2,247 matches
-
elevele regale, ca să mă opresc la „detalii”! După aceea urmară militari călări, iar după un interval de timp, călare - regele, regina și imensul general Berthelot (Burtălău). Astfel îl porecliseră soldații noștri totdeauna gata de ghidușii. Își purta demn această „poreclă”. Bietul animalul pe care demnul și viteazul general călărea, se deșelase de-a binelea, prezentând o formă hilariantăsub greutatea călărețului său. Uralele nu mai conteneau. Regina avea scările șelei împodobite cu crizanteme, iar pe față i se citea o bucurie fără
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
o amân mai departe. Acum când mă găndesc, cred că eu fiind o fire foarte independentăși obișnuită să nu am pe altcineva mai mare lângă mine, mi-era gândul că voi pierde această libertate scumpămie, și de aceea pusesem răbdarea bietului Horia la grea încercare. Nunta se fixează pentru 20 februarie. Regina Elisabeta îmi face cadou rochia de mireasă dintr-o splendidă mătase adusă din Italia cu o trenă regală brodată pe de-a-ntregul și mult voil muslin pentru podoaba capului
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
tîrziu. Precum telegrama că lemnele vor fi livrate Urgent către școala de fete din urbea Z. Sau pentru că destinatarul nu vrea să știe de ea precum Achim Moromete de telegramele furioase ale tatălui său Ilie. Sînt și personaje indiscrete ca Bietul Ioanide care desface corespondența fiului său Tudorel ca să afle ce politică învîrtește sau ca Stănică Rațiu care interceptează fără scrupule mesajele altora. Trucul scrisorilor găsite tîrziu și constituite în documentar este adesea utilizat în literatura noastră precum în Scrinul Negru
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
quelle délivrence! - să ataci, să ataci mereu, ce ușurare!...)... Apoi lăturiș trăgând lovita îl nimeri tocmai între fălci, unde Măcinează măselele pita; Până la os fierul crud pătrunde, Iar lui Bălăban tăietura Până la urechi îi lărgi gura. Plastică de război: Vru bietul atunci ceva să zică Dar numai lolotă neînțeleasă S-aude, căci limba nu-i răspică Nici un cuvânt, cu vreo noimă aleasă, Fiindu-i toată falca deschisă!... Atunci Tandaler cu fală-i zise: ...Du-te, domnule, acasă, nu mai fă pe
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]
-
presa vremii acum... 100 ani „Grevă în Rușchița. 150 de muncitori din minele de la Rușchița s-au pus în grevă și nu vor să mai lucreze, deoarece au fost siliți să nu muncească decât trei zile la săptămână, prin ce bieții lucrători s-au înglodat în datorii. Strădaniile de împăciuire au rămas fără resultat“. (Controla din 31 martie 1904). „Congresul bijutierilor se va ține în 22 mai, la Timișoara. După congres, participanții vor face o excursie pe Dunăre și în stațiunea
Agenda2004-13-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282225_a_283554]
-
bunicele. Într adevăr că aveau foarte puține contingențe (am folosit bine cuvântul?) cu originalul dar aveau o cât de cât valoare literară. Cred că a fost printre puținii care au avut o opinie favorabilă aupra creațiilor mele literare. El și bietul Șefu. Dar ce vreți, se mai înșală omul și cât timp nu face rău nimănui, de ce nu?) Perioada de mari umilințe naționale-cedarea Cadrilaterului, a Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei a avut repecusiuni până și în micuțul târg de pe valea
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
își păstrase zâmbetul lui cald) ne-a anunțat cu lacrimi în ochi și în glas că în Râmnic sosireră primii refugiați și ne îndemna să ne purtăm omenește cu ei dându-ne numai un singur exemplu de tragedia trăită de bieții români: - M -am întâlnit aseară cu o familie de profesori care abia veniseră în refugiu și mi-au povestit că în graba și disperarea plecării, în loc să-și ia banii sau bijuteriile, și-au luat periuța și pasta de dinți... La
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
refuza sau să încerce să se tocmească. Nu aveai voie nici să scoți mobila din camera unde au decis aceste două persoane că se va instala un rus. Noi am evitat aceste vizite și rușii n-au ocupat casa noastră. Bietul tata se zbătea să facă față vieții de zi cu zi a familiei. Chiar dacă aveai bani, nu puteai găsi ce să cumperi și dacă găseai ce să cumperi prețul era de cel puțin cinci-șase ori mai mare decât ar fi
Viața mea Amintiri din închisoare si din libertate. In: Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
