136 matches
-
aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută de duhul ortodox în care rezidă miezul spiritual și identitar al românismului teologii națiunii au elaborat eboșa doctrinară a unei soteriologii a salvării colective prin ortodoxism. Iată ce spune unul din profeții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regimul de funcționare partinic" (historiography in a Party mode). Scheletul versiunii oficiale a trecutului românesc, pe baza căruia se va reconstrui noua formulă națională a memoriei românești, este regăsibil în același Program..., unde este realizată o "retrospectivă sintetică" a existenței bimilenare a poporului român, reliefând "rolul maselor largi populare în lupta îndelungată și grea pentru progres social, împotriva exploatării și asupririi sociale și naționale, a dominației străine, pentru apărarea ființei sale, a libertății și neatârnării, pentru o viață mai bună, mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nord de Dunăre, agenda autohtonistă a național- comunismului solicita probarea continuității dacice, deci invalidarea tezei exterministe elaborate de cărturarii Școlii Ardelene. Turnura indigenistă spre traco- dacism făcea necesară această demonstrație. Prin identificarea cu elementul autohton, supraviețuirea fondului dacic certifica vechimea bimilenară a poporului român și continuitatea neîntreruptă a statalității românești. Aceste calități vor sta la baza unei intense exploatări simbolice din partea regimului aflat în continuă căutare de legitimitate. După cum vom vedea imediat, bimilenaritatea poporului român va furniza materialul istoric pentru elaborarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apoi parțial (1859), și definitiv (1918), întrucât "gîndul lor cel mai înalt a fost să fie toți împreună, să trăiască uniți, în același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
redefinit atât relațiile diplomatice ale României cât și politicile identității naționale a contorsionat la rându-i memoria istorică românească, transfigurată în formatul național-comunist. Turnura naționalistă operată în cadrul regimului comunist a provocat o revalorizare masivă a factorului național din istoria, devenită bimilenară, a statului român. Recursul la naționalism în discursul istoriografic, după mai bine de un deceniu de propagandă inter- și chiar antinaționalistă, reflectă capacitatea istoriei de a fi folosită ca unealtă discursivă în fasonarea memoriei colective în acord cu imperativele politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
profeții ale apropierii sfârșitului: întoarcerea evreilor din exil, construirea celui de-al treilea Templu și învierea morților 42. Primul semn se pare că s-a împlinit, dacă este să dăm crezare acestor legende. Oricum am interpreta reîntoarcerea evreilor din exilul bimilenar, consecințele acestui fapt le vedem astăzi sub ochii noștri în conflictele permanente din Orientul Mijlociu. Numeroasele negocieri care au avut loc pentru pacificarea zonei nu au dus la niciun rezultat durabil. Și asta pentru că "soarta evreilor nu e în mâna oamenilor
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în Parlamentul Moldovei că „ținta atacurilor împotriva românilor de pe meleagul nostru este limba română și istoria românilor, ele fiind coloana vertebrală a sufletului nostru“ <footnote Alexandru Moșanu, A ne lipsi de limba marilor clasici români, a ne înstrăina de istoria bimilenară a poporului este o tentativă de a ne transforma într-un conglomerat de oameni rătăciți, în „Limba română“, Chișinău, 1996, nr. 1, p. 8. footnote> nu are nevoie de alte argumente; e suficientă derularea evenimentelor din Moldova anului 2002. Scăpată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
totul neglijabilă, în condițiile în care "desfășurarea istoriei poporului român, de la primele lui începuturi până în vremurile în care trăim, se întinde peste mai bine de 2400 de ani (513 în. de Hr.