604 matches
-
unui singur vot raportul, în întregime, și inițiativa legislativă. Această procedură de desfășurare a votului final poate fi modificată de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. ... Articolul 113 Durata intervențiilor este limitată automat prin mijloace tehnice. Secţiunea a 4-a Respectarea principiului bicameralismului Articolul 114 (1) După adoptare sau respingere de către Senat în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite Camerei Deputaților, care va decide definitiv. (2) În cazul în care Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.305 din 18 octombrie 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 2.315A/2022. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, cu privire la motivele de neconstituționalitate extrinsecă, formulate în legătură cu încălcarea principiului bicameralismului, se arată că la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, au fost adoptate o serie de amendamente care nu au fost puse și în discuția Senatului și care au condus la o configurație semnificativ diferită între formele dezbătute și
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
1,art. 10, art. 11 alin. (1) lit. A.a), ale art. 15 alin. (1), ale art. 16 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate 19. Cu privire la principiul bicameralismului, Curtea Constituțională a reținut că, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2017, paragraful 32, sau Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019, paragraful 66). ... 20. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
nr. 581 din 16 iulie 2019, paragraful 66). ... 20. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, anterior citată, paragraful 55). ... 21. Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura parlamentară, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 62 din 7 februarie 2017, anterior citată, paragraful 29, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, anterior citată, paragraful 54). ... 22. Însă bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. Prin Decizia
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
8^1) din Legea nr. 7/1996, modificări care nu au legătură cu dispozițiile noii prevederi introduse la art. 9 alin. (2^3). De asemenea, Camera decizională a introdus și articolul II. ... 25. Analizând modul și măsura în care a fost respectat principiul bicameralismului în cursul procesului de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate a priori în cauza de față, Curtea reține că între forma legii propusă de inițiatori, votată de Senat în sensul respingerii, și forma adoptată de Camera Deputaților există o
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
față, Curtea reține că între forma legii propusă de inițiatori, votată de Senat în sensul respingerii, și forma adoptată de Camera Deputaților există o serie de diferențe, de natură să conducă la concluzia că a fost nesocotit principiul constituțional al bicameralismului, diferențe ce vor fi evidențiate în continuare. ... 26. Legea în forma votată de prima Cameră sesizată, Senatul, cuprinde un articol unic care se referă la introducerea la art. 9 din Legea nr. 7/1996 a alin. (2^3), cu referire la obligația
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
astfel cum s-a arătat anterior, pe lângă deosebirile majore de conținut juridic, există și o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. ... 31. În aceste condiții, Curtea apreciază că legea criticată nu respectă principiul bicameralismului, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituție. ... 32. Ca urmare a constatării viciilor de neconstituționalitate extrinsecă determinate de încălcarea dispozițiilor menționate mai sus, Curtea reține că, în acord cu jurisprudența sa, nu
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
dezvoltării rurale nr. 304/2017 privind stabilirea Listei culturilor energetice nonagricole. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă, pe de o parte, critici de neconstituționalitate de natură extrinsecă referitoare la modalitatea de adoptare a Legii nr. 186/2017 cu încălcarea principiului bicameralismului Parlamentului, prevăzut de art. 61 alin. (2) din Constituție, și a principiului specializării Camerelor Parlamentului, desprins din art. 75 din Constituție, și, pe de altă parte, critici de natură intrinsecă formulate cu privire la dispozițiile legale criticate punctual, referitoare la
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
astfel adoptate. Față de această situație, în raport cu dispozițiile art. 75 alin. (1) teza întâi din Constituție, se solicită constatarea neconstituționalității procedurii legislative care a stat la baza adoptării Legii nr. 186/2017. ... 7. În ceea ce privește încălcarea principiului bicameralismului Parlamentului, se arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că „modificările și completările pe care Camera decizională le aduce asupra propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului“ (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). În cauză, analiza comparativă a conținutului normativ al formelor adoptate în prima Cameră sesizată (Senatul), respectiv în Camera decizională
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
rezultă din aplicarea Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. ... 11. Cât privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă raportate la art. 61 alin. (2) din Constituție privind principiul bicameralismului, instanța apreciază că, din analiza comparativă a documentelor privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în ceea ce privește Legea nr. 186/2017, respectiv a propunerii legislative depuse, a formei discutate în Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (2) privind principiul bicameralismului Parlamentului, art. 75 privind principiul specializării Camerelor Parlamentului și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, mai întâi, că se critică existența unui pretins viciu de neconstituționalitate extrinsecă a Legii nr. 186/2017, generat
