437 matches
-
-se peste Teșila. Aerul răcoros îi făcea bine. Parcă îi mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal se auzeau tălăngile vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai posacă, nu-i plăcea să se încurce cu necunoscuții și nici să stea cu ei la sfat. Mormăia câte un salut plictisit ca răspuns
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea din timpul domniei lui Radu Paise, numit și Petru de la Argeș (1535 - 1545).[1] Istrate încercă să evite întâlnirea cu localnicii. Ca tot omul de la munte, aceștia erau învățați să dea binețe oricărui trecător și să caute să intre cu el în vorbă. Dacă trebuia să stea de vorbă cu fiecare muntean ce-i dădea binețe, ca oricărui necunoscut ce le invada intimitatea satului lor de munte, l-ar fi apucat noaptea
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
încercă să evite întâlnirea cu localnicii. Ca tot omul de la munte, aceștia erau învățați să dea binețe oricărui trecător și să caute să intre cu el în vorbă. Dacă trebuia să stea de vorbă cu fiecare muntean ce-i dădea binețe, ca oricărui necunoscut ce le invada intimitatea satului lor de munte, l-ar fi apucat noaptea și atunci când ar fi mai ajuns la stână? Era ultima casă pe lângă care trecea și apoi drumul său iar începea să șerpuiască coborând spre
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
Acasa > Strofe > Atasament > A FOST DEMULT ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1699 din 26 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe trupul meu se lasă înserarea, aceea zămislită-n zorii vieții. Cu sufletul deschis chezaș bineții măsor în urmă trist îndestularea. Ce preț mai are azi nefericirea, când am primit din lumile astrale, măiastrul dar al frumuseții tale, ce-l port în trup și suflet cu iubirea ? A fost demult, frumos și nelumesc răgazul minunat de
A FOST DEMULT ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362954_a_364283]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DESTUL Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului DESTUL de Leonte Petre Destul că-n fiecare dimineață tac, Chiar dacă dau binețe tuturor; Ți-e ție greu, nici mie prea ușor, Mai mult de-atât nu știu ce pot să fac. Destul că zi de zit e văd și nu te-ating Și stelele pălesc din ce în ce mai mici, Tu ești acolo și eu sunt aici
DESTUL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362993_a_364322]
-
Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Inchide ochii pe floarea de cais Și crângu'-ntreg zâmbește-a frumusețe, Vezi fluturi... ocolind-o cu blândețe, Prin cânt de păsări care-și dau binețe Parfumu-i plin de soare și noblețe Se cuibărește-n minte-ți ca un vis. Prin ochiu'-nchis se zbuciumă culoare, Ca-ntr-un miracol câmpu-i plin de flori Și mii de stele -n sute de culori, Precum prin rouă, razele
ATÂTA PRIMĂVARĂ ÎNTR-O FLOARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362998_a_364327]
-
cealaltă a drumului. Bunicii mei stăteau pe Linia Mare, chiar în centru, tot trecea lume și, mai ales, ”oameni” ce veneau sau plecau de la crâșmă. Nimeni nu zicea nimic, cerul nu crăpase, pământul nu se scufundase, dar ea răspundea la binețe, aștepta ca omul să se îndepărteze suficient de mult pentru a n-o auzi și mă boscorodea amenințându-mă că mă spune ”lu ta-tu” dar eu râdeam de mă durea burta. În toată copilăria mea am suferit de dureri
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
au trezit, soarele urcase câteva raze pe cer. Mihai ieși pe terasa măturată de o adiere blândă. În scurt timp i se alătură Bogdan și bătându-l pe umăr îl salută: - Bună dimineața, prietene! - Astăzi e joi... răspunse Mihai la binețe. - Are vreo importanță această zi? - Precum toate de acum înainte. - Adică? - Voi ține un jurnal al tuturor întâmplărilor. Sunt convins că mereu mă va aștepta ceva nou după colț. - Voi fi lângă tine. - Îți mulțumesc, Bogdane! Mai știi când voiai
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
