225 matches
-
Alte metode de preparare a amestecurilor din plante medicinale sunt măcinarea acestora până la obținerea unui praf fin, care este apoi combinat în mici capsule cu miere, fermentarea lor cu o pastă din făină și mestecarea plantei crude pentru extragerea ingredientelor bioactive sub acțiunea salivei. Introducerea tehnologiei occidentale moderne în Orient a lărgit și mai mult gama de remedii fitoterapeutice chineze, făcând posibilă rafinarea extractelor extrem de pure din plante crude, pentru a fi folosite în medicamente puternice patentate. Aceste remedii sunt disponibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și faptul că rădăcina de ginseng emite cantități infime dintr-o bandă unică de radiații ultraviolete și că această energie radiantă stimulează, în special, creșterea țesuturilor umane sănătoase. Energia radiantă nu este altceva decât qi, energia vieții, și această energie bioactivă e cea care împrumută ginseng-ului calitățile sale curative „misterioase”. Este același tip de radiație bioactivă benefică emanată și de enzimele vii active atunci când acestea lucrează în organismul uman. Tabel 5.2. Diagrama celor Cinci Arome și Cinci Activități Elementeare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și că această energie radiantă stimulează, în special, creșterea țesuturilor umane sănătoase. Energia radiantă nu este altceva decât qi, energia vieții, și această energie bioactivă e cea care împrumută ginseng-ului calitățile sale curative „misterioase”. Este același tip de radiație bioactivă benefică emanată și de enzimele vii active atunci când acestea lucrează în organismul uman. Tabel 5.2. Diagrama celor Cinci Arome și Cinci Activități Elementeare, așa cum sunt folosite în fitoterapia chineză Aroma* Elementul Organul afectat Efecte Exemplu iute Metal plămâni; intestin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de nici un fel. Lumina lipsită de „elementele sale nutritive” naturale ultraviolete este la fel de „moartă” ca și mâncarea lipsită de enzime vii și aerul fără ioni negativi activi. În toate cele trei cazuri, ingredientul lipsă este o formă de qi, energia bioactivă indispensabilă a vieții. Știința rusă a cercetat domeniul terapiei prin lumină mult mai mult decât cea americană. În afară de analizarea sistemului oculo-endocrin, oamenii de știință ruși au efectuat studii extinse asupra beneficiilor terapeutice ale expunerii pielii la lumina de spectru complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat prin modificarea diametrului arterial ca rezultat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat prin modificarea diametrului arterial ca rezultat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat prin modificarea diametrului arterial ca rezultat al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
plan funcțional s-a stabilit că adenozina deprimă manifestările electrice membranare prin creșterea conductanței la potasiu. Ca modulator al mediației chimice simpatico-parasimpatice, adenozina rezultată din degradarea rapidă a ATP, inhibă eliberarea indusă neurogen de noradrenalină și acetilcolină. Dintre celelalte substanțe bioactive implicate în transmiterea impulsurilor nervoase organo-vegetative centrale și periferice, fac parte o gamă variată de derivați ai unor aminoacizi, peptide și lipide ce vor fi prezentați la capitolul consacrat mediației chimice. În funcție de structura lor chimică, fibrele nervoase vegetative nonadrenergice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ORGANO-VEGETATIVĂ Ion HAULICĂ Transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul sau de la celula nervoasă la organul efector se realizează în majoritatea cazurilor cu participarea obligatorie a mediatorilor chimici. Ca purtători umorali de informații nervoase specifice, mediatorii chimici sunt substanțe bioactive, cu greutate moleculară mică, ce asigură transferul mesajelor electrice din teritoriul presinaptic în cel postsinaptic. Dovezi experimentale directe privind transmiterea chimică a informațiilor la nivelul articulațiilor sinaptice au fost obținute inițial asupra unor structuri neuro-efectoare periferice, pentru ca ulterior să fie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
