208 matches
-
literatura de specialitate, Întâlnim termenii cei mai diverși, cum sunt bilingvism precoce, bilingvism perfect, educație bilingvă, semilingvism etc. Pentru a utiliza o terminologie adecvată și precisă, ne vom referi la o tipologie care ține seama de următorii factori: momentul dobândirii bilingvismului (vârsta), inteligența, contactul și motivația. Factorul vârstă Putem fi bilingvi la orice vârstă. Dar putem oare deveni bilingvi cu adevărat În orice etapă a vieții? Știut fiind faptul că, În general, limba maternă (pe care am putea-o numi, mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vârsta ideală pentru a Învăța o a doua limbă? Există un moment privilegiat pentru aceasta? Numim bilingv precoce un copil care Învață, pe lângă prima sa limbă, o a doua Înainte de vârsta de aproximativ zece ani. După această vârstă, vorbim de bilingvism tardiv. Oamenii de știință sunt cu toții de acord asupra pertinenței distincției terminologice care decurge din afirmația următoare: cu cât Învățăm mai repede o a doua limbă, cu atât Învățarea este mai ușoară, iar „rezultatele” sunt mai bune. O primă explicație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decât adulții. În sfârșit, copilul este favorizat În contactele sale sociale, mai numeroase și cu mai puține constrângeri, beneficiind În felul acesta de o ofertă lingvistică (numită input) superioară atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. În cazul bilingvismului precoce, merită să studiem Încă o chestiune: este oare preferabil, pentru copil, să fixeze bine prima limbă Înainte de a Începe Învățarea celei de-a doua (bilingvism consecutiv), sau este perfect posibilă Învățarea a două limbi simultan, de la bun Început (bilingvism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numită input) superioară atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. În cazul bilingvismului precoce, merită să studiem Încă o chestiune: este oare preferabil, pentru copil, să fixeze bine prima limbă Înainte de a Începe Învățarea celei de-a doua (bilingvism consecutiv), sau este perfect posibilă Învățarea a două limbi simultan, de la bun Început (bilingvism simultan)? Această Întrebare nu a primit un răspuns definitiv. Se pare că cea de-a doua situație a fost frecvent observată, dar trebuie respectate anumite condiții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bilingvismului precoce, merită să studiem Încă o chestiune: este oare preferabil, pentru copil, să fixeze bine prima limbă Înainte de a Începe Învățarea celei de-a doua (bilingvism consecutiv), sau este perfect posibilă Învățarea a două limbi simultan, de la bun Început (bilingvism simultan)? Această Întrebare nu a primit un răspuns definitiv. Se pare că cea de-a doua situație a fost frecvent observată, dar trebuie respectate anumite condiții. În cazul bilingvismului simultan, riscurile de interferență Între cele două coduri discursive sunt mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este perfect posibilă Învățarea a două limbi simultan, de la bun Început (bilingvism simultan)? Această Întrebare nu a primit un răspuns definitiv. Se pare că cea de-a doua situație a fost frecvent observată, dar trebuie respectate anumite condiții. În cazul bilingvismului simultan, riscurile de interferență Între cele două coduri discursive sunt mai mari, de exemplu, decât În cazul Învățării consecutive a celor două limbi. Pe lângă vârstă, intervin aici și alți factori, care pot avea un impact semnificativ asupra „rezultatului final”: inteligența
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În privința ambelor limbi, cu alte cuvinte, de contacte similare din punct de vedere calitativ și cantitativ, independent de circumstanțe. Nu putem fi niciodată „perfect” bilingvi, așa cum, de altfel, nici perfect monolingvi nu suntem vreodată. Totuși, continuă să existe idealul unui bilingvism echilibrat. În realitate, una dintre limbi este stăpânită mai bine decât cealaltă sau În mod variabil, În funcție de context. Pentru a spori șansele de a ajunge la o situație mai puțin contrastantă, Döpke laudă meritele legii numite „a lui Grammont”, care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și, În mod sigur, valoarea sa ca regulă. Se pare că Împrejurările În care se desfășoară Învățarea influențează și modul În care facem legătura dintre un semn lingvistic și conceptul care Îi corespunde, ceea ce duce la diferențe culturale. În cazul bilingvismului compus, două semne diferite („book” și „carte”) numesc același concept abstract. Este situația În care se găsesc adesea cei care Învață două limbi Într-un mediu similar. Bilingvismul coordonat, În schimb, posedă două sisteme lingvistice distincte, care corespund cu două
