3,585 matches
-
medicală”, s-a recurs la acceptarea eutanasiei, ca limită a posibilităților de reanimare sau de prelungire absurdă a unei vieți. Eroarea medicală a fost Însă compensată prin apariția unei formule de tip combinator, care reunește atât morala, cât și medicina: bioetica. Până unde poate merge medicina? Ce Îi este permis să facă? Care este datoria medicului față de viața bolnavului? Prin aceasta, ne reîntoarcem de fapt la o „morală a datoriei”, care apropie speranța de responsabilitate. Cât de actual devine Kant, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nu-i mai frumos ?” - a încercat să pledeze ministrul Agriculturii. Poporul a murmurat un nu hotărît. Am dedicat deci urgent, împreună cu prietenii de la Cațavencu, un porkshop acestei drame naționale și am urmărit întreg parcursul semantic al porcului, de la cosmogonie la bioetică. Ne-am speriat și noi cîte putem afla despre noi înșine dacă ne mutăm privirea de la porcul bun de mîncat la porcul „bun de gîndit”, cum ar fi spus Lévi-Strauss ! În paralel, Crăciunul devenea tot mai mult un soi de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a ajuns la performanțe inimaginabile, morala publică a rămas cumva în urmă, ca și cum s-ar fi jenat să țină pasul cu știința. Niște anonimi, de care ne amintim doar dacă loteria de la Stockholm cade pe capul lor, se preocupă de bioetică, de minimizare a traumei fizice, de întârzierea și apoi de ușurarea evenimentului biologic numit moarte, de harta genomului, de celulele stem sau de intuițiile confirmate ale fizicii cuantice, de particula Higgs, în fine, de lucruri pe care ar trebui să
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
medicamente pentru boala deficitului de atenție sau contra anxietății, va trebui să plătească o taxă Columbiei? Se spune că giganții farmaceutici din Elveția licitează frenetic pentru licența asupra acestei gene. Capitolul 31 Audierea de constatare a Comisiei de Analiză în Bioetică de la Institutul Național de Sănătate din Bethesda era structurată cu atenție, așa încât să pară colegială și relaxantă. Toți stăteau la aceeași masă lungă, în camera de conferințe de la etajul trei al clădirii, într-un decor familiar, cu notițe referitoare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
este rănit, indiferent ce se întâmplă. Rob poate găsi justificări pentru orice. E strălucit în chestia asta. Dar, de fapt, înainte să aibă loc votul final, Bellarmino ieșise din cameră, pentru că întârzia la următoarea lui ședință. De la întrunirea comisiei de bioetică, Bellarmino se întoarse la laboratorul lui, unde avea întâlnire cu unul dintre post-doctoranzii săi. Puștiul venise la el de la Cornell Medical Center, unde desfășurase o activitate remarcabilă asupra mecanismelor care controlau formarea cromatinei. În mod normal, ADN-ul unei celule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
exemplar al condiției umane care înseamnă că nu mai este legat în mod indisolubil de Creator, ci una din multele ființe vii, un subiect biologic. Al doilea efect constă în depersonalizarea omului, separarea dintre individ și persoană. Astfel, în contextul bioeticii, de exemplu, se afirmă că omul este un individ de la conceperea sa, dar devine persoană când ia cunoștință de sine și este recunoscut și acceptat astfel de ceilalți. Al treilea efect se referă la afirmarea celui de-al patrulea om
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de refuzul valorilor, ci de faptul că ele nu sunt înțelese îndeajuns. Alături de acest fapt asistăm în mod paradoxal la un fenomen opus, la ceea ce a fost numit „întoarcerea eticii” , la nivelul unor contexte de dezbatere publică în domenii, precum bioetica, mijloacele de comunicare, economia, ecologia, politica și sportul. Criza despre care vorbim derivă și din faptul că norma prezentată după canoanele tradiționale este doar obiectul unei înțelegeri abstracte, care nu reușește să devină o forță atractivă pentru existență, o modalitate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
deontologice obligă, și asistența umană de ordin moral”. 1. Corpul și valoarea 1.1 Valoarea corpului din perspectivă personalistă Întrebarea care provoacă reflecția noastră este următoarea: în ce constă valoarea corpului? R. Lucas Lucas, în cartea sa Antropologia e problemi bioetici, vorbește de două semnificații care privesc corpul: corpul - obiect care indică realitatea obiectivă, considerată ca un obiect între alte obiecte, corpul plantelor sau corpul mineral și corpul - subiect, care indică realitatea umană corporală, considerată ca un subiect spiritual, motiv pentru
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
jurământului lui Hypocrate, recitat de ei, era schimbată, iar cu trecerea anilor prescrierile etice erau prezentate tot mai vag și imprecis. A doua expresie a schimbării care a avut loc îi aparține lui R. A. McCormick, moralist american. În articolul său, Bioetica. Un gol moral? din revista America, relevă cinci factori care au contribuit la menținerea acestei situații de „gol moral” în domeniul medicinei: absolutizarea autonomiei a condus la excluderea considerării acelor valori și bunuri care fac ca alegerile să fie juste
