116 matches
-
am propus astfel, să alcătuim o carte care să nu fie suprasaturată de noțiuni și bibliografie excesiv de amănunțită, ci o punte peste distanțele care despart cercetarea fundamentală oncovirusologică de nevoia medicilor practicieni de a fi în permanență documentați asupra progreselor biomedicinei actuale, a inserției și aplicabilității acestora în viitor. Nu vom fi astfel sensibili la posibile reproșuri că nu am epuizat unul sau altul dintre subiecte, sau că nu am aprofundat anumite mecanisme etiopatogenice. Ne mulțumim cu faptul că o parte
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în care diferiți oncologi sceptici, afișând un surâs superior, îi spuneau cu ironie: „foarte bine, deci problema cancerului e rezolvată“. D. Infecția cu virusul Rous și cu alte virusuri oncogene poate fi cuantificată. Se știe și în alte domenii ale biomedicinei că atunci când s-a trecut de la „citirea“ unor aspecte calitative la aprecierea cantitativă a diferitelor fenomene, s-a făcut realmente un mare pas înainte. Așa cum scrie textual G. Steven Martin - cel care a descoperit în 1969 prima oncogenă virală (v-Src
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care pot sta liniștiți la o terasă, să mănânce bine și destul de ieftin, admirând marea de oameni din jur, imensul park Vonderpark, Muzeul Van Loon, faimoasa biserică Westerkerk sau centrul tehnologiei ultramoderne NEMO, care găzduiește ultimele descoperiri științifice din domeniul biomedicinii sau a tehnologiei informaționale. A. M. Grad Excursie în Munții Retezat Pentru a sărbători 70 de ani de la înființarea Parcului Național Retezat, Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „VENIȚI CU NOI! ” din Arad (al cărei program poate fi consultat
Agenda2005-06-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283373_a_284702]
-
Vitaminele stimulează fertilitatea și ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru femeile care doresc să rămână însărcinate, potrivit unui studiu publicat recent în revista Reproduction Biomedicine. Un studiu realizat de cercetătorii de la University College of London a evidențiat faptul că 60% din femeile care iau vitamine, în timp ce urmează un tratament de inseminare artificială (IVF), rămân însărcinate la finalul acestui tratament. Prin comparație, doar 25% dintre femeile
Vitaminele, posibilă soluţie pentru femeile care vor să rămână însărcinate () [Corola-journal/Journalistic/67904_a_69229]
-
cu atat devine mai clar faptul că pentru a le învinge ar trebui să le atacăm pe mai multe fronturi în același timp. De aceea, descoperirea unei noi căi de combatere este întotdeauna o știre bună. Cercetătorii de la Institutul de Biomedicina din Bellvitge au demonstrat că un antibiotic poate combate cancerul, stimulând secreția unor mici molecule numite microARN.
Antibioticul care luptă împotriva cancerului () [Corola-journal/Journalistic/70582_a_71907]
-
implicați: „Dr. Mike“ Mastromarino, un dentist milionar din Brooklyn, N.Y., care, într-o perioadă de cinci ani, a furat cu premeditare organe de la mii de cadavre, inclusiv oasele lui Alastair Cooke, de 95 de ani; o anumită firmă de biomedicină din Fort Lee, N.J., care a vândut organele furnizate de Mastromarino unor bănci de țesuturi din toată țara; un crematoriu din San Diego, despre care se crede că a furat organe din cadavrele care li se încredințau, un altul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
activ. ———. The Agile Gene: How Nature Turns on Nurture. New York: Harper-Collins, 2003. Cum interacționează genele cu mediul? Ce reprezintă un efect ambiental sau genetic? Ridley își poartă cititorul prin toate aceste elemente complicate, folosind niște exemple strălucite. Sargent, Michael G. Biomedicine and the Human Condition: Challenges, Risks, and Rewards. New York: Cambridge University Press, 2005. Shanks, Pete. Human Genetic Engineering: A Guide for Activists, Skeptics, and the Very Perplexed. New York: Nation Books, 2005. Echilibrată, directă, ușor de citit. Stock, Gregory. Redesigning Humans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de nașterea lor sau de altă situație". Reglementări speciale privind aspectele în discuție cuprinde și Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinii (art. 23-25), dar și Convenția privind drepturile omului și biomedicina (Oviedo 4 apr. 1997, ratificată prin Legea nr. 17/2001). * Exercitarea drepturilor subiective civile În prezent, exercitarea drepturilor subiective civile este guvernată de unele principii stabilite prin reglementările mai vechi sau mai noi, dintre care amintim, ca fiind mai importante
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
al. 2)". Alineatul 2 al articolului menționat valorifică prevederile art.2 din Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinii. Are relevanță, pentru aspectul în discuție, și Convenția privind drepturile omului și biomedicina (1997), ratificată prin Legea nr. 7/2001. 104 Art. 62 din noul Cod civil prevede că "nimeni nu poate aduce atingere speciei umane (al. 1)". Este interzisă orice practică eugenică prin care se tinde la organizarea selecției persoanelor. 105 Art.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
multitudine de semne de întrebare în legătură cu posibilitatea de „reprogramare” a umanului (vezi mai jos discuția despre transumanismă. O altă concretizare, inițiativa Visible Human Project, aparținând US National Library of Medicine și începută în 1989, este un exemplu al congruenței dintre biomedicină și cyberspațiu: o arhivare digitală a trupului uman având drept țel cercetarea biomedicală, mintalul, stabilirea de diagnostice, practicarea telemedicinii (de pildă, efectuarea unei operații de la distanțăă, dar și „însuflețirea” informației. Cartografierea corpului uman se întâlnește cu proiecte similare din spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
inițiativei au apărut pe parcurs, de la posibilitatea controlului și a manipulării unui corp sau cadavru (a „normalizării” saleă, până la utilizarea datelor sale în medii ale divertismentului și ale spectacolului de masă (de pildă în filmul științifico-fantastic „Al cincilea element”Ă. Biomedicina în colaborare cu tehnologiile computaționale creează, din „materia” programabilă a limbajului binar, o „Eva” și un „Adam” într-un „Eden” al materialității algoritmice: o visceralitate construită și expusă ca un cod de computer, din care subiectivitatea umană lipsește. Cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o simplă resursă biologică care poate fi generată in vitro și exploatată pentru a produce celule stem? Consecințele pentru societatea umană vor