-1894)" (Xenopol, 1897, p. 11). O istorie, așadar, bimilenară! Stabilirea anului 513 în. de Hr. ca punctul origo al istoriei poporului român semnifică definitiva ancorare teritorială a originii istorice a românilor, concomitent cu abandonarea originii romane (513 fiind anul expediției regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută de duhul ortodox - în care rezidă miezul spiritual și identitar al românismului - teologii națiunii au elaborat eboșa doctrinară a unei soteriologii a salvării colective prin ortodoxism. Iată ce spune unul din profeții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regimul de funcționare partinic" (historiography in a Party mode). Scheletul versiunii oficiale a trecutului românesc, pe baza căruia se va reconstrui noua formulă națională a memoriei românești, este regăsibil în același Program..., unde este realizată o "retrospectivă sintetică" a existenței bimilenare a poporului român, reliefând "rolul maselor largi populare în lupta îndelungată și grea pentru progres social, împotriva exploatării și asupririi sociale și naționale, a dominației străine, pentru apărarea ființei sale, a libertății și neatârnării, pentru o viață mai bună, mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nord de Dunăre, agenda autohtonistă a național- comunismului solicita probarea continuității dacice, deci invalidarea tezei exterministe elaborate de cărturarii Școlii Ardelene. Turnura indigenistă spre traco- dacism făcea necesară această demonstrație. Prin identificarea cu elementul autohton, supraviețuirea fondului dacic certifica vechimea bimilenară a poporului român și continuitatea neîntreruptă a statalității românești. Aceste calități vor sta la baza unei intense exploatări simbolice din partea regimului aflat în continuă căutare de legitimitate. După cum vom vedea imediat, bimilenaritatea poporului român va furniza materialul istoric pentru elaborarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apoi parțial (1859), și definitiv (1918), întrucât "gîndul lor cel mai înalt a fost să fie toți împreună, să trăiască uniți, în același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
redefinit atât relațiile diplomatice ale României cât și politicile identității naționale a contorsionat la rându-i memoria istorică românească, transfigurată în formatul național-comunist. Turnura naționalistă operată în cadrul regimului comunist a provocat o revalorizare masivă a factorului național din istoria, devenită bimilenară, a statului român. Recursul la naționalism în discursul istoriografic, după mai bine de un deceniu de propagandă inter- și chiar antinaționalistă, reflectă capacitatea istoriei de a fi folosită ca unealtă discursivă în fasonarea memoriei colective în acord cu imperativele politice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în totala igno ranță a metabolismului liturgic și a căutării „instituționalizate“. Debranșat de „dispozitivul“ apostolic, „filozoful“ religios riscă să-și pericliteze spiritul de orientare, crezând, cu o vinovată suficiență, mai mult în capacitățile proprii decât în acumulările masive ale unei bimilenare tradiții. Altceva mă preocupă, însă, în însemnările de față. Și anume faptul că, pe piața dezbaterii publice de la noi, interogația religioasă e cvasiabsentă, iar problemele legate de Biserică se reduc la o necatehizată „veghe civică“. Intelectualitatea laică nu pare preocupată
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cât de mulți români lucrează în regiune în întinsele grădini de legume de pe malul fluviului Segura. Două căi și două lumi diferite : cea a tinerilor europeni secularizați, extrem de mobili, fără granițe ; pe de altă parte, pelerini, martori ai unei tradiții bimilenare. Mai târziu, după ce am transcris notele de teren, m-am gândit că poate m-am grăbit califi cându-i pe acei tineri drept „secularizați”. Cine știe de fapt cum vor evolua în viitor ? Chiar în imediata apropiere a Catedralei, un bărbat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Codreanu nu-i respingea pe evrei din motive rasiale. Ortodoxia excludea orice abordare rasistă. Antisemitismul lui Codreanu era însă patetic, purtînd toate semnele antisemitismului fără rasismul lui Hitler. În viziunea lor alb-negru, membrii Legiunii proslăveau națiunea română și istoria ei bimilenară. Karl Marx prefigurase o societate în afara națiunii, Albert Einstein pulverizase timpul, iar Sigmund Freud disculpase păcatul apelînd la subconștient, așa încît nu este de mirare că aceștia îi obsedau pe cei de felul lui Codreanu sau Moța! Evreii trebuiau deci
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
există muzee mari și mici, importante și mai puțin importante, În toate poți vedea lucruri interesante și ele te ajută să Înveți istoria, cultura și civilizația unei zone sau a unui popor și cu sufletul nu numai cu mintea. În bimilenara sa istorie, poporul român a acumulat inestimabile valori materiale și spirituale, din rîndul cărora destul de numeroase se află În muzee și ele exprimă inclusiv contribuția pe care și-a adus-o la cultura și civilizația universală. Suntem pe deplin acoperiți
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