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sprijinire și formare a familiilor marcate de sărăcie, boală, de drog și de SIDA, în fervoarea atâtor mișcări și centre de ajutor pentru viață și în activitățile de sprijin în situații dificile. Între semnele de speranță sunt enumerate centrele de bioetică și creșterea sensibilității tot mai contrară războiului și folosirii forței, și afirmarea sensibilității ecologice”. RAPORTUL DINTRE SPIRITUALITATE ȘI VIAȚĂ Introducere Punctul de pornire este experiența personală și comunitară, și constă în două observații ce subliniază superioritatea sau inferioritatea vieții spirituale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
științele istorice, științele spiritului, științele umane, științele culturale sau, cu precădere, În științele sociale (Murray, 1997, pp. xiii-3ă. Îmbinarea domeniului eticului și moralului cu științele mai sus amintite a determinat apariția unor direcții noi de cercetare, precum etica medicală și bioetica, etica În serviciile publice și Începând cu 1980, În Statele Unite ale Americii devine popular domeniul eticii afacerilor, prin intermediul a două jurnale consacrate (Journal of Business Ethics și Business and Professional Ethics Journală. 1.3. Incursiuni În apariția conceptului de etică
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
numitei "teorii critice asupra societății", încercînd totuși, treptat, să se distanțeze și să se preocupe de o reînnoire a gîndirii politice și filosofice iluministe, deși preocupările sale sunt foarte vaste, de la sociologie la etică, de la drept la analiza limbajului, de la bioetică (împotriva clonării) la politică europeană. Pentru Habermas, rațiunea nu are nici natură proprie, nici esență, ea e mai curînd un proces care ține de limbaj, care e creator de realitate. Prin comunicare, politica conduce la emanciparea indivizilor, în măsura în care cuvîntul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cu pozițiile (reăintegrității acesteia. Dimensiunea ontologiei fizice și a percepției umane nu este pierdută din vedere în chiar miezul reconfigurărilor tehnoculturale. tc "" Capitolul 3tc "Capitolul 3" Postumanul și corpul transgenictc "Postumanul și corpul transgenic" Concepte-cheie: postuman, transumanism, neocartezianism, cyberspiritualism, transgenic, bioetică, conștiință, trup, spațiu, fenomenologie Teoreticienii-cheie: Katherine Hayles, Hans Moravec, Raymond Kurzweil, Marvin Minsky, Eduardo Kac, Maurice Merleau-Ponty, Gilles Deleuze, Félix Guattari, Char Davies, Paul Virilio 3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării la Katherine Haylestc "3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atitudinea din acest capitol, iar pe de altă parte deoarece poate fi contrapus programului radical transumanist, prezentat în cele ce urmează. 3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioeticatc "3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioetica" În discursul ontologiei virtuale, adesea corpul uman este privit ca având statut ontologic secundar în raport cu mintea umană. Această perspectivă cyborgică sau avatarică a privilegierii conștiinței ca esență a ființei umane continuă distincția corp-minte sau materie-spirit teoretizată începând cu Descartes. E
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
formele de viață create de om (vezi Mul, 2002Ă. Astfel, transumanismul se deghizează în străduința (umanistăă de a duce la îndeplinire promisiunea de libertate, de egalitate și de fraternitate, în special în ramurile american-libertariene ale curentului. În același timp însă, bioetica transumanistă depășește bunul-simț umanist, neacceptând predeterminarea naturii umane și lipsa de control asupra propriei evoluții: dimpotrivă, accelerarea evolutivă trebuie să se petreacă în ritmul unei schimbări coordonate din unghi rațional-etic. Unul dintre asociații curentului, Hans Moravec, posibil de încadrat direcției
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
viziuni mai responsabile. Teoria „descărcării” conștiinței umane într-un computer, posibilitate teoretizată profetic de Moravec (1988Ă, de Minsky (1985Ă sau de simulaționiștii transumaniști (de tip Bostrom, 2002, ori Dainton, 2002Ă nu rămâne fără o critică acidă, nu doar din perspectivă bioetică, ci și de pe poziții filosofice, cognitive și existențiale extinse. Pentru unii filosofi ai minții, conștiința umană nu poate fi separată de trup (fără a interveni nici o modificare a conștiințeiă și, chiar dacă, prin absurd, acest lucru ar fi posibil, mintea nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
iluzie. Programul transumanist este criticat de asemenea și de pe poziții sociale, economice și politice (vezi Winner, 2003Ă, nu doar din perspectiva filosofiei minții. Un alt tip de critică a acestor forme de viziune trans-postumană, mult mai răspândită, o constituie critica bioetică venită din partea bioconservatorilor: Fukuyama, 2004, McKibben, 2003, sau Bowring, 2003. Aceștia își exprimă îngrijorarea în legătură cu „dezumanizarea” produsă de tehnologiile reformării corporale și identitare: degradarea ordinii natural-biologice contravine specificului, valorilor și aspirațiilor umane și poate coincide cu instituirea unei ordini bioteroriste
