164 matches
-
rezultatele sale fiind confirmate de cercetările lui Galileo Galilei privin căderea liberă. A realizat, în 1543, prima traducere într-o limbă europeană modernă a Elementelor lui Euclid. Alte contribuții în domeniul matematicii: rezolvarea ecuațiilor cubice, calculul volumului tetraedrului, obținerea coeficienților binomiali cu ajutorul triunghiului lui Pascal.
Niccolò Tartaglia () [Corola-website/Science/320893_a_322222]
-
Le Règne animal” scrisă de Mathurin Jacques Brisson în 1756. În 1781, genul a fost descris de Georg Borowski, care a transformat denumirea balenei în latină: "Balaena novaeangliae". La începutul secolului al XIX-lea, ihtiologul francez Lacépède a schimbat numele binomial al animalului în "Balaenoptera jubartes", și a mutat specia din familia "Balaenidae" în familia "Balaenopteridae". În 1846, zoologul britanic John E. Gray a clasificat balena cu cocoașă drept "Megaptera longpinna", iar în 1932 naturalistul american Remington Kellogg i-a schimbat
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
acest talent remarcabil, profesorul Moriarty trezește respectul profund al lui Sherlock Holmes, unul dintre puținii adversari față de care are acest sentiment (Irene Adler fiind un altul). Doyle îl portretizase pe profesorul Moriarty și ca autor al unui tratat despre teorema binomială, scris când avea numai 21 de ani. Această lucrare trata un subiect complet diferit și trebuia să fi fost un pic mai accesibilă, deoarece i-a adus o poziție de profesor de matematică la o universitate de provincie. În 1821
The Dynamics of an Asteroid () [Corola-website/Science/324499_a_325828]
-
Tratatul despre teorema binominală" care nu există în realitate. "Dinamica unui asteroid" este menționată în literatura profesională de specialitate și în manuale. Lista din secțiunea anterioară prezintă 42 de trimiteri la "Dinamica unui asteroid" și 27 la "Tratatul despre teorema binomială", fiind o listă limitată, deoarece nu a fost adusă la zi. O căutare on-line, din 2005, pentru aceste titluri cu autor Moriarty, găsește 263 de referiri la Dinamică și 209 la Tratat. Acestea sunt cifre excelente pentru orice lucrare științifică
The Dynamics of an Asteroid () [Corola-website/Science/324499_a_325828]
-
Texcoco. Savantul mexican Miguel León-Portilla a sugerat că ar fi derivat din "mexictli", "buricul Lunii", cuvânt compus din cuvintele Nahuatl "metztli" (Lună, astru ceresc) și "xictli" (buric). Alternativ, conform altor opinii, "mexictli" ar putea însemna "buricul [agavei numită] maguey" (denumire binomială, ) folosind cuvântul "metl" și particula locativă "co". Alte surse indică ca o posibilă origine a numelui numele unei plante, Mexitli (planta care crește în jurul lacului Texcoco), întrucât la data venirii populației Mexica în bazinul văii Mexico de astăzi, singurul loc
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]
-
formula 12 "Teoremă". Cu distanțele de la un punct din spațiu la vârfurile unui poligon regulat se poate forma un poligon. "Demonstrație." Se ia ca origine centrul poligonului și axa reală trecând printr-un vârf. Atunci afixele vârfurilor poligonului sunt rădăcinile ecuației binome: formula 13 Între rădăcinile acestei ecuații există relațiile (conform formulelor lui Viète): Dacă formula 8 este afixul punctului P, atunci: și se repetă considerentele de la metoda II.