izbăvită.” ... Am publicat de mai multe ori acest text care mi s-a părut atât de clar și de ...definitiv, capabil să pună capăt discuțiilor despre „crimele din Transnistria”! L-am publicat cu mare grabă, temându-mă ca nu cumva bietul rabi Șafran să se prăpădească și să nu apuce să autentifice, măcar și prin tăcere, prețiosul înscris. Alexandru Șafran a mai trăit după 1995 ani buni și nu a dat nici un fel de dezmințire. I-am făcut și o scrisoare
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
nu a avut de formulat nici o dezmințire, nici un protest, nicio dezicere etc. Trebuie însă să mărturisesc gândul cel mai ciudat pe care mi l-a stârnit comportamentul rabinic: cerându-i dlui Șerban Alexianu să publice textul numai după moartea sa, bietul rabi mi s-a părut că dovedea o tare firavă și precară credință în Dumnezeu. „Nu cumva o fi ateu?!”, m-am întrebat, căci acest comportament este tipic pentru cine nu crede în viața și judecata de apoi. Mă rog
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
sa, când nimeni nu-i mai poate reproșa că a pus principiile morale mai pre sus de orice... De orice interese naționale sau cum le-or fi numind cei care, după publica rea declarației, într-adevăr au și sărit la bietul rabi, încă de pe când mai trăia, cu jigniri și acuze netrebnice. Zău că-mi pare rău că m-am băgat, dar de unde era să știu eu că bunul Dumnezeu îi va da destule zile dlui Alexianu?! Și mai ales de unde
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
nu din talk-show-uri, atunci din enigmistica, daca nu din depășite programe școlare, atunci din prestațiile politice sau, în orice caz, extraliterare ale autorilor respectivi, din presa de proximitate sau - e drept, mai rar - din rubricile de scandal. (Nici aici scriitorul, bietul de el, nu prea mai este interesant...) Toate acestea vor trece! Valoarea este cea care va rămâne!" Numai că și valoarea este tot un produs social-istoric. Neimpusă la timp, ea riscă să dispară în devălmășia straturilor succesive ale civilizațiilor ce
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
rușine. Dar cum noi nu dorim moartea păcătosului, ci îndreptarea lui, îi dăm șansă nesperata de a-si ilustra textul cu poză lui cea mai convenabilă, din anul în care i-a nenorocit pe viață pe Elenă Filipescu și pe bietul Mitică, tractoristul naiv, blând și generos..." Întoarcerea pe dos a adevărului reprezintă o crimă monstruoasa îndreptată împotriva întregii colectivități, comparabilă cu turnarea de otravă în rețeaua de alimentare cu apă a populației. Ea nu duce doar la discreditarea unui om
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
si cică așa avea a scrie și viitorimea, cum ar fi fost ea după atîta urgie scrisă ori nescrisa, ori măcar zisă. De pildă, gramaticii aceia răi de gură și nelegați în lanț, lătrînd pe la ostrețe încoace si-ncolo după bietul trecătoru gata a-l înhață de nădragii săi numai petice, - burliconosul și manglahaua, - ptiu!, că-mi veni cu amar în gură, - ptiu! - să-i vezi și pe ei o dată că scrie de vodă că peana Popescului muiata da obicei numa
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
o perioadă și nu mai mult. Unul - un profesor american mult lăudat, știa istoria universală pînă la 1789 - o știa ca pe apă, dar numai pînă la revoluția franceză, și - mai spunea franțuzul - tot ce se întîmplase după 1789, tămîie! Bietul american, trebuise să fie informat pe loc despre cauzele ce duseseră la izbucnirea primului război mondial... De obicei, intelectualii de stînga europeni contestă, la americani, tocmai ceea ce ei ar fi vrut să se realizeze în fostul lor lagăr socialist, în
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
ce comandant de lagăr, de închisoare, ce șef al polițiilor politice de pe întinsul nesfârșit al Gulagului fără frontiere a fost judecat și pedepsit pentru crimele lui? Eu nu știu de nici unul. Ba, spre a fi drepți, ar fi totuși unul: bietul Egon Krenz, țapul ispășitor ce s-a prezentat cuminte, de curând, după aflarea sentinței, să-și execute cei șase anișori de închisoare nemțească. Parcă e totuși prea puțin. Nici teza deosebirii victimelor după origine (etnică sau socială) nu stă în
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
uriaș/ nemaivăzut pe fața pămîntului/ am vrut să înalț piramide în țara aceasta/ de la marginea tuturor lumilor/ și iată că moartea mă-nvinge și mă silește/ să fiu doar o biată operă lîngă frunzișul/ nemuritoarelor opere. Ce vină/ are peștele, bietul, cînd apele seacă/ și pasărea, biata, cînd codrii săi ard?/ Casa noastră se pustiește ca mușuroiul/ sub crude înghețuri. E iarnă și cine/ va merge-n pădure să curme butucii?/ Carul cu lemne nu vine singur/ să se așeze pe
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