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și conceptul care Îi corespunde, ceea ce duce la diferențe culturale. În cazul bilingvismului compus, două semne diferite („book” și „carte”) numesc același concept abstract. Este situația În care se găsesc adesea cei care Învață două limbi Într-un mediu similar. Bilingvismul coordonat, În schimb, posedă două sisteme lingvistice distincte, care corespund cu două cadre de referință independente unul de celălalt. Toate reprezentările noastre sunt construite prin intermediul limbii. Prin urmare, nu poate exista traducere perfectă, pentru că nu există sinonimie perfectă. Bilingvul coordonat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Motivarea În sfârșit, motivarea este un factor esențial. Oamenii de știință sunt din ce În ce mai convinși că, În lipsa ei, Învățarea nu poate avea loc sau se desfășoară prost (Baker, 1988). Noțiunea se referă la atitudinea pozitivă a individului și a mediului față de bilingvism și de culturile corespunzătoare fiecăreia dintre limbile În discuție. Pentru ca un copil să poată Învăța o a doua limbă În condiții și cu rezultate cât mai bune, este necesar ca mediul În care crește să fie favorabil acestei Învățări. Încă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căror limbă o cunoaște sau o Învață și să se simtă recunoscut de acestea ca membru deplin. În circumstanțe favorabile, cea de-a doua limbă se Învață În plus față de prima, și nu În detrimentul acesteia. Vorbim În acest caz despre bilingvism aditiv. Există Însă și un bilingvism reductiv, În cazul În care una dintre cele două limbi, adeseori prima, este oarecum „dată la o parte” de cealaltă.Termenul de semilingvism definește situația unui bilingv care nu stăpânește bine nici una dintre cele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Învață și să se simtă recunoscut de acestea ca membru deplin. În circumstanțe favorabile, cea de-a doua limbă se Învață În plus față de prima, și nu În detrimentul acesteia. Vorbim În acest caz despre bilingvism aditiv. Există Însă și un bilingvism reductiv, În cazul În care una dintre cele două limbi, adeseori prima, este oarecum „dată la o parte” de cealaltă.Termenul de semilingvism definește situația unui bilingv care nu stăpânește bine nici una dintre cele două limbi, ceea ce duce la frustrări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
primordial. Pentru mulți copii proveniți din medii de imigranți și nu Întotdeauna bine primiți de noul lor mediu, cea de-a doua limbă constituie astfel mai curând o amenințare (Beheydt, 1986). Acolo unde una dintre cele două culturi este denigrată, bilingvismul impus riscă să devină un factor de represiune. Krashen emite ipoteza filtrului afectiv: copilul care trebuie să Învețe o a doua limbă Într-un context nefavorabil va suferi un blocaj mental care Îl va Împiedica să utilizeze la maximum oferta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
emite ipoteza filtrului afectiv: copilul care trebuie să Învețe o a doua limbă Într-un context nefavorabil va suferi un blocaj mental care Îl va Împiedica să utilizeze la maximum oferta lingvistică ce Îi stă la dispoziție (Krashen, 1981). Chiar dacă bilingvismul duce la o mai mare deschidere și la mai multă toleranță și chiar dacă favorizează interculturalitatea, să nu uităm deci că el nu trebuie impus cu orice preț și că rezultatele depind foarte mult de condițiile socioculturale În care are loc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ruandezii În secolul XX), războaiele de cuceriri teritoriale, interetnice, politice ori religioase sau, În termeni mai generali, trecutul dramatic se află la originea dispersării a numeroase popoare. Departe de teritoriile lor istorice, acestea Învață, din nevoia de comunicare, limbi noi (bilingvism, multilingvism). Unele sunt obligate să se convertească la o religie de stat sau dominantă (marranes În Spania, Portugalia sau pe teritorii ținând de Islam) ori să adopte o ideologie (marxism-leninismul, În Uniunea Sovietică). Toate adoptă, Într-o măsură mai mică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Michel (2002), Ethnographie de la France. Histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. VIAUT Alain (coordonator) (1996), Langues d’Aquitaine. Dynamiques institutionnelles, Bordeaux, Maison des Sciences de l’Homme d’Aquitaine. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), BILINGVISM, Contracultură, Diferență (dreptul la Î), IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (dreptul Î) Loc de apartenențătc "Loc de apartenenȚĂ" Un loc, În calitatea sa de „patrie imaginară”, este Înainte de toate o entitate imaterială, invizibilă. El influențează În mod misterios comportamentele individuale, colective și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Australia și În Suedia, iar nu În Statele Unite, cum se spune adesea, au avut loc primele experimente În acest sens. În Canada, punctul de plecare a fost situația provinciei Québec și a limbii sale, franceza. În 1965, o comisie pentru „bilingvism” și biculturalism a Întocmit un raport În care recomanda Înlocuirea politicii biculturale cu multiculturalismul. Aceste recomandări au fost adoptate În 1971 și au fost incluse În Constituție În 1982 sub forma unei Carte a drepturilor și