Teorema lui Pompeiu () [Corola-website/Science/312022_a_313351]
-
Persoon în volumul 1 al lucrării sale "Observationes mycologicae" din 1796 că "Russula roșea". Buretele a apărut în continuare sub o mulțime de denumiri care au fost schimbate chiar de acelasi autor, caracterizând-o adesea oară și că variație. Numele binomial actual este acela a lui Persoon. S-au ținut numai puțini alți sinonimi că de exemplu "Russula rosacea", nume dat de Samuel Frederick Gray în cartea sa "A natural arrangement of British plants" din 1821, "Russula lepida" descrisă de Elias
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]
-
regiuni montane din România, Basarabia și Bucovina de Nord, în păduri foioase de fagi rare, dar de asemenea în cele de conifere prin luminișuri sub pini, din iunie până în octombrie. Ca obișnuit în ultimi ani, micologii se ceartă despre denumirile binomiale a ciupercilor, astfel și cu privire la această specie. Cel mai târziu din 1 martie 2016, buretele ascultă din nou denumirii "Tricholoma tigrinum", ce este corect: Cel mai vechi nume pentru această ciupercă, având astfel preponderență respectiv numelui binomial, este "Agaricus tigrinus
Gâscă tigrată () [Corola-website/Science/336434_a_337763]
-
ceartă despre denumirile binomiale a ciupercilor, astfel și cu privire la această specie. Cel mai târziu din 1 martie 2016, buretele ascultă din nou denumirii "Tricholoma tigrinum", ce este corect: Cel mai vechi nume pentru această ciupercă, având astfel preponderență respectiv numelui binomial, este "Agaricus tigrinus", dat de Jacob Christian Schäffer în volumul 1 al operei sale "Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur Icones" din 1762, redenumit de savantul francez Claude Casimir Gillet (1874) în "Tricholoma tigrinum". Dar Elias Magnus
Gâscă tigrată () [Corola-website/Science/336434_a_337763]
-
Chronology of computation of π din 1723), dar a fost tratată mai explicit de Hieronymus Georg Zeuthen. În jurul anului 1880, Friedrich Otto Hultsch (1833--1906) și Karl Heinrich Hunrath (n. 1847) au notat cum pot fi găsite repede limitele prin intermediul limitelor binomiale simple ale rădăcinilor pătrate apropiate de un pătrat perfect dat în "Elements II.4, 7"; metodă sprijinită și de Heath. Deși o singură cale spre limite este menționată, de fapt există alte două făcând metoda aproape inevitabilă, metoda funcționează. Dar
Măsurarea cercului () [Corola-website/Science/322622_a_323951]
-
câștige nimic este (aproximativ) formula 22. Acesta este un exemplu de Test Bernoulli. De fiecare dată când jucătorul joacă, el are o șansă dintr-un milion să câștige. Jucând de un milion de ori, șansele de câștig sunt modelate de distribuția binomială, strâns legată de teorema binomială. Probabilitatea de a câștiga de "k" ori dintr-un milion este; În particular, probabilitatea de câștig de "k"=0 ori este Aceasa este foarte aproape de următoarea limită pentru 1/"e": O altă aplicație a lui
E (constantă matematică) () [Corola-website/Science/309772_a_311101]
-
Acesta este un exemplu de Test Bernoulli. De fiecare dată când jucătorul joacă, el are o șansă dintr-un milion să câștige. Jucând de un milion de ori, șansele de câștig sunt modelate de distribuția binomială, strâns legată de teorema binomială. Probabilitatea de a câștiga de "k" ori dintr-un milion este; În particular, probabilitatea de câștig de "k"=0 ori este Aceasa este foarte aproape de următoarea limită pentru 1/"e": O altă aplicație a lui "e", descoperită și ea parțial
E (constantă matematică) () [Corola-website/Science/309772_a_311101]
-
dealbata" (2016) de micologul german Paul Kummer în cartea sa din 1871 "Der Führer in die Pilzkunde: Anleitung zum methodischen, leichten und sicheren Bestimmen der in Deutschland vorkommenden Pilze mit Ausnahme der Schimmel- und allzu winzigen Schleim- und Kern-Pilzchen". Numele binomial "Omphalia dealbata", dat de micologul francez Lucien Quélet în cartea sa din 1886 "Enchiridion Fungorum in Europa Media et Praesertim in Gallia Vigentium" aproape numai este folosit. De asemenea mai multe alte denumiri încercate, în primul rând văzute ca varietăți
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
a tratatului asupra conurilor (pe care Pascal nu l-a terminat niciodată). Lucrarea este acum pierdută dar, Leibniz și Tschirnhaus au notat din ea și prin acestea este posibilă o imagine aproape completă a lucrării. Lucrarea lui Pascal asupra coeficienților binomiali l-a condus pe Isaac Newton la descoperirea teoremei binomului general pentru puteri fracționare și negative. Din corespondențele cu Fermat se va naște apoi teoria probabilităților, în urma unor întrebări adresate de cavalerul de Mére privind jocul de zaruri. Din 1654
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
o pară și o portocală. Din punct de vedere formal, o "k"-combinare a unei mulțimi "S" este o submulțime de "k" elemente distincte ale lui "S". Dacă aceasta mulțime are "n" elemente, numărul "k"-combinărilor este egal cu coeficientul binomial. formulă 1 care poate fi scrisă utilizând factoriali drept formulă 2 atunci cand formulă 3 și care este zero când formulă 4. Mulțimea tuturor "k"-combinărilor a unei mulțimi "S" este, uneori, notata formulă 5 Combinările se referă la combinarea de n lucruri luate câte "k
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
sau oricare dintre aceste moduri: formulă 7, sau formulă 8 (ultima formă constituie standardul folosit în România, Franța, Rusia, China). Același număr, totuși, apare în multe alte contexte matematice, unde este notat drept formulă 8; în mod notabil, apare drept coeficient în formula binomială, de acolo provenindu-i și numele de coeficient binomial. Putem defini formulă 8 pentru toate numerele natural "k" într-o singură expresie prin relația formulă 11 din care se observă clar că formulă 12 și formula 13 pentru "k > n". Pentru a vedea că