din parcare, Într-o zi destul de mare, A venit cu botu’ gros Un vecin ambițios, Mare-n stat și musculos, Și cheptos, dar și burtos, Ofticos și arțăgos... - Să mai spun? E de prisos! - Cum se-ntâmplă mai mereu, De binețe nu-i dau eu? Că el e mai-nalt ca mine, Iar în vârstă și mai bine! Că la școală a-nvățat, Că orișice bărbat, Manierat și educat, Ce-i bătrân, e salutat! La-ntrebarea ce-am primit, L-am
POLITICOSUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363525_a_364854]
-
eu: - Câți ani ai, fratele meu? Spune el, Îi spun și eu, Tragem linie, Și scădem. Ce să vezi? Mai mare, eu! L-am privit victorios, Chiar de-avea tot botu’gros, Și i-am zis cu mult respect: - La binețe te aștept!... Să nu fie mai prejos, Fi’n’că-s eu victorios, A vrut numaidecât să știe, Câți ani are a mea soție? La-ntrebarea ce-am primit, L-am privit nedumerit, Și cu oarecare teamă, I-am spus
POLITICOSUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363525_a_364854]
-
care i-ai întâlnit sau pe care i-a întâlnit în acest periplu bucovinean autorul. Este în toate și întru totul în „Dor de Bucovina” o lume pe care o poți câștiga numai dacă îi treci „pragul” și îi primești binețea și binecuvântarea, căci nimic nu există în afara sufletului uman. Că în Bucovina sufletul uman se împletește în mod fericit și armonios cu natura este acel inefabil mister care dă demnitate suverană acestor locuri. Sigur, autorului nu-i scapă să descrie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
dar cu altă voce, mai stinsă. Sofica, un pui de vulpe, a mirosit ceva: o gâlceavă mică, o supărare... După ce s-a săturat de frământat la aia mică, a băgat capul pe ușa de la camera lui Emil dân- du-i binețe și întrebându-l ce face. El nu i-a răspuns. - Ce-ai, mă, ai trânși în fund? - Du-te, mă, și vezi de treaba matale! Sofica a mai pupat-o pe fâță de trei ori și a ieșit. La plecare
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
timpul, nici măcar ca să îi dea femeii o explicație și să o consoleze. Până la stație era un drum pe care în mod obișnuit îl făcea cam în zece minute. Niciodată nu se grăbea, pornea destul de devreme de acasă ca să poată da binețe la toți pe cei care îi vedea prin curțile caselor sau la porți. Șerban era un om prietenos de felul lui, avea câte o vorbă pentru fiecare, fără să țină cont că era avut sau nu, că era român, ungur
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
ora-și cântă efemerul. Vremea zici că- ostenită... Amintiri mai vin rebele, abur, ceașcă de cafea... Pe trotuar răsar umbrele până-n prag de cafenea. Autoarea de „rugină” a pictat să ne răsfețe ! Ploaie rece cade lină, fulgii albi ne dau binețe ... Referință Bibliografică: Toamna / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TOAMNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364275_a_365604]
-
pe copaci, pădurea iar mă-ntreabă :ce mai faci? hai să murim, zice pădurea mea, să ne-ngropăm în flori de peruzea. tu, codrule, renaști în primăvară, eu nu mă mai pot naște a doua oară și codru-mi dă binețe: noapte bună! și toamna-nfiorată cornu-și sună, voi, frunze de argint, hieratice făpturi, de m-ar atinge vraja romanticei păduri, m-a prins în plasa ei a câta oară și verde o visez în fiecare seară, îi bat la poartă: te
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363204_a_364533]
-
-o definesc/ Odă de slavă întru fericire/ Chemării din destinul omenesc// Dorințele se mistuie-mpreună/ Eșarfele de raze de pe plai/ Vor împleti trăirilor cunună/ Să preamărească pământescul rai// Sublima dăruire cu tandrețe/ Reverberează-n clipocit de râu/ Luceferii dau stelelor binețe/ Când sunt culese spicele de grâu// De amirat iubirea fără stavili/ Pe un pământ pierdut în infinit/ De admirat gândirea fără pravili/ Ce-nfruntă secolul dezlănțuit”. (De admirat). În viziunea lui Virgil Ciucă, lumea este iadul, care „se hrănește cu
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat, s-a cam tocit și se hotărăște să meargă devale, în spatele
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