numeroase alte substanțe biologic active îndeplinesc rol de mediatori chimici ai influxului nervos excitator sau inhibitor. În prezent, peste 40 de substanțe endogene sunt considerate ca neurotransmițători cerți sau potențiali. Din această categorie fac parte o gamă variată de substanțe bioactive aparținând mediației chimice colinergice, adrenergice, serotoninergice, histaminergice, aminoacidergice, peptidergice, purinergice, nitrinergice etc. O parte dintre acestea, precum și alte substanțe endogene îndeplinesc rol de cotransmițători sau neuromodulatori sinaptici. În ultimii ani au apărut dovezi experimentale în favoarea existenței unei mediații chimice gazoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de neuropeptide care îndeplinesc roluri diferite fie de neurotransmițători sinaptici sau cotransmițători, fie de neuromodulatori sau hormoni locali. Una din primele peptide neopioide descoperite în celulele enterocromafine ale tubului digestiv este substanța P, considerată capul de serie al neurokininelor (tahikinine) bioactive. Substanța P. Formată din 11 aminoacizi, este larg răspândită în sistemul nervos central și periferic. Cele mai mari concentrații se găsesc la nivelul căilor nervoase implicate în transmiterea și percepția senzațiilor dureroase. Stimularea electrică a acestora determină eliberare de substanță
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gazos cu moleculă mică ușor difuzibilă prin membranele celulare, NO asigură transmiterea chimică nitrinergică centrală și periferică a mesajelor atât în sens anterograd postsinaptic, cât și retrograd presinaptic, cu participarea calmodulinei și ionilor de calciu (fig. 58). Dintre celelalte substanțe bioactive, de o atenție crescândă se bucură o serie de derivați ai hormonilor steroizi și ai acidului arahidonic, de tipul prostaglandinelor, implicate în modificarea sensibilității nociceptive și a excitabilității nervoase centrale. Pe această dublă cale, NO în doze mici fiziologice influențează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și de oxid nitric (NO) pe de alta. Endotelinele (ET) sunt polipeptide vasoactive formate din 21 aminoacizi de către celulele endoteliale și prevăzute cu o puternică acțiune vasoconstrictoare (Yanagisawa și colab., 1988). Până în prezent s-au identificat trei izoforme de endoteline bioactive și un analog structural denumit VIC (vasointestinal contractor). Sinteza lor se realizează dintr-un precursor comun cu 39 aminoacizi (proendotelin) din care enzima endothelin converting enzyme (ECE) eliberează una din cele 4 izoforme cu structură identică, dar cu secvență diferită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de adipocitele albe inhibă apetitul și ingestia de alimente, fiind considerată hormonul sațietății. Grelina gastrică și orexina (hipocretina) hipotalamică, dimpotrivă, stimulează apetitul și consumul de alimente. Considerat organ endocrin complex, țesutul adipos produce și secretă o gamă variată de molecule bioactive cu rol paracrin și endocrin sistemic. A fost găsită în circulația periferică sub formă liberă și legată, acționând asupra unui receptor prezent în hipotalamus (nucleul arcuat) și alte structuri subcorticale. Activarea receptorilor hipotalamici de către leptină provoacă stimularea producției de peptide
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
incluse toate peptidele biologic active rezultate din metabolismul propriu al proteinelor din diverse țesuturi și organe, începând cu hormonii gastrointestinali, kininele plasmatice, peptidele opioide și sistemul renină-angiotensină și sfârșind cu substanța P, neurotensina, adrenomedulina, endotelina, neurotrofinele, neurokininele și alte peptide bioactive. Cea de a treia categorie de hormoni locali este reprezentată de derivații acizilor grași polinesaturați de tipul prostaglandinelor, prostaciclinelor, tromboxanilor și leucotrienelor. De precizat că unii hormoni locali pot îndeplini roluri diferite în funcție de structurile asupra cărora acționează. Peptidele opioide de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în medii puternic acide [3], deci oxidante [7]. Totodată, unele substanțe au un rol inhibitor la concentrații mari și accelerator al coroziunii la concentrații mici, iar altele au un comportament contrar [3]. Aceste afirmații conduc spre o similitudine cu substanțele bioactive, anume cu spectrul rH = f(C), în cadrul căruia diferite concentrații caracterizează rH-uri anumite, cu efecte specifice, chiar diametral opuse (fig. 2) [1]. În consecință, mecanismul este de tip redox, cu atât mai mult cu cât structura moleculară a inhibitorilor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
tip redox, cu atât mai mult cu cât structura moleculară a inhibitorilor de coroziune constituie un factor esențial în acțiunea protectoare anticorosivă [3], deci se poate pune problema existenței unor valori rH diferențiate în funcție de concentrație, ca și în cazul substanțelor bioactive. Dintre principalele metode de protecție anticorosivă: a) alegerea materialului de construcție și a tratamentelor aplicate; b) aplicarea de straturi protectoare; c) micșorarea agresivității mediului corosiv; d) protecția electrochimică; e) alegerea rațională a tipului constructiv [2], direcțiile a, c și d