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
formă constituie standardul folosit în România, Franța, Rusia, China). Același număr, totuși, apare în multe alte contexte matematice, unde este notat drept formulă 8; în mod notabil, apare drept coeficient în formula binomială, de acolo provenindu-i și numele de coeficient binomial. Putem defini formulă 8 pentru toate numerele natural "k" într-o singură expresie prin relația formulă 11 din care se observă clar că formulă 12 și formula 13 pentru "k > n". Pentru a vedea că acești coeficienți numără "k"-combinații din "S", putem considera
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
variabile distincte "Xs" identificate de elementele "s" ale mulțimii "S" și extinde produsul așa încât să cuprindă toate valorile din "S": formulă 14 aceasta are "formulă 15" termeni diferiți ce corespund tuturor submulțimilor lui S, fiecare submulțime oferind produsul variabilelor corespunzătoare "Xs". Coeficienții binomiali pot fi calculați explicit în numeroase moduri. Pentru a îi află pe toți pentru explicitări până la "formulă 16", putem folosi (pe langă cazurile de bază abordate deja) relația de recurenta formulă 17 care se poate scrie sub forma formulă 18; acest fapt duce
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
află pe toți pentru explicitări până la "formulă 16", putem folosi (pe langă cazurile de bază abordate deja) relația de recurenta formulă 17 care se poate scrie sub forma formulă 18; acest fapt duce la construirea triunghiului lui Pascal. Pentru a determina un coeficient binomial individual, este mai practic să folosim formulă formulă 19 Numărătorul constituie numărul de "k"-permutări de "n" elemente (secvențe de "k" valori distincte din mulțimea "S"), în timp ce numitorul reprezintă numărul de astfel de "k"-permutări care dau aceeași "k"-combinație când
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
-permutări care dau aceeași "k"-combinație când ordinea este ignorată. Atunci cand "k" depășește "n/2", formula de mai sus conține factori comuni între numărător și numitor și, prin simplificarea acestora, obținem relația formulă 20 Aceasta exprimă o simetrie evidență din formulă binomială și poate fi, de asemenea, înțeleasă drept "k"-combinări, prin eliminarea complementului unei astfel de combinări, ce constituie o "(n-k)"-combinare. În final, există o formulă care se folosește în mod frecvent și reda simetria direct, având calitatea de
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
ordine, 52 ÷ 1 × 51 ÷ 2 × 50 ÷ 3 × 49 ÷ 4 × 48 ÷ 5, această expresie poate fi calculată doar folosind operații cu numere întregi. Motivul este acela că atunci când are loc împărțirea, rezultatul intermediar care este produs este el însuși un coeficient binomial, deci nu va rămâne niciodată vreun rest. formulă 30 Putem enumeră toate cele "k"-combinări ale unei mulțimi "S" cu "n" elemente într-o ordine fixă, care va stabili o relație de bijectivitate între un interval de formulă 8 numere întregi și
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
k" reprezintă numărul de submulțimi ale unei mulțimi cu "n" elemente. Există câteva moduri de a demonstra că acest număr este formulă 15. În termeni combinatorici, formula 33, reprezentând suma celei de-a "n"-a linii (începând numărătoarea de la 0) a coeficienților binomiali din triunghiul lui Pascal. Aceste combinări (submulțimi) sunt enumerate prin cifrele 1 din mulțimea de numere în baza 2, începând de la 0 până la formulă 34, unde fiecare poziție a cifrei este un element din mulțimea "S" de "n" elemente. Fiind date
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
latură. Echivalent, un număr triunghiular este suma primelor "n" numere naturale de la 1 la "n". Termenul din dreapta formulei de mai sus, termen format din două numere, "n" + 1 și 2 unul peste celălalt între paranteze, este notația standard pentru coeficientul binomial, și poate fi citit „combinări de "n" + 1 luate câte 2”. În această formă, numărul triunghiular "T" rezolvă „problema strânsului mâinilor”, adică dă numărul de strângeri de mână în cazul în care fiecare persoană dintr-o cameră cu "n" + 1
Număr triunghiular () [Corola-website/Science/322806_a_324135]
-
al lucrării sale "Synopsis methodica Fungorum", valabilă până recent (2014). Pentru câtva timp denumirea "Suillus olicaceus" a lui Otto Kuntze din 1898 a fost folosită de mulți micologi. În anul 2014, "Index Fungorum" a acceptat "Caloboletus calopus" ca nou nume binomial, astfel descris de micologul italian Alfredo Vizzini în același an. Dar asociația germană de micologie de exemplu nu acceptă "Caloboletus" ca nume binomial ci numai sinonim, de asemenea A.M.I.N.T., (Asociația italiană pentru micologie și botanică), mai departe comitetul francez
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
fost folosită de mulți micologi. În anul 2014, "Index Fungorum" a acceptat "Caloboletus calopus" ca nou nume binomial, astfel descris de micologul italian Alfredo Vizzini în același an. Dar asociația germană de micologie de exemplu nu acceptă "Caloboletus" ca nume binomial ci numai sinonim, de asemenea A.M.I.N.T., (Asociația italiană pentru micologie și botanică), mai departe comitetul francez pentru denumirea ciupercilor sau „Inventarul Național al Patrimoniului Natural” (tot Franța). Se pare, că discuția încă nu este terminată. După ce taxonul "Calocalopus" nu
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]