240 matches
-
interbelică, prezentând mănăstirea nu ca pe o intrare în Împărătie, ci ca pe o poartă a iadului, ca un loc al compromisurilor și al tuturor păcatelor. Astăzi avem în față o carte autentică ce răspunde duhovnicește acestor scrieri. Este un “Bildungsroman”, prezentând inițierea unui tânăr teolog, prins între deliciile și ispitele vieții studentești (care numai “teologică” nu este) și aspirațiile sale de a trăi creștinismul așa cum cei din jur nu mai erau în stare s-o facă. “Nebunia” de a părăsi
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
reînceput în ritmurile jazz-band-ului.” În al doilea roman al trilogiei, Ionel Teodoreanu reia firul vieții eroilor adolescenți. Povestea amorurilor juvenile ale lui Dănuț cu o Adina, soția unui căpitan, apoi cu Ioana Pală, soție de pictor, este un fel de bildungsroman, înfățișind formarea lui Dănuț care devine „maturul” Dan Deleanu care în al treilea volum, se căsătorește cu „blânda” Monica și practică avocatura la Iași. Vânzarea Medelenilor unui parvenit lasă urme tragice în familia Deleanu. Iar Olguța, bolnavă de cancer, se
IONEL TEODOREANU SAU MEDELENISMUL UNEI TINEREȚI PIERDUTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375477_a_376806]
-
Litere constituiau nu doar expresia unui crez artistic, ci și o evocare a anilor copilăriei. Toate anticipează memoriile redactate între anii 1944 și 1947. Primul volum, Zile albe, zile negre, se prezintă, mai ales în partea de la început, ca un bildungsroman. Zariștea de poezie și basm în care se mișcă fiul de țăran din Câmpia Dunării, anii de școală și de studenție, alternând întâmplări variate și portretizări izbutite, îi conferă o valoare literară deosebită. Interesantă este și partea a doua a
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
1986, 3-4; Călinescu, Biblioteci, 227-234; Mircea Mihăieș, Utopia sincerității, VR, 1987, 7; Ion Pop, Un visător definitiv, ST, 1988, 9; Cristian Moraru, Clopotul și oglinda, VR, 1988, 9; Dan C. Mihăilescu, Manuscris în derivă, T, 1988, 10; Mircea Mihăieș, Un Bildungsroman mascat, VR, 1988, 12; Holban, Literatura, 304-312; Papahagi, Cumpănă, 155-164; Dan Petrescu, Tentațiile anonimatului, București, 1990, 162-167; Fevronia Novac, Experiența vidului, RL, 1992, 24; Marin Mincu, Textualism și autenticitate, 1993, 169-171; Ioana Pârvulescu, Străinul (un jurnal cu surprize), RL, 1994
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
narațiune în comparație cu aceea la persoana a treia. Una dintre aceste perspective, de pildă, afirma faptul că "eul" unui narator la persoana întîi era în mare măsură identic cu autorul. Această perspectivă s-a dezvoltat îndeosebi în conjuncție cu interpretarea marilor bildungsromane la persoana întîi precum David Copperfield și Heinrich cel Verde al lui Gottfried Keller. De cealaltă parte, Spielhagen, susținătorul hotărît al obiectivității în roman, era de părere că realizarea cea mai fidelă a programului său era tocmai acea formă a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
244-245, 255, 299 aspect du récit, 65 atitudinea cititorului, 117, 130 auctorializare a naratorului, 62, 134 a naratorului la persoana întîi, 305-306 autocontemplare în oglindă, în situația narativă la persoana întîi, 314 în situația narativă personală, 314 autor implicat, 42 Bildungsroman, 133 centru al conștiinței, 68 centru de orientare, 60, 117, 150, 245, 255 centrul percepției, dislocare, 150 cerc tipologic, 23-24, 44, 95, 105-109, 116, 175, 219, 225, 228, 237, 250, 254, 275-280, 283-284, 289, 292, 295-297, 306-311, 328-332, 343-344 close
