440 matches
-
UN ALT ȚEL Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu mai mi-e dor de plâns și de tristețe, de resemnări,căci zâmbetul stă treaz și doar la bucurii le dă binețe când sar al ne-mplinirilor pârleaz. Nu-mi mai aduc aminte de durere, iar ochii nu mai sunt de lacrimi plini. În trupul meu e parcă o-nviere și-a înflorit cununa mea de spini. E-atâta bucurie în ființa
AM UN ALT ŢEL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1455654854.html [Corola-blog/BlogPost/340405_a_341734]
-
de sferele de foc care îi apărură deodată în față, sticlind puternic. Își dădu seama că aceia erau ochii Dragonului de Foc. - Bună, eu sunt Cora, nu vreau să îți fac nici un rău! Până să apuce fata să-i dea binețe, un șuierat răsunător se sparse între pereții pivniței și un val de foc fu cât pe ce să-i aprindă părul. - Te rog, n-am venit cu gânduri rele! - Te sssimt, șuieră dragonul vorbind omenește, eșșști vrăjjjtoare! Mirosssul tău nu
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1486117673.html [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
S-o urcăm doar împreună, Iar în visul de argint Trăinicie să nu mint. Pentru fiecare pas Cred că tot a mai rămas Pajiștea de lăcrămioare Și-un crâmpei de cer cu soare! Nu pleca azi Tinerețe Dimineața-ți dau binețe, Într-un strai de ghiocei Îmi las totuși anii mei... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Nu pleca / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1870, Anul VI, 13 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Cristea
NU PLECA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1455380249.html [Corola-blog/BlogPost/342610_a_343939]
-
aceștia se întorceau la mal. - Bună dimineața soare, auzi ea din spate o voce cunoscută. Când se ridică îi zări pe cei doi bărbați care le-au ținut companie cu o seară în urmă. - Bună dimineața, răspunse și Ana la binețe. V-ați trezit așa de devreme? - Ne-am trezit mai de mult dar nu prea am avut chef să ieșim din cameră. - A fost noaptea cumva prea scurtă pentru voi? aruncă ea o întrebare așa poate mai află câte ceva despre
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Sarutul_sarat.html [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]
-
impunea obligatoriu, între două respirații, când precipitate, când domoale. “Când am venit printre ei, se uitau cumva cu teamă, reprezentam o lume pe care nu o doreau lângă ei și totuși, dintr-un respect învățat de mici, mi-au dat binețe ca unui oaspete care “până atunci nu le făcuse nici un rău”. Încă îmi răsună în memorie “Ya-ta-hey”, salut, rostit aproape la unison de cei aflați prezenți și un tot la fel de “dezghețat” “Ya-a-teeh”, “Bine ați venit!” ... Cu pene în mână, pe
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
-i iubirea Căci doar culegi mereu ceea ce semeni Din noi atât rămâne: amintirea Mă plimb că o stafie gri prin ceață Mă mir de-atât de multă frumusețe Atât de mult ne pierdem fără viață Sfârșitul ciunt ne dă mereu binețe Mi-e bine-acum căci am nimicul Așa bogat mă simt: „trăiesc iubirea" Mă simt mai bine când de-un fel ridicul Îmi spune lumea: „ești pierdut cu firea” Nu vreau nimic, poate o altă carte Cu care să-mi împart
VERSURI DE SINGURĂTATE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Luminita_amarie_versuri_de_luminita_amarie_1371643920.html [Corola-blog/BlogPost/346094_a_347423]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > COTNARI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cotnari Ai concentrat tot aurul din soare, Arome din livezi și de fânețe, Căldura din bătrânele binețe Și pacea din amurg, odihnitoare, Podgoriile toamnelor drumețe, Adormitorul murmur de izvoare, Și vorbele de duh, ispititoare, Cât nu încape loc pentru tristețe. Un gând pios ce vine de departe, Prin vaduri de credințe, superstiții, Prin vremi senine și de
COTNARI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cotnari.html [Corola-blog/BlogPost/351148_a_352477]
-
strălucirea razelor de lună Sub care eu la tine doar visam. Cât te-am iubit aproape c-am uitat, A fost demult, cândva în tinerețe Iar ieri te-am întâlnit și-am ezitat, Să mă apropii și să-ți dau binețe. Cât te-am iubit - e prea târziu acum, Chiar dacă-ai vrea și tu să mă iubești Ar fi precum un biet poem postum Citit doar dacă tu binevoiești. Cât te-am iubit! Referință Bibliografică: Cât te-am iubit... / Nelu Preda
CÂT TE-AM IUBIT... de NELU PREDA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1434629568.html [Corola-blog/BlogPost/352912_a_354241]
-
