156 matches
-
mediatorul central. De unde puterea ei de captivare și statutul de canon. Plasată ca factor comun, ea a luat în sarcina ei, după bunuri, nu doar operele și piața de artă însăși, ci și imaginarul politic și chiar organizarea sacralităților colective (bicentenarul Revoluției franceze și, aproape peste tot, "Drepturile Omului"). Dacă astăzi totul a devenit artă (ambalajul, etalarea, animația și defilarea de carnaval, grafismul, designul, fotocopia, coafura, parfumeria, bucătăria etc.) și dacă "oricine este artist" (Beuys), nu înseamnă că registrul s-a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Lucrarea a pregătit într-un fel terenul pentru ultima piesă din concert: PinAscensioCristiCho pentru pian, celestă, orgă, două percuții și CD, în p.a.r., de Octavian Nemescu. Pretextele care au condus la zămislirea, în 2010, a acestui opus, au fost bicentenarul nașterii lui Chopin și tragica trecere în neființă a fiului compozitorului, regizorul de film Cristian Nemescu. Pretextele rămân, însă, doar pretexte. Dincolo de semnificația lor afectiv- sentimentală, Octavian Nemescu a reușit să pună în act o viziune personală despre natura duală
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
purtate în avangarda reflecției istoriografice s-a transpus în ariergarda consensului societal reprezentat de manualele școlare de istorie. La fel de relevant este și modul în care schimbarea de interpretare s-a modulat armonic pe schimbarea naționalistă petrecută în ideologia regimului. Apropierea bicentenarului a introdus celebrarea evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei publice. Totodată, ca parte a aceluiași proces de "semnificare socială a timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată evenimentului s-a intensificat. Angrenajul instituțional de producție istoriografică sponsorizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua viziune națională, vorbind despre "caracterul social și aspectul național" al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al., 1984, pp. 216, 213). Momentul protocronist este și el vizibil, manualul subliniind "răsunetul european
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în prima parte a ediției din 2010, paginile de istorie și chipurile personalităților reflectate medalistic ale celei mai vechi instituții de învățământ academic din țară. Acum, la Centenarul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” și Bicentenarul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” între paginile din istoria Universității și personalitățile care, într-un fel sau altul, și-au legat viața de prestigioase instituții academice ieșene, am inserat și ultimele realizări medalistice ale acestora. Un capitol separat l-am destinat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
I. Cuza” din Iași, profesorul Andone Cumpătescu a realizat o astfel de evocare a personalităților care i-au dat ființă și prestigiu. Prezenta lucrare, ediție cuprinzând îmbunătățiri și adăugiri, se alătură firescului laudatio la centenarul învățământului agronomic universitar și la bicentenarul învățământului tehnic universitar ieșean. Autorul succintelor referiri de aici - absolvent la rându-i la Alma Mater Iassiensis, îndrăznește a rosti cu emoție pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu profil tehnic se desprind din structura Universității ieșene și devin instituție de învățământ superior de sine stătătoare. Înalta ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știința însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliară, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuală. Medalistica Universității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Academii îmbrățișat de clădirea sub forma literei U a Universității respective și portalul. Preluarea tuturor imaginilor simbol pe placheta din 2009, reprodusă în figura 52b unifață , pare a fi, în acest caz, un final al căutărilor Cum în 2013, anul Bicentenarului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, nu s-a mai realizat o altă medalie, considerându-se că aceea de protocol din 2009, îndeplinește și cerințele unei medalii jubiliare, este un motiv în plus să considerăm încheiată perioada căutărilor și clarificărilor în medalistica