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Cărtărescu, schița ficțională din Ultima casă... livrează o lume cu contururile moi, construită pe nisipul mișcător al unei instanțe auctoriale discreționare. Consecutiv acestui tip de viziune, Alexandru (în intenție primul roman fractalic din literatura română) mimează la nivel morfologic-anecdotic convenția bildungsromanului, pulverizând-o însă la nivelul articulațiilor sintactice. Efectul de realitate romanescă este construit și deconstruit în același timp, prin ridiculizarea ideii de progresie rectilinie și uniformă a narațiunii. Sub controlul explicit al instanței auctoriale, protagonistul, Alexandru Robe, se naște, merge
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
extrem de discrete și complet opacizate în elementul lor anecdotic. Odată cu Caii sălbatici, prozatorul își ajustează strategia, abandonează vidul anecdotic și (în parte) aspirația spre perfecțiune stilistică în beneficiul unui existențialism susținut de un relief narativ mai viguros. Cartea este un bildungsroman, care încearcă să ofere, cum s-a remarcat, „radiografia unei generații”, fiind prezente numeroase elemente autobiografice, amendate și topite în ficțiune. Firul narativ urmărește traseele biografice ale câtorva tineri, studenți la Cluj în anii ’60, considerate retrospectiv de unul dintre
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
istoriei, a balansului între etern și efemer, romanul amestecă narațiunea obiectivă cu eseul în încercarea de a configura o inițiere filosofică a personajului principal. Influența sadoveniană e, pe alocuri, prea evidentă. Ultimul volum antum, Pe malul Styxului (1980), este un bildungsroman filosofic, o carte autobiografică devenită testament. SCRIERI: Simfonia neterminată, Blaj, 1942; Cântecul stelelor, Blaj, 1945; Interferențe, București, 1968; Însemnări pe scut, București, 1968; Frumusețe amară, București, 1969; Oameni în alb, București, 1970; Atitudini critice, Timișoara, 1973; Orfeu, bucuria cunoașterii, București
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
și care nu poate rămâne, prin natura lucrurilor, altfel decât incomplet. Romanul Dus-întors aduce în prim-plan un narator generic, numit Cel ce povestește toate lucrurile în acest roman. Rețeta este parodia până la sufocare a obiectului parodiat, adică a tipului bildungsroman: „Cel ce povestește toate lucrurile în acest roman este o adevărată viață de tânăr. Când zicem adevărată viață, ne gândim la faptul că nimic nu este inventat înainte de a fi.” Pe orizontala parodiabilului sunt juxtapuse o serie de texte ținând
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
erotice și încercările unui intelectual încă în formare de a se „situa” într-o lume copleșitoare prin complexitate și prin ispite. Cel de-al doilea, mai apropiat de tiparul clasic, caracterizat totuși de prezența unor elemente moderniste, îmbină trăsături de bildungsroman cu altele, descriptive, împrumutate parcă din cartea lui Paul Morand despre București. Succesele din profesie sau cele sociale nu l-au îndepărtat pe I. de viața literară românească și, înainte de toate, de vechiul său coleg, Camil Petrescu. De altfel, acesta
IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287595_a_288924]
-
redactor al Editurii Cartea Românească (1992-1994). Debutează în 1970, la „Amfiteatru”. A mai colaborat la „Vatra”, „Teatrul”, „Teatrul azi”, „Familia”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Cartea de debut a autoarei, Singurătatea poveștilor pentru copii (1982; Premiul Național pentru proză), are structura unui bildungsroman, în care devenirea interioară a personajului central - o profesoară de matematică aflată în primii ani de experiență didactică -, se conturează pe fondul încercărilor unei inteligențe artistice lucide de a surprinde granițele evanescente dintre imaginar și real, dintre fabulosul apotropaic al
IORDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
