Stoica, preot. Face școala primară în comuna natală, apoi Liceul „Carol I” din Craiova (1946-1949) și liceul din Caracal, încheiat în 1953. Urmează cursurile Facultății de Filologie la Universitatea din București, secția biblioteconomie, absolvită în 1957. Lucrează la Biblioteca Regională București (1957- 1960), apoi ca profesor în județul Teleorman (1960-1964), șef de serviciu la Biblioteca Centrală Universitară din București, unde va deveni director adjunct (1969), director (1983) și director general. În 1977 își
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
i-a adus îndepărtarea de la catedra universitară, dar în 1953 devine cercetător științific principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, calitate pe care o deține până în 1968. Doctor docent în 1962, va fi din 1963 și profesor la secția de biblioteconomie a Institutului Pedagogic de pe lângă Universitatea din București. În 1968 Facultatea de Limba și Literatura Română a aceleiași Universități l-a primit printre profesorii săi. A ieșit la pensie în 1972, iar peste douăzeci de ani, în 1992, Academia Română l-a
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
și prozator. Este fiul Cătuței și al lui Andrei Scorobete, țărani. Frecventează Școala Profesională de Siderurgie la Hunedoara (1961-1964), apoi cursurile unor licee teoretice din același oraș (1965-1967) și din Făget, județul Timiș (1969-1971). La București va absolvi Școala de Biblioteconomie (1973) și Facultatea de Drept (1986). Va profesa ca jurist, devenind șeful Direcției Drept - Ordine la Primăria din Timișoara. Își face debutul cu versuri la „Orizont”, în 1973, iar editorial cu volumul Geometria zăpezii, în 1993. Mai colaborează la „Luceafărul
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
, Felix (6.VI.1949, Mihăești, j. Vâlcea), poet. Urmează școala elementară în comuna natală, Liceul „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea și Școala Postliceală de Biblioteconomie din București, absolvită în 1971. Lucrează pe mai multe șantiere de construcții, la hidrocentralele Lotru, Oltețul, Voineasa, apoi se angajează ca mașinist la Casa de Cultură și ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. Debutează în 1969
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
, Călina (30.IV.1953, Slobozia Mare, j. Cahul), poetă. T. (al cărei prenume la naștere era Aculina) este fiica Ecaterinei (n. Culeva) și a lui Vasile Trifan, țărani. Urmează școala generală și liceul în localitatea natală, apoi Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat din Chișinău, absolvită în 1976. A fost bibliograf-șef la Universitate (1976- 1988), colaboratoare la Colegiul pentru Traduceri și Relații Literare (1989-1990), redactor literar la „Glasul națiunii” (1990-1991), cercetătoare și secretar științific la Centrul
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
preot. Urmează școala primară în satul natal (1960-1964), apoi trece la Bârlad, unde continuă clasele V-VIII și Liceul „Mihai. Eminescu” (1964-1972); respins la examenul de admitere la Facultatea de Drept, între 1972 și 1974 face o școală postliceală de biblioteconomie la București. În 1981 își ia licența în română-franceză la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași. Lucrează aici ca bibliotecar la Biblioteca Institutului Politehnic „Gh. Asachi” (1976-1980), muzeograf (1980-1989), iar din 1990 ca director la Muzeul
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
literar. Este fiul Alexandrinei Strochi (n. Litvinov), telefonistă, și al lui Boris Strochi, tehnician. Urmează cursul elementar și liceul la Petroșani. În 1974 devine licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București, absolvind ulterior și un curs postuniversitar de biblioteconomie. În 2003 își susține doctoratul la Universitatea „Al. I. Cuza “din Iași. Lucrează ca profesor la Tazlău, Piatra Neamț și Luminiș (1974-1979), bibliotecar la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț (1979-1982, 1989-1991) și la o școală generală (1982-1989), purtător de
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
este Bibliografia românească modernă (1831-1918) (I-IV, 1984-1996), ce continuă, în coordonarea generală a lui Ș., opera lui Ioan Bianu, Nerva Hodoș și Dan Simonescu pentru perioada „veche”, cuprinzând anii 1508-1830. Studiile de istorie a Bibliotecii Academiei, de bibliologie și biblioteconomie în general, precum și evocarea unor personalități ca Remus Caracaș ori Ioan Bianu întregesc o activitate remarcabilă. SCRIERI: Copiști de manuscrise românești până la 1800, București, 1959; Catalogul manuscriselor românești (în colaborare cu Florica Moisil și Lileta Stoianovici), vol. IV, București, 1967
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