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în prima parte a ediției din 2010, paginile de istorie și chipurile personalităților reflectate medalistic ale celei mai vechi instituții de învățământ academic din țară. Acum, la Centenarul Universității de Stiinte Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” și Bicentenarul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” între paginile din istoria Universității și personalitățile care, într-un fel sau altul, și-au legat viața de prestigioase instituții academice ieșene, am inserat și ultimele realizări medalistice ale acestora. Un capitol separat l-am destinat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu profil tehnic se desprind din structura Universității ieșene și devin instituție de învățământ superior de sine stătătoare. Înaltă ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știință însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliara, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuala. Medalistica Universității
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Academii îmbrățișat de clădirea sub forma literei U a Universității respective și portalul. Preluarea tuturor imaginilor simbol pe placheta din 2009, reprodusa în figură 52b unifață , pare a fi, în acest caz, un final al căutărilor Cum în 2013, anul Bicentenarului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, nu s-a mai realizat o altă medalie, considerându-se că aceea de protocol din 2009, îndeplinește și cerințele unei medalii jubiliare, este un motiv în plus să considerăm încheiată perioadă căutărilor și clarificărilor în medalistica
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
purtate în avangarda reflecției istoriografice s-a transpus în ariergarda consensului societal reprezentat de manualele școlare de istorie. La fel de relevant este și modul în care schimbarea de interpretare s-a modulat armonic pe schimbarea naționalistă petrecută în ideologia regimului. Apropierea bicentenarului a introdus celebrarea evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei publice. Totodată, ca parte a aceluiași proces de "semnificare socială a timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată evenimentului s-a intensificat. Angrenajul instituțional de producție istoriografică sponsorizat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua viziune națională, vorbind despre "caracterul social și aspectul național" al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al., 1984, pp. 216, 213). Momentul protocronist este și el vizibil, manualul subliniind "răsunetul european
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Încheie acorduri Între patronat și sindicate, garantând o pace industrială fără precedent și introducând un sistem național de Îngrijire a sănătății pentru toată lumea. Aceste măsuri nu au putut Împiedeca devalorizarea dolarului australian, scăderea ritmului economic, În conexiune cu realitățile internaționale. Bicentenarul Australiei (1988) a fost sărbătorit cu mult fast În prezența reginei Elisabeta a II-a care a inaugurat noul sediu al Parlamentului din Canberra, În intonarea imnului național Advance Australia Fair și fluturarea stindardului național. La manifestările legate de acest
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Sfântul Potir, ultimul simbol fiind clar un împrumut din zona greco-catolică. În multe dintre curțile spațioase odihnesc automobile înmatriculate în Spania, căpșunari-pendulari veniți în vacanța de vară. Termopanele și izolarea termică din polistiren ale unor case ce păreau a fi bicentenare, după anexele din spate, sunt numeroase și vizibile din cauza culorilor țipătoare cu care au fost vopsite. Se păstrează, încă funcțional, punctul de colectare a laptelui al fostului ICIL (Centrala de Industrializare a Laptelui), preluat acum de o mare companie privată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în publicații astriste (2007), Tratat de Pedagogie. Propedeutică (2007), Educația și integrarea europeană (autor și coord. 2007), Țiganii / Romii. Realități și perspective (autor și coord., 2008), Pelerini în Țara Sfântă (2008), China un univers fascinant de cultură și civilizație (2010), Bicentenarul nașterii Mitropolitului Andrei Șaguna (autor și coord. 2010). A primit, în anul 2003, Premiul Academiei Române "Constantin Rădulescu-Motru" pentru lucrarea Pedagogie. Teoria educației, vol. I (2001) și vol. II, (2002). Este prezentă bio-bibliografic în enciclopedii și dicționare apărute în țară și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