și prin respingerea intruziunilor brutale ale celorlalți. În Exerciții de fidelitate (1987; ediție revăzută, 1999), comentatorii au descoperit un original roman al „căutării chipului”, al simbolicei căutări a numelui, căutare săvârșită de Augustina („cea augustă”, „cea aleasă”). Cartea este un bildungsroman scris la persoana a doua, sprijinindu-se pe câteva „simboluri potrivite”, pentru a sugera că „inițierea” în existență poate sminti sufletul, scufundându-l în experiență. Subtilul discurs epic vorbește despre singurătate și resemnare, despre orgoliul asumării acestora, luând uneori înfățișarea
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
o construcție masivă, care își propune în primul rând să surprindă dimensiunea abisală a conștiinței țăranului român, fapt mai puțin întâlnit la scriitorii realiști români. Cu Fiul secetei L. inaugurează seria romanului politic propriu-zis, amalgamând diverse formule romanești: romanul politic, bildungsromanul și chiar metaromanul. Prin prezentarea biografiei unui activist de partid, cartea vrea să ilustreze, într-un moment când acest lucru era chiar oficial oportun, anii tulburi ai „obsedantului deceniu”. Dezmeticirea treptată și dureroasă a unui comunist fanatic, Vasile Pozdare, este
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
biografiei lui Maiorescu, dublată de familiarizarea cu însemnările zilnice și corespondența, lucrarea Tânărul Maiorescu (1974) dovedește aptitudine de analiză critică, psihologică, sociologică. Autoarea reușește să contureze aici portretul unui tânăr cărturar de excepție, singular în epocă, adevărat erou al unui bildungsroman. A scris, de asemenea, o micromonografie Emil Gârleanu (1968), cuprinzând judecăți nuanțate despre acest scriitor, căruia izbutește să-i traseze profilul exact, situându-l în istoria literaturii fără a-l supraevalua ori a-l trata cu facilă ironie. O biografie
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
a jertfei în numele iubirii închinate lui Dumnezeu, se naște o beatitudine contemplativă specială. Versurile înscriu astfel și un jurnal, document psihologic a cărui relevanță este concurată numai de scrisorile bogate, dense, trimise de H. în special ilustrului său tată („un bildungsroman epistolar”, cum le numește Paul Cornea). S-au păstrat, de asemenea, peste cincizeci de proiecte dramatice, planuri și fragmente de comedii, de drame cu subiecte antice ori plecând de la istoria și mitologia românească (L’Ami de Trajan, Les Héiduques). Câteva
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
și Silviu Lupescu cu mulțumiri pentru ajutorul dat la apariția acestei cărți Cuprins Introducere: Cadre și elite 1. Școlile de formare a nomenclaturii și intelectualii de partid Istorii de partid și de stat „Totalitarism” și „modernizare” Povestea vieților, autobiografii și Bildungsromane ale cadrelor Avangarde și elite, intelectuali și cadre 2. Politicul și savantul: academizarea și profesionalizarea elitelor 3. Sociologia elitelor În țările „socialismului real“ după 1989 4. Metode și terenuri Organizarea cărții PRIMA PARTE: FORMAREA INTELECTUALULUI DE PARTID Trei citate 1
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aveau caracter secret. Limită lor principala este absența unei comparații cu alte grupuri de acelasi ordin - În alte țari socialiste - și absența analizelor privind efectele pe care transformările caracteristicilor acestui grup le exercita asupra deciziilor politice. Povestirea vieții: autobiografii și Bildungsromanele cadrelor Diviziunile profunde ale societății germane - nu doar Între Est și Vest, ci și Între generații sau Între cadrele de partid și reprezentanții mișcărilor civice - se regăsesc În povestirile vieții apărute În numeroase publicații autobiografice ale foștilor responsabili sau intelectuali
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
au călăuzit și mai ales portretizând oameni de tot felul, întâlniți pe numeroasele drumuri ale lumii străbătute de el. Prin aceasta cartea se umple de viață, iar narațiunea devine cuceritoare. Evocând „copilăria și tinerețea” autorului, întâiul volum capătă caracter de bildungsroman; următoarele două, înfățișându-l ca profesor, om de știință, ziarist, om politic, într-un cuvânt ca om de acțiune angrenat în istorie, compun o frescă a lumii românești din primele trei decenii ale secolului al XX-lea, nu fără a