colecțiile și atelierile de picturi pe sticlă. Sunt renumite astfel În Carpații Meridionali, În Întreaga țară și chiar pe un plan mult mai larg localitățile: Săsciori, satul Laz (Alba), Avrig, CÎrțișoara, Gura RÎului, Porumbacu de Jos și Săliște, (Sibiu). În bimilenara sa istorie, poporul român care este dotat cu un extraordinar simț artistic a dezvoltat o puternică viață spirituală și materială transmisă din generație În generație pînă În zilele noastre. În cadrul acesteia un loc aparte revine datinilor, obiceiurilor și ocupațiilor tradiționale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu o parte interesantă a faunei subacvatice, dar În cele mai numeroase cazuri, pot să-și procure unele cantități de păstrăvi. Satul În general, dar cel montan În special, prin frumusețea cadrului natural, prin valorile acumulate În decursul civilizației noastre bimilenare pe lini utilizării cu eficiență a terenurilor, a arhitecturii populare locale etc., constituie o resursă din ce În ce mai importantă pentru turiști, mai ales În condițiile actuale, cînd viața devine tot mai depărtată de natură și este mai puternic implicată În acțiunea factorilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dezvoltării activității turistice pe teritoriul României. Exemplificăm prin situația stațiunii Herculane, ale cărei ape termale au fost folosite Încă din timpul dacilor și romanilor, urmele unei astfel de utilizări se văd și astăzi - aspect care, certifică prin forța probelor materiale, bimilenara noastră tradiție balneară; b) balneologia ocupă un loc prioritar În ansamblul activității turistice, urmată de turismul de odihnă și de practicare a sporturilor de iarnă și nu În ultimul rând de drumeția montană; c) dezvoltarea turismului a avut la bază
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rang, În balneologia românească. O analiză și din punctul de vedere al efectelor și al atracțiilor pe care le-a exercitat În decursul vremii asupra unor personalități, ne Întărește mai mult convingerea exprimată mai sus. Astfel, În decursul existenței sale bimilenare - din epoca dacică și romană și pînă În zilele noastre - numeroase personalități din țara noastră și din Europa au poposit aici, au efectuat tratament balnear, și-au consolidat sănătatea și au apreciat-o În cuvinte elogioase. Începînd poate de la călătorul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mult un caracter politic, propagandistic, decât unul economic. Desigur, sunt nostalgici interbelici care, interesați, idilici și mioritici, așa zișii intelectuali reproducători, l-au văzut pe țăranul român „zburdând” pe la sate, uitând pelagra, analfabetismul, lipsa de igienă și cultură. Din istoria bimilenară a poporului român, țăranul nu a fost stăpân individual pe pă mânt, proprietar deplin, cu titlu de proprietate, decât timp de 98 de ani, de la reforma lui Cuza până la cooperativizarea agriculturii din 1962 pentru Vechiul Regat și 185 ceva mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dreptate: mai periculos decât spionajul străin este ministrul dedulcit la comisioane grase și la cheltuieli exorbitante (făcute neapărat în Monaco!). Dar pe demnitarii de acest soi nu ni-i impun străinii ci, culmea! îi alegem noi! Până la urmă, conform panseului bimilenar, fiecare popor are conducătorii pe care și-i merită: îi votează la patru ani, în multe cazuri cu sublimă inconștiență, amăgit cu o bere și-un cârnat! Când aleșii își fac legi care îi apără de brațul Justiției, alegătorii observă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dreptate: mai periculos decât spionajul străin este ministrul dedulcit la comisioane grase și la cheltuieli exorbitante (făcute neapărat în Monaco!). Dar pe demnitarii de acest soi nu ni-i impun străinii ci, culmea! îi alegem noi! Până la urmă, conform panseului bimilenar, fiecare popor are conducătorii pe care și-i merită: îi votează la patru ani, în multe cazuri cu sublimă inconștiență, amăgit cu o bere și-un cârnat! Când aleșii își fac legi care îi apără de brațul Justiției, alegătorii observă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Daciei, între instituțiile religioase medievale din Vest și Est etc. În totalitate, un tratat de istorie vie, cu informație vastă și variată, menită să incite la regîndirea unei problematici ce nu este doar a Franței, ci și a unei Europe bimilenare. GHEORGHE DRĂGAN Prefață Așa cum explică Jean Carpentier și François Lebrun, cartea pe care am onoarea să o prezint s-a născut dintr-o constatare. În interesul actual al publicului pentru istorie, aceea a Franței pare să aibă un loc privilegiat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]