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu care acest gen de organisme și, prin extindere și altele se pot confrunta în urma „demersurilor“ tehnologului de a le exclude; să nu uităm în acest sens, și aici facem apel la un următor paragraf, acțiunea modulatoare redox a substanțelor bioactive, de la unele dintre care așteptăm efecte biocide. Chiar în condițiile modulării redox a substratului pe cale fizică, nu chimică ca mai înainte, planta evidențiază preferințe de mediu. În acest sens, figura 30 [39] evidențiază tot o dependență gaussiană a H de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a trecut în celuloză, de exemplu) -, iar o parte transferată biotopului, „voluntar“ - ca substanțe alelopatice - sau „involuntar“ - pierderi consecutive rănirii. Nu în ultimul rând, substanța organică este folosită și pentru neutralizarea unor substanțe xenobiotice (poluanți direcți sau informatici, precum substanțele bioactive administrate de om [43]) sau alelopatice emise de alte organisme. Urmarea este evident reducerea, deci scăderea rH-ului mediului. Un exemplu, modelat în laborator, este prezentat în figura 32, unde un derivat de cumarină - cumarina fiind un cap de serie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
rol, dar numai substanțele biologic active îl îndeplinesc în mod marcant. Ținând seama de gradul înalt de dependență al dezvoltării organismelor - în special a plantelor și microorganismelor - de caracterul redox al mediului [28], preconizăm un mecanism de acțiune a substanțelor bioactive bazat pe modularea redox a mediului, de către compusul bioactiv, cu alte cuvinte, a valorii rH care influențează, la rândul său, organismul; gradul de stimulare/inhibiție datorat compusului bioactiv reflectă astfel apropierea/depărtarea de valoarea rH optimă, caracteristică mediului, impusă de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mod marcant. Ținând seama de gradul înalt de dependență al dezvoltării organismelor - în special a plantelor și microorganismelor - de caracterul redox al mediului [28], preconizăm un mecanism de acțiune a substanțelor bioactive bazat pe modularea redox a mediului, de către compusul bioactiv, cu alte cuvinte, a valorii rH care influențează, la rândul său, organismul; gradul de stimulare/inhibiție datorat compusului bioactiv reflectă astfel apropierea/depărtarea de valoarea rH optimă, caracteristică mediului, impusă de prezența compusului bioactiv. Utilizând modularea rH-ului mediului prin
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
caracterul redox al mediului [28], preconizăm un mecanism de acțiune a substanțelor bioactive bazat pe modularea redox a mediului, de către compusul bioactiv, cu alte cuvinte, a valorii rH care influențează, la rândul său, organismul; gradul de stimulare/inhibiție datorat compusului bioactiv reflectă astfel apropierea/depărtarea de valoarea rH optimă, caracteristică mediului, impusă de prezența compusului bioactiv. Utilizând modularea rH-ului mediului prin mijloace fizice [39], s’a obținut un gradient de rH bine determinat, acoperind întregul domeniu de definiție al noțiunii
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
modularea redox a mediului, de către compusul bioactiv, cu alte cuvinte, a valorii rH care influențează, la rândul său, organismul; gradul de stimulare/inhibiție datorat compusului bioactiv reflectă astfel apropierea/depărtarea de valoarea rH optimă, caracteristică mediului, impusă de prezența compusului bioactiv. Utilizând modularea rH-ului mediului prin mijloace fizice [39], s’a obținut un gradient de rH bine determinat, acoperind întregul domeniu de definiție al noțiunii, în care s’au germinat cariopse de secară; s’a obținut o dependență de tip
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mediu oxidant, capabil în ultimă instanță chiar de neutralizarea substanței, pe când mediul reducător induce un „feed back“ asupra sintezei substanței reducătoare. În cazul microorganismelor heterotrofe, alura dependenței Efect = f(rH) este inversă (fig. 35). Temperatura ambiantă poate modifica efectul substanței bioactive. Pentru a explica aceasta, se face apel la dependența de temperatură a rH-ului optim (v. §2.2.2.3.2.2.2). La o temperatură dată (t) − alta decât cea la care s’a testat substanța și s’a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
optim al plantei este schimbat (rH0t). Ca urmare, se modifică și efectul, o substanță biostimulatoare devenind, de pildă, inhibitoare (fig. 36) [51]. Aceasta explică nereușita/nereproductibilitatea la tranziția laborator→practică a unor compuși promițători și susține ideea experimentării noilor compuși bioactivi - inclusiv biocizi - în condițiile în care se preconizează utilizarea lor practică. Este evident totodată faptul că variațiile de 42 temperatură - sezoniere sau tehnologice - pot conduce în același mod la efecte nedorite în condițiile utilizării biocizilor în apele de răcire (considerând
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]