conține cele mai puține intenții agresive și ofensatoare. La el, se întîlnesc profeții și „zîmbete rele”, - însă violența, în mod excepțional, numai o singură dată. Radio Romînia Cultural transmite încontinuu de cîteva ore muzică de Chopin. E ultima zi a bicentenarului său. Pentru ea s-a alcătuit un program lung de 24 de ore. Acesta-i un fel de paradox, căci Chopin a fost, în tot ce a compus, scurt. Scurtimea e una din caracteristicile sale cele mai frapante. Părăsesc un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-lea până în 1871. Situația femeilor franceze se rezumă la următorul paradox: Franța, care este patria revoluțiilor, a generat o miscare feministă destul de târziu. Revoluția, care detronează regele și inventează cetățeanul, nu creează însă și cetățeana 25. Dezbaterile cu ocazia sărbătoririi Bicentenarului Revoluției, în 1989, au scos la iveală răspunsuri nuanțate cu privire la rolul femeilor 26. Analizate în complexitatea lor, ies la suprafață cauzele disensiunilor. Femeile sunt pentru revoluționari ființe greu de intuit, cu vocația discreției, a secretului, a țesăturii de intrigi, "agenți
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Cum s-a mai întâmplat cu înregistrările istorice românești readuse pe disc, semne de întrebare pun identificările soliștilor, orchestrelor și ale datei concertelor. În cazul Missei în do minor, erorile par să se succeadă, preluate de autorul prezentării discului. La bicentenarul nașterii compozitorului, în ianuarie 1956, Constantin Silvestri nu a condus Orchestra Filarmonică „George Enescu“, ci pe cea a Radiodifuziunii Române. Lucrul este cert. Iar, cel puțin în concertul de la 25 ianuarie, potrivit concertografiei lui Octavian Lazăr Cosma (înregistrarea Electrecord ni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
ai talent. Te vor stoarce ca o lămâie, apoi te vor arunca. Ai grijă, că sunt un pic mai mărișoară" și s-a ținut tare și mereu în formă. — V-ați întâlnit la Scala, tot în Don Carlo, în stagiunea bicentenară... — Mamă, Doamne, cum a fost atunci! știi că, pentru Don Carlo, am citit ca nebuna cărțoaie întregi despre Inchiziție, Feuchtwänger, ca să înțeleg de unde veneau toată apăsarea, toate negurile acelea... — La Escorial ați fost? — Sigur. Sumbru. Auster. Camera lui Filip ca
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
premieră pentru Scala, pentru că, de obicei, se fluieră dinspre sală spre scenă, nu invers!" Trebuie neapărat să implici publicul, să îl scoți din morgă. A, la început, și eu sunt morgoasă: Bach, Mozart, Rossi... — Dacă despre Don Carlo din timpul Bicentenarului am vorbit - cu Claudio Abbado, José Carreras, Mirella Freni, Renato Bruson, Ruggero Raimondi și Matti Salminen - nu am spus nimic despre Trubadurul, cu Eva Marton, Ermanno Mauro și Sherrill Milnes. Dirija Zubin Mehta. — A, să vezi! Nu repetasem cu Maestrul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mărturie în acest sens, în acest sfîrșit de secol XX, mai ales importanța deosebită pe care francezii o dau comemorării a două etape capitale ale trecutului lor comun: împlinirea a o mie de ani de la monarhia capețiană în 1987 și bicentenarul revoluției în 1989. Desigur, aceste comemorări sau pregătirea lor nu au loc fără contestări sau dezbateri și ar fi păcat ca ele să divizeze mai mult decît să apropie. Cel puțin interesul pe care-l trezesc dovedește că francezii nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de nume și termeni / 211 Abstract / 221 Fiului meu, Dragoș Notă asupra ediției Lucrarea de față are la bază articolul " Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu", din volumul aniversar Universul lui Edgar Allan Poe. Repere interdisciplinare cu ocazia bicentenarului, publicat în anul 2012, sub egida editurii Institutul European din Iași (pp. 193-277), căruia i-am adus, cu această ocazie, substanțiale completări și modificări. Preliminării "Am o singură evlavie: Edgar Poe". Ion Barbu O aură de mister și legendă continuă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
care era de 18 milioane de dolari, dar cu ce preț! În sfîrșit, un ultim element care merită subliniat în multitudinea de motivații care a făcut popoarele est europene să-și scuture jugul în anul 1989, este cel al aniversării bicentenarului Revoluției franceze. Desigur, influența evenimentului nu trebuie exagerată, dar este clar că încoronînd un deceniu în cursul căruia discursul asupra drepturilor omului a sfîrșit prin a deveni tema principală a dezbaterilor, dar și o armă de penetrație în tabăra adversă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Angela Baciu, aici la Satu Mare. Acum câțiva ani spuneam că a scrie o singură piesă istorică este un accident, a scrie două, e o aventură, dar a scrie trei, este deja un sistem, este o trilogie. Cu un an înaintea Bicentenarului Revoluției Franceze, regizorul francez Pierre Lamy (fostul asistent al lui Lawrence Olivier, la celebrul Hamlet din 1947), care deja îmi montase două piese la Paris, m-a contactat, cerându-mi să scriu o piesă pentru festivalul Bicentenarului din 1989, ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]