biserica din deal, piatra sub care păstram cheia de la « casa dinaintre » sau lanțul care ține porticul închis, ca să nu intre nepoftită ciurda de „ghibole”. Au reînviat fantasmagoric fizionomii uitate, ale unor oameni care șed pe băncile de pe la porți, dând cumpănit binețe, coborâți parcă dintr-un film alb-negru. Firește, mulți au dispărut, dar sunt și destui nou-veniți, cu gospodării așezate, căruțe, animale domestice și chiar și copii de școală, care nu sunt doar în vacanță la bunici. Chipurile țăranilor din satul bunicii
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
-l ca într-o oglindă. O vizită în satul natal, la casa părintească este și ea un prilej de frumoase și nostalgice descrieri ale naturii și a locului de baștină unde toate elementele înconjurătoare parcă îl recunosc și-i dau binețe celui plecat, care vine atât de rar pe acasă. Prilej de amintiri, de chipuri și de întâmplări aproape uitate, dar care reînvie o dată cu întoarcerea în sat. Oameni care-l cunosc și care nu-l cunosc, îl salută cu respect și
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_gridore_avram_anul_cezarina_adamescu_1367064541.html [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
unde erau depozitate făina de oase și concentratul pentru păsări. Nu a auzit când Viorel a ieșit din birou și a închis ușa prin interior. I-a simțit doar răsuflarea în spatele său și când s-a întors să-i dea binețe, acesta deja o cuprinse în brațe, fără putință de a mai scăpa, ca în coșmarul din timpul nopții. - Ce faci, lasă-mă că țip. - Poți țipa, nu te aude nimeni. - Viorel, lasă-mă în pace, nu ți-am spus că
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392637934.html [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
fel de fel de prostii, situații sau ipostaze ca om liber, nu mi-a trecut prin cap în veci (sic !) să fiu pus într-o postură mai carghioasă, să întreb cam cum le-ar fi stat americanilor să-și dea binețe cu apelativul tovarășe , ca d-exemplu : Ce faci tovarășe ?, Un'te duci tovărășico ? , La muncă tovarăși, nu l-a'ntins mâna ! , Ai semnat convocatorul, toa'rșe ? , Aplauze furtunoase, urale și ovații, tovarăși ! , și altele și altele. Și de la acest apelativ
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_xvi_.html [Corola-blog/BlogPost/371104_a_372433]
-
fericit. O nouă primăvară pe plaiurile mele a sosit, iar sufletu-mi de ea se înfioară râzând de-a ei lumină-ntinerit. S-a stins din ochii mei orice tristețe și nu mă mai frământă niciun dor de când cu bucurie dau binețe acestor ani ce curg din viitor. Pline de drag speranțe mă-mpresoară și eu mă las de ele ocrotit trăind din plin a doua tinerețe în care plin de-avânt e al meu zbor, căci fericit surâd când cu blândețe
SUNT FERICIT DOAMNE, CUM ARD ! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1449080678.html [Corola-blog/BlogPost/383198_a_384527]
-
unde erau depozitate făina de oase și concentratul pentru păsări. Nu a auzit când Viorel a ieșit din birou și a închis ușa prin interior. I-a simțit doar răsuflarea în spatele său și când s-a întors să-i dea binețe, acesta deja o cuprinse în brațe, fără putință de a mai scăpa, ca în coșmarul din timpul nopții. - Ce faci, lasă-mă că țip. - Poți țipa, nu te aude nimeni. - Viorel, lasă-mă în pace, nu ți-am spus că
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403943614.html [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
te-ai trezit din somn și soarele răsărea, M-am strecurat pe o rază până în odaia ta. Cu prezența mea tăcută, am stat alături de pat, Te-am mângâiat cu privirea, în lumină te-am scăldat. Ai uitat să-mi dai binețe somnoros și buimăcit. Și să-mi zici cu bucurie: ”Doamne, bine ai venit!” M-am gândit că poate este un moment nepotrivit . Musafirul nepoftit, prea devreme a sosit. Răbdător am așteptat să-mi spui:” Bună-dimineața!”, Ți-ai spălat în grabă
FIUL TATALUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1444888949.html [Corola-blog/BlogPost/372596_a_373925]
-
vom găsi răspunsul data viitoare. O luăm de la capăt ........ și poposim în luna în care un adevărat român își are rădăcinile. Ne-am născut cu el, am crescut cu el și îl vom lăsa în urma noastră după ce noi vom da binețe aceastei lumi, a prezentului: MIHAI EMINESCU. Amintirea lui, moștenirea lăsată de el, ne obligă să-l purtăm cu noi în suflet. Se aude numele lui Eminescu de la hotar la hotar? Cu așa mulți români în lumea largă acest poet și
Cum ne aducem aminte de Eminescu? by http://uzp.org.ro/cum-ne-aducem-aminte-de-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
pe care înțelepciunea închinării la divin l-au tot călăuzit în drumul său prin viață pe valahul obosit de săbiile care i se ridicau deasupra creștetului. Câtă dorință pentru colindul din noaptea de Ajun a copilului român care ura tuturor binețe și lumină. Unele colinde românești erau adevărate cuplete de teatru popular, jucate, declamate și cântate pe la casele sătenilor. Acest ritual al fericirii și înnoirii se efectua în fața ușilor larg deschise ale caselor, a ferestrelor care se deschideau pentru a fi