acoperă studiile despre viitor și progres: agricultura, medicina, tehnologia (ingineria) și disciplinele utilitare. Cibernetica socială acoperă studiul sistemelor de menținere și cooperare prin „științele de reglementare”: jurisprudența, științele politice, economia și managementul. Științele diseminării sunt considerate: științele educației, psihologia educației, biblioteconomia și jurnalistica. Zona IV cuprinde (11) științele zetetice: disciplinele care studiază modul de dezvoltare a cunoașterii: metodologia cercetării, epistemologia etc. Zona V cuprinde (12) științele integrative: cele care integrează informațiile în sisteme explicative generale, precum ideologiile și teologiile. Zetetica pare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Valea Ursului (Tâmna), j. Mehedinți), istoric literar și editor. Este fiul Elenei (n. Tipan) și al lui Iancu Nedelcea, grefier. Învață mai întâi în satul natal, frecventează cursurile Liceului „Traian” din Turnu Severin (1959-1963), iar la București face studii de biblioteconomie în cadrul Institutului Pedagogic (1964-1967), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității (1967-1971), unde își susține, în 1983, teza de doctorat Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche. Lucrează la Arhivele Statului (Filiala Dolj), funcționează ca
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
lucrează până la sfârșitul vieții. Debutează cu versuri în revistă „Luceafărul” (1968), fiind prezent mai târziu în volumul colectiv Alpha ’87. Poezie va mai publică abia în anul 2000, cănd semnează placheta Rare Ploi Rare. Prezent cu articole și studii de biblioteconomie în revistele „Academică”, „Steaua”, „Renașterea”, „Minerva” (Bistrița), „Transylvanian Review”, colaborează cu recenzii, traduceri, poezii, proza scurtă la revistele de cultură, mai cu seamă la cele din Transilvania. A fost consultant de specialitate al proiectului arhitectural românesc prezentat la concursul internațional
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
, Alex.[andru] (8.V.1940, Nehoiu), istoric literar și bibliograf. Este absolvent al Liceului Teoretic din Pătârlagele (1957), al Școlii de Biblioteconomie din București (1960) și al Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1971). Își începe activitatea ca șef al Bibliotecii Raionale Râmnicu Sărat (1960-1968), în 1970 fiind numit director al Bibliotecii „Vasile Voiculescu” din Buzău. Colaborează la
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
detenție ai lui V. Voiculescu. Anvergura reală a explorărilor întreprinse de O. în domeniul istoriei literare și culturale se vădește în lucrările Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar (1980) și Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic (I-III, 1995-2001). Autorul, specialist în biblioteconomie, se dovedește și un istoric literar riguros. În prima lucrare sunt sintetizate date biobibliografice, note, bibliografie, texte inedite sau rare, controverse biografice, iconografie despre scriitorii și oamenii de cultură născuți în zona Buzăului, începând din secolul al XVII-lea până în
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
În ansamblul ei, revista oglindește în bună măsură nivelul la care se ridică creația studenților Școlii de literatură. Operele eficiente, cu înalt potențial educativ, trebuiau să ajungă și în biblioteci; în acest sens, revista Călăuza bibliotecarului - pornită vijelios pe demolarea „biblioteconomiei burgheze” - trebuia să aibă un rol însemnat în propaganda cărții: despre acest aspect și despre conținutul noii reforme în domeniu scrie Al. Oprea 8 . „Astfel găsim în paginile revistei articole care arată sarcina bibliotecilor de a populariza cărțile în care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
centenarul și de a populariza cu acest prilej în masa poporului nostru opera acestui neîmpăcat dușman al burghezo-moșierimii. Revista nu și-a îndeplinit datoria, publicând un singur articol festiv despre Caragiale (...). O problemă este aceea a organizării fondului de cărți. Biblioteconomii burghezi - «specialiștii» în ce privește bibliotecile - așezau cărțile după format și nu după conținut, voind să demonstreze că în felul acesta n-ar viola, chipurile - deplina libertate a cititorului în alegerea cărților. În fond, sub această ipocrită dezinteresare, sub acest obiectivism, se
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
obiectivism, se ascundea dorința meschină a slugilor exploatatorilor de a ascunde cărțile cu conținut științifico-materialist și de a manipula în primul rând excrescențele culturii burgheze(...). Călăuza bibliotecarului a demonstrat concret neeficiența acestei metode formaliste, publicând un vast material sovietic de biblioteconomie, care a arătat importanța așezării cărților după conținut, ca o condiție indispensabilă îmbunătățirii activității bibliotecilor. O aceeași poziție fermă este luată și împotriva altor rămășițe ale metodelor de lucru burgheze. Astfel este luarea de poziție împotriva unui formalism asemănător al
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]