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
Senatului, ca primă Cameră sesizată, și, ulterior, Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională, potrivit art. 75 alin. (1) teza a doua din Constituție. ... 21. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se mai susține că se încalcă principiul bicameralismului, întrucât Legea nr. 186/2017 a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, cu o serie de amendamente, în condițiile în care Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă astfel cum a fost înaintată
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
amendamente, în condițiile în care Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă astfel cum a fost înaintată de inițiatori. ... 22. În jurisprudența sa, Curtea a considerat, în situații similare celei de față, că este respectat principiul bicameralismului atunci când prima Cameră a respins proiectul/propunerea legislativă, iar cea de-a doua l-a adoptat/a adoptat-o. Faptul că în Camera decizională a fost adoptată o soluție diametral opusă celei din Camera de reflecție (în sensul de adoptare/respingere a
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
doua l-a adoptat/a adoptat-o. Faptul că în Camera decizională a fost adoptată o soluție diametral opusă celei din Camera de reflecție (în sensul de adoptare/respingere a proiectului/propunerii legislative) nu este de natură să aducă atingere, în sine, principiului bicameralismului, întrucât o astfel de posibilitate este reglementată în art. 75 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „după adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv“ (Decizia nr. 645
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
Camere care va decide definitiv“ (Decizia nr. 645 din 24 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 5 octombrie 2020, paragraful 15). ... 23. Totodată, Curtea a statuat că nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea legislativă în forma sa dezbătută de prima Cameră sesizată. Împrejurarea că prima Cameră a respins propunerea de modificare, optând
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
concepția de ansamblu a acesteia, dar adaptând-o în mod corespunzător scopului urmărit de inițiatori (Decizia nr. 419 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 31 iulie 2019, paragraful 36). ... 24. Așadar, bicameralismul stabilit prin art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție nu presupune ca forma proiectului de lege adoptată de cele două Camere ale Parlamentului să fie identică; din contră, Camera decizională este în drept să adopte proiectul de lege
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
și concepția de ansamblu a acesteia (Decizia nr. 505 din 18 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 4 noiembrie 2019, paragraful 36). ... 25. Autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate invocă pretinsa încălcare a principiului bicameralismului, ca urmare a adoptării legii de Camera Deputaților, deși aceasta a fost respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată. În contextul jurisprudențial mai sus prezentat, Curtea constată că nu poate reține această critică, întrucât o asemenea posibilitate rezultă chiar din
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
încât legea să poată oferi rezolvare tuturor problemelor conexe pe care această operațiune le implică. ... 28. Prin urmare, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile raportate la art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului. ... 29. În ceea ce privește criticile de constituționalitate intrinsecă formulate față de dispozițiile art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și ale art. III alin. (4) din Legea nr. 186/2017, Curtea observă că se critică lipsa de
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
dosarul cauzei note scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și arată că textul criticat încalcă principiul bicameralismului, având în vedere diferențele existente între forma adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și cea adoptată de Camera Deputaților, fiind instituită o formă de salarizare a specialiștilor IT direct în Camera decizională, fără ca aceste aspecte să
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
ce generează cheltuieli din fonduri publice, cheltuieli pentru care nu s-a indicat sursa de finanțare. ... 5. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate. Cu privire la încălcarea principiului bicameralismului, reprezentantul Ministerului Public arată că în jurisprudența Curții s-a reținut că forma adoptată de prima Cameră nu trebuie să fie preluată cuvânt cu cuvânt de Camera decizională, aceasta din urmă având libertatea de a modifica propunerea legislativă atâta vreme
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
fie preluată cuvânt cu cuvânt de Camera decizională, aceasta din urmă având libertatea de a modifica propunerea legislativă atâta vreme cât nu schimbă obiectul esențial al acesteia, și că, prin urmare, în cauza dedusă controlului au fost respectate limitele principiului bicameralismului. În ceea ce privește cealaltă critică privind absența indicării sursei de finanțare, reprezentantul Ministerului Public apreciază că este o problemă de oportunitate, în speța de față nefiind vorba despre o lege a bugetului care presupune cunoașterea cu exactitate a resurselor
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]