ei. Atunci, intuind că ascultau, le strigă supărată: - Fa, Titino! Veniți aproape, nu mai trageți cu urechea! Femeile se apropiară cam rușinate. Deh, fuseseră prinse asupra faptului! Tușa Lina privi grijulie de jur împrejur și le zise după ce își dădură binețe: - Bine, fa, Titino! Tu, femeie bătrână, înveți femeile astea să se ia după tine ca proastele? De ce le bagi în cap păgânisme? Să le îndepărteze de Dumnezeu? - Eu? Adică ce le-am învațat! Pe care? Ești femeie serioasă, Lino, ce-
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
țară.. ), să o distrugem!? Ca să luăm un exemplu, fostul premier al României, de tristă amintire.. a fost invitat de udmr (sic), la comemorarea a 100 și ceva de ani de la moartea câtorva grupuri de secui, în Harghita. Acesta, a dat binețe în limba maghiară, iar locul era împânzit de steaguri secuiești și ungare, pe teritoriul statului român suveran, unitar și indivizibil pe care acesta îl reprezenta.. unde imnul ungariei (sic), a fost cântat de o fanfara, iar imnul ROMÂNIEI a fost
DESCENTRALIZAREA ROMÂNIEI, SAU ULTIMII PAȘI SPRE DESFIINȚAREA EI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367492_a_368821]
-
aștept un timp până când au apărut, după colț, nea Petre și tata Roza conversându-se în stlul lor.Apropindu-se de mine m-am ridicat în picioare și mă pregăteam să-mi pun la solicitare maximă plămânii pentru a le da binețe, dar nea Petre cum m-a văzut mi-a luat vorba din gură, zicându-mi: -Iacă-tă, când ai venit mai băiete, pe la noi de ce n-ai trecut? și până să-iraspund,continuă: -Să treci dăsară pe la noi să mai dojenim, scoatem
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
pământ... Trec de mine ca prin sită Și nimic nu mă irită... Când o lacrimă pitită Stă rănită într-un gând... Trec de valuri zbuciumate Ce-s în spume îmbrăcate, Cu o luntre de blândețe, Vieții să-i mai dau binețe! Trec de nori și de furtună Mă pitesc sub clar de lună Și spun simplu: -Noapte bună! Stelelor ce mă privesc... Trec așa că o nălucă Și mă ia un dor de ducă... De o oază de verdeață Dintr-o bună
TREC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367668_a_368997]
-
ducă... De o oază de verdeață Dintr-o bună dimineață! Trec prin cerul meu de vise Când ferestre stau deschise În cuvinte-raze-calde, Când tăcerea încă arde... Trec de munți și trec de ape Și-aduc verdele aproape, Primăverii îi dau binețe... Unde ești tu Tinerețe? 27 februarie 2016 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Trec / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TREC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367668_a_368997]
-
pus bucurie-n ei, gândurile mele bune, pntru fiica mea frumoasă fericire să adune. Este vremea florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie floare galbenă îmbie gingașă, frumoasă floare, într-o zi de sărbătoare să-i dea Suzanei binețe, zâmbetul să o răsfețe. Este din nou primăvară, am primit și ghiocei parfumați ușor și gingași, așa cum e gestul ei. Roșii frumoase lalele, șapte inimi mititele, fiindcă Săptămâna are și ea șapte zilișoare. Suzi și Joseph, desigur, mi-au adus
VIAŢA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367081_a_368410]
-
documentar încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea din timpul domniei lui Radu Paise, numit și Petru de la Argeș (1535 - 1545). Istrate încercă să evite întâlnirea cu localnicii. Ca tot omul de la munte, aceștia erau învățați să dea binețe oricărui trecător și să caute să intre cu el în vorbă. Aceasta ar fi însemnat să nu mai ajungă la timp la stână. Dacă trebuia să stea de vorbă cu fiecare muntean ce-i dădea binețe, ca oricărui necunoscut ce
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
erau învățați să dea binețe oricărui trecător și să caute să intre cu el în vorbă. Aceasta ar fi însemnat să nu mai ajungă la timp la stână. Dacă trebuia să stea de vorbă cu fiecare muntean ce-i dădea binețe, ca oricărui necunoscut ce le invada intimitatea satului lor de munte, l-ar fi apucat noaptea și atunci când ar fi mai ajuns la stână? Era ultima casă pe lângă care trecea și apoi drumul său iar începea să șerpuiască coborând spre
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]