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
dar se remarcă mai ales deschiderea către fantastic (Întâlnire în casa veche) sau apetența pentru surprinderea contururilor grotești ale unor siluete, precum mătușile Nebunei, domnișoara Vinga ș.a. Farmecul retro al acestor amintiri înrămate provine nu neapărat din povestea de tip bildungsroman, deși autoarea dovedește talent de povestitor, ci din recompunerea „impresionistă” a unei atmosfere: broderiile sale narative prind în ochiurile lor tocmai inefabilul unui timp pierdut, cu care autoarea pare să se identifice. Memorialistica din Evocări de călătorie (1970) și cea
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
de familie, o lume în care irump personaje pline de vitalitate, negînd constrîngerile chiar minime, pe marginea tragicului. Primul "ciclu", pe care îl construim legând personajele de la o proză la alta, compune, pe sărite, povestea unei creșteri, subiectul unui interesant Bildungsroman (primele cinci nuvele), continuat probabil și în cîteva proze în care aparent același personaj principal ajunge în alte grupuri de prieteni, pînă aproape de acel mezzo del camino. O a doua serie se încheagă abia mai încolo, și e un "roman
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
auctorială alternând cu aceea a unor martori. Cadrul epic, consistența atmosferei și acuitatea portretistică anunțau o frescă, rezultatul fiind însă o dramoletă grotescă. Impaciența epică minează și Un om își trăiește viața, altă istorie a unei ratări. Concepută ca un Bildungsroman, interesând nu numai prin scriitura modernă, dar și ca documentar autobiografic, cartea amintește de Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade. Destinul Aïsei este o duioasă poveste a iubirii conjugale, cu parteneri reeditând ființa simbiotică a cuplului mitologic Philemon și
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
prezentându-l pe compozitor în manieră romanescă, sub înfățișarea unui personaj romantic, marcat de tragism. Intenția autorului e, totuși, să îmbine mărturia documentară cu ficțiunea. Cea mai importantă carte a lui rămâne scrierea memorialistică Fragmentarium clujean (1987), alcătuită ca un bildungsroman care încadrează și imaginea Clujului de altădată. Evocarea se oprește asupra anilor de școală și de inițiere în meseria de gazetar, de cronicar dramatic și muzical, textul deținând astfel o importantă valoare documentară despre teatrul și presa clujeană interbelică. Efervescența
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
o galerie de personaje memorabilă. Șerban Cioculescu îl pune în rând cu romanele lui Liviu Rebreanu, socotindu-l „monumental”. Cu Ion Sântu S. abandonează - datorită împrejurărilor istorice în care și-a elaborat cartea - proiectul inițial, dezvoltând narațiunea în sensul unui bildungsroman, în bună măsură independent de Sfârșit de veac în București. Intenția de cronică a lumii și epocii se păstrează, dar ea prinde de data aceasta contururi din perspectiva procesului de formare a personajului central, Ion Sântu. De altfel, evoluția caracterologică
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Dorința de a înzestra protagonistul cu o mentalitate în sensul directivelor ideologice ale anilor ’60 impregnează textul cu un tezism greu mascat de virtuozitatea epică. Totuși, Ion Sântu rămâne o interesantă tentativă de utilizare în aria prozei românești a formulei bildungsromanului, cu trimitere la Goethe și Thomas Mann. În paralel cu romanul de ficțiune, S. a fost atras de epica de reconstrucție istorică. O tetralogie romanescă dedicată epocii Cantacuzino-Brâncoveanu, intitulată Haini la Înalta Poartă, a rămas în stadiul de proiect. Mai
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]