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
biologic de astăzi poate deveni groaza de mâine în legătură cu teorismul genetic. Mai mult, dacă armele care deja au afectat omenirea au avut o ghidare militară și guvernamentală, armele viitorului pot fi manipulate conform criteriilor comerciale, ale diverselor interese corporaționale. Criticii bioetici sunt legitimați dacă, într-adevăr, imaginarul științifico-fantastic de astăzi ar deveni realitate sau dacă posibilitățile tehnoștiințifice incipiente s-ar extinde și s-ar actualiza. Astfel, în fața valului de avantaje promise de aceste tehnoștiințe, cercetătorul nu mai poate da înapoi, mânat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
avataric 135 2.5. Virtualitatea ca virulență. Baudrillard și critica identității la interfață 142 Capitolul 3. Postumanul și corpul transgenic 149 3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării la Katherine Hayles 149 3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioetica 158 3.3. Eduardo Kac și corpul transgenic 179 3.4. Fenomenologia de tip Merleau-Ponty în spațiul virtualității 189 3.5. Char Davies și corpul virtual 196 3.6. Critica corpului virtual la Paul Virilio 203 3.7. Postumanismul critic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de abonați 109. Henri Atlan, Daniel Adler, André Burguignon, Cornelius Castoriadis, Bernard d'Espagnat, Jean-Marie Domenach, Jean-Pierre Dupuy, François Gros, Jean-Marc Lévy-Leblond, Edmond Maire, Basarab Nicolescu, Armand Petitjean, Ilya Prigogine, Isabelle Stengers și mulți alții scriau articole în acest Buletin. Bioetică și mutație socială, autoorganizare, teoria autonomiei, împărțirea bogățiilor și a activităților, concepția sistemică, semantica generală, criza psihiatriei, conceptul de sistem politic, riscurile tehnologice sînt tot atîtea subiecte tratate în Buletinul Știință/Cultură, care se dorea a fi "un spațiu de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
colocviu, în a concepe și facilita lansarea unei cereri de oferte, în a pune bazele unei rețele europene de cercetători. Sub conducerile succesive ale lui Marc Guillaume și Gérard Hubert, Asociația Descartes s-a axat din ce în ce mai mult pe chestiunile de bioetică. Grupul Știință/Cultură se dizolvase deja în 1987. CREA, ce depindea direct de Școala Politehnică, a rămas pe loc. Constituie și azi un centru activ de cercetare și reflecție în științele cognitive. LDR, la rîndul său, și-a văzut principalii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
profesionistul. Determinarea limitelor libertății de a contracta este problematică în cazul actelor juridice cu privire la persoană, la corpul său ori la părți sau produse ale corpului uman. Deși o parte importantă ține de dreptul medical sau dreptul sănătății 121 ori de bioetică totuși ea interesează și dreptul contractelor tocmai pentru determinarea limitelor libertății de a contracta. Contractele referitoare la materialul uman viu122 sunt îngrădite nu numai de normele de ordine publică ci și de bunele moravuri. Unii autori consideră că aceste convenții
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
1. The international journal of the Romanian Society of Endocrinology 1.2. Chirurgia 1.3. Journal of cognitive and behavioral psychotherapies 1.4. Journal of gastrointestinal and liver diseases 1.5. Journal of operator theory 1.6. Revista Română de Bioetică 1.7. Romanian Journal of legal medicine 1.8. Farmacia 1.9. Gineco Ro 1.10. Revista Română de Medicină de Laborator 2. Matematică 10 2.1. Balcan journal of geometry and its application; 2.2. Buletin mathematique de la societe
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
dintre ele au fost scrise în ultimii zece ani. Când fac astfel de afirmații mă refer exclusiv la teoretizarea dreptății distributive specifică filosofilor preocupați de teoria generală a dreptății, nu și la cei cu preocupări în etica aplicată (în special bioetică și etică medicală). Deși multă vreme au lipsit și ele din sfera de preocupări a celor interesați de aceste domenii de reflecție filosofică, literatura consacrată problemelor legate de modul echitabil de distribuție a serviciilor medicale de către medici a cunoscut o
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
literatura consacrată problemelor legate de modul echitabil de distribuție a serviciilor medicale de către medici a cunoscut o adevărată explozie în ultimii ani (deși interesul pentru aceste probleme rămâne încă redus prin comparație cu cel pentru alte probleme devenite clasice în bioetică, precum avortul, eutanasia etc.). Unul dintre exemplele emblematice pentru tăcerea cvasitotală a filosofilor contemporani în privința problemei distribuției juste a serviciilor medicale este constituit de faptul că până și John Rawls, filosoful care a impulsionat cel mai mult dezbaterile actuale pe
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]