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ei. Atunci, intuind că ascultau, le strigă supărată: - Fa, Titino! Veniți aproape, nu mai trageți cu urechea! Femeile se apropiară cam rușinate. Deh, fuseseră prinse asupra faptului! Tușa Lina privi grijulie de jur împrejur și le zise după ce își dădură binețe: - Bine, fa, Titino! Tu, femeie bătrână, înveți femeile astea să se ia după tine ca proastele? De ce le bagi în cap păgânisme? Să le îndepărteze de Dumnezeu? - Eu? Adică ce le-am învațat! Pe care? Ești femeie serioasă, Lino, ce-
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1490184687.html [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
o familie de localnici, cu părinți și copii mărișori și cu făclii aprinse luminându-ne drumul, ne treceau printre “porți” simbolice, unde eram întâmpinați pe rând de cărturari care întocmeau, desenau și scriau hărți și la care oprinindu-ne, ne dădeam binețe și ne arătau care este calea spre Bethleem. Al doilea “baraj” a fost și cel mai greu obstacol, pentru că am avut de-a face cu însăși soldații legiunilor romane staționate în provincie, ne-au somat să ne oprim, ne-au
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
credincioșii înaintea Crăciunului pe aceste meleaguri californiene și care deveniseră de peste 20 de ani un obicei al locului, într-o bătătură organizată ca un mic saivan unde se încălzeau la foc câțiva păstori, pentru ca nu mult după uzualele schimburi de binețe, un înger proiectat pe o pânză în spatele colibei să anunțe cu un glas sideral că Domnul se va naște în noaptea asta, nu departe de aceste locuri de obidă și de taină, încă nedezlegată și necuprinsă ... “După ce au plecat îngerii
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
Lui / cu dragoste cum te-nconjoară / și-n spirit te ridici la Cer / și-ți cântă-n suflet o vioară // E melodia vieții-n cant / cu bucurie și tristețe / ce contopite-s într-un gând / de Sus, când Domnu-ți dă binețe”(De spui o rugăciune-n șoaptă). Un portret admirabil îi face poeta unui pelerin în rugăciune care stă prosternat la poarta mânăstirii, acolo unde se unește cerul cu pământul: “Lângă poarta mânăstirii, / pelerin în rugăciune / Nemișcat cum e, ai spune
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrarea_in_legile_firii_cronica_la_cezarina_adamescu_1356363434.html [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
TU OMULE...... Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce mă privești așa tăcut , Tu, omule cu chip de lut? Și să respiri ai încetat, Atunci când m-am apropiat. Ți-am dat binețe, n-ai răspuns, Sau poate n-ai nimic de spus, Și mie doar mi s-a părut Tu, omule cu chip de lut. Mai e ceva ce n-am știut? Tu omule cu chip de lut, Prin mine dincolo privești
TU OMULE...... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/flori_bungete_1471110467.html [Corola-blog/BlogPost/373955_a_375284]
-
soare Cerul să-și arunce albastru-n viorea Vălurească grâul precum o mare Ghioceii aibă străluciri de nea Să danseze, vesel, frunzele în vânt, Păsările cânte triluri săltărețe Să miroase a proaspăt reavănul pământ Eu cu bucurie să le dau binețe. Doamne, ca pe lume nu-i nimic mai sfânt Că o primăvară, cănd învie toate, Parcă-s ale mele, cele care șanț, Să le strâng în brațe, aș vrea, dacă se poate. IZVORUL DIN TUGĂ Când cântă guguștiucul printre blocuri
RUGĂCIUNI DE PRIMĂVARĂ (POEZII) de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Rugaciuni_de_primavara_poezii_.html [Corola-blog/BlogPost/341528_a_342857]
-
și florile lui care mai rămăseseră. -Așa! Copii mei, stați la tata! Zise Carol sărind din căruță, sprijinindu-se cu o mână pe spatele lui Trandafir. Auzindu-l vecinul de mejdină, ce-și lega calul la prașilă, i-a dat binețe. -Veniși, Carol? -Veni! -Se vede că vom avea ceva recoltă ... -Să dea Domnul! Carol a scos din cutia de scule un ciocan cu ajutorul căruia a scos cuiul introdus pentru a lega proțapul de oiștea căruței. Apoi se urcă în car
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
orice îl înconjura și venea de la Domnul și de la oameni buni, la o vârstă la care alții își „atârnaseră în cui” ascuțișul judecății, limpezimea cuprinderilor cauzale ale oricăror situații avute în vedere, era în culmea fericirii când cineva îi dădea binețe, asculta sfaturile sau îi citea pagini - din cărți la care a „osândit” de-a dreptul, dintr-o vastă operă ajunsă la aproape o sută de cărți, pentru a împlini probabil o simetrie profețită în sintagma care se-nălțase în rugă
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Doi_ani_de_la_eternitatea_profesorului_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]