libertăților. Așa Începe elaborarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aibă în vedere obiectivele și rezultatele teoriei behavioriste, luînd în considerare, desigur, și aspectele criticate de unii lingviști (precum Noam Chomsky, în "Review of ‛Verbal Behavior'", Language 35, 1959). V. pulsiune comunicativă. DUBOIS 1973; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN BILINGVISM. În mod obișnuit, bilingvismul este considerat ca reprezentînd utilizarea alternativă a două limbi sau a două sisteme lingvistice diferite (precum dialecte sau varietăți ale unui idiom). Această situație, aparent caracterizantă numai pentru anumiți vorbitori sau pentru anumite medii, este în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și rezultatele teoriei behavioriste, luînd în considerare, desigur, și aspectele criticate de unii lingviști (precum Noam Chomsky, în "Review of ‛Verbal Behavior'", Language 35, 1959). V. pulsiune comunicativă. DUBOIS 1973; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN BILINGVISM. În mod obișnuit, bilingvismul este considerat ca reprezentînd utilizarea alternativă a două limbi sau a două sisteme lingvistice diferite (precum dialecte sau varietăți ale unui idiom). Această situație, aparent caracterizantă numai pentru anumiți vorbitori sau pentru anumite medii, este în realitate foarte extinsă și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbitori sau pentru anumite medii, este în realitate foarte extinsă și vizează deopotrivă pe realizatorul discursului și discursul însuși. Astfel, de exemplu, în versurile eminesciene "Cu murmurele lor blînde, un izvor de horum-harum, Cîștigînd cu clipoceală nervum rerum gerendarum", fenomenul bilingvismului discursiv este evident. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i contează identificarea situațiilor de bilingvism, însă nu numai în cazul cooperării elementelor din limbi diferite, ci și atunci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lor blînde, un izvor de horum-harum, Cîștigînd cu clipoceală nervum rerum gerendarum", fenomenul bilingvismului discursiv este evident. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i contează identificarea situațiilor de bilingvism, însă nu numai în cazul cooperării elementelor din limbi diferite, ci și atunci cînd se constată amestecul unor niveluri de limbă (literar și popular) sau al unor limbi funcționale diferite. V. diglosie, dialogism, contact între limbi. DUBOIS 1973; DETRIE - SIBLOT
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
CONTACT LINGVISTIC. Prin contact lingvistic sau contact între limbi se înțelege situația în care se află un individ sau un grup de indivizi care folosește două sau mai multe limbi. Contactul lingvistic produce o sumă de fenomene concrete care provoacă bilingvismul împreună cu procesele care apar la nivelul limbii și al culturii. Se produc astfel interferențe ale sistemelor, îndeosebi la nivel lexical și gramatical, constatabile sub forma contaminărilor și influențelor lingvistice, rezultatul acestora fiind împrumuturile. Nu întotdeauna însă transferul de elemente de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unei limbi să se poată identifica fapte ce nu-i sînt specifice, provenind din altă limbă (precum, de exemplu, plurale grecești sau latine adoptate de engleză sau de germană, unele folosiri ale prepozițiilor din română după model francez etc.). V. bilingvism, diglosie, interculturalitate, multilingvism, transfer. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN CONTEXT. Contextul unei entități oarecare este în principiu tot ceea ce înconjoară acel element. Cînd vorbim despre o unitate lingvistică (de natură și dimensiuni variabile: fonem
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
serie de factori cu impact definitoriu asupra modului de folosire a unei limbi în situații de comunicare punctuale. În viziunea funcționalistă statică asupra repartizării complementare a varietăților existente la nivelul limbii, sociolingviștii americani operează o separare netă între diglosie și bilingvism. Pe de o parte, ei selectează varietatea minoră ("joasă", după engl. low) ca fiind specifică unui anumit tip de comunicare interumană, respectiv conversației curente, familiare, reprezentînd forma populară (locală) de comunicare. Pe de altă parte, punctează varianta majoră (literară, "înaltă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locală) de comunicare. Pe de altă parte, punctează varianta majoră (literară, "înaltă", după engl. high) care caracterizează, prin excelență, situațiile de comunicare formale, în care se impune respectarea strictă a normelor limbii. În lingvistica franceză, cele două concepte, "diglosie" și "bilingvism", se situează într-un raport de sinonimie, avînd ca punct de reper statutul celor două limbi existente în cadrul unei comunități date (limbă națională - limbă regională; de ex., franceza și provensala, basca etc.). În a n a l i z a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]