trecut frustrat de îndrăgitul personaj pozitiv, la datorie, e drept, dar cât de firav, de neconsistent, de transparent: o gelatină! Urâte, toate personajele din Enigma Otiliei, cu excepția eroinei condamnată să se retragă într-un destin banal. Urâte toate personajele din Bietul Ioanide, cu excepția eroului însuși, net ratat de autor. Urâtă lumea lui Bruegel, a lui Goya, a lui Picasso, frumoasă, pe cât de irelevantă, aceea a pictorilor academici. (Academic, de la acadea?) Iar dacă Boticelli pictează frumuseți, sensul tainic al pânzei se adeverește
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
creionul în mână cele 55 de volume ale ediției de pe vremea lui Hrusciov, sunt sigur că ar fi rămas perplex. A studia înseamnă să cauți într-un text profunzimile de gand și sentiment ale unui autor. Ce să găsească însă bietul studios în astfel de texte strânse cu infinită sârguința între cotoarele aurite cum ar fi Instrucțiunile lui Lenin privind Regulamentul sanitar pentru locuitorii Kremlinului?"; "Cultul post-mortem nu s-a oprit aici. S-a considerat că opera lui Lenin - cea scrisă
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
1929. Vedeți? Semnătură mea cu B. la mijloc. Inițiativa paginii acesteia îi aparținuse tot lui Comarnescu. Aflase el că mai trăiește, complet uitat și paralizat din 1915 în urmă atentatului unui nebun, Alexandru Davilla. Și ne-a trimis la el. Bietul Davilla stătea pe lînga Sanatoriul Antoniu, pe Șoseaua Kiseleff. L-am găsit acolo, imobilizat într-un fotoliu, si a fost atît de emoționat că își mai adusese cineva aminte de el... - Era tare bătrîn? - La cei 20 de ani ai
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Aspectul general al literaturii române din primul deceniu de după instalarea regimului comunist este unul de Hiroshima devastată de bomba atomică. Existența an acest vast și dezolant câmp de ruine a câtorva titluri de cărți ce rezista oricărei evaluări estetice (Morometii, Bietul Ioanide, Cronică de familie, Glasul, Groapă) confirmă de fapt amploarea dezastrului. Șanț ansa scriitorii care s-au supus normativelor politice și propagandistice, sigur nu de bunăvoie, chiar dacă uneori au fost răsplătiți pentru această supunere, niște inculpați an fața unui sever
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
Opera lui Eminescu", recompunerea biografica include și pe I. Heliade-Rădulescu, Gr. Alexandrescu, Ion Creangă și alții. Iată că, ăntre timp, avansează pe teritoriul modalității amplu narative și adanc tipologice, prin Cartea nunții și Enigmă Otiliei. După instaurarea stalinismului, impune cu Bietul Ioanide, ăn 1953, atrăgăndu-si atacuri violente din partea dogmaticilor. Acum, să examinăm ce am ănceput a contura: raporturile lor epistolare directe, de astă dată an aerul rarefiat al demnității fiecăruia. an mod limpede urcăm la un etaj superior iar dezbaterea nu
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
a te vedea mai des și de a ne regăsi pe terenul atător gănduri și aspirații comune. Cu veche prietenie afectuoasa." ăntre 1952 și 1954 intervine, iarăși, o răsturnare de situații. Lui Călinescu ai apăruse spre sfarsitul anului 1953 românul Bietul Ioanide. De ăndată o cabala revarsă din paginile "Vieții românești" veninoase comentarii. Nici vorbă că Vianu să le țină isonul. La 19 iunie 1954 replică lui Vianu dezminte an versuri bănuiala că s-ar fi putut preta la așa ceva. Așa
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
Un altul e sugestia conținuta într-un mai vechi eseu al lui Sorin Antohi, reluat în volumul Imaginar cultural și realitate politică în România modernă, de curînd apărut în limba franceză la editură LĂHarmattan, unde se recomandă renunțarea la prezentarea "bietului român" că "unic mare mutilat al Istoriei sau ultimul dintre bolnavii cronici". încă unul - articolul lui Costache Olăreanu din Adevărul literar și artistic (nr. 487, 28 sept. 1999), unde se reamintește tradiția "paginii a doua" culturale din presa românească. Și
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
La vederea "nevinovaților" copii care sug din lamai strâmbându-se teatral din cauza acrelii, suflătorii încep să saliveze prin imitație și tot fastul orchestrei se prăbușește: "Simfonia neterminata se termină în seara aceea și mai prematur decât a întrerupt-o destinul bietului Schubert. Într-o cacofonie de horcăituri descurajate, fanfara se opri din cântat, din păcate nu dintr-odată, ci pe rând, după cum ajungeau muzicanții să observe pe mâncătorii de lamai și după cât de repede reacționau glandele lor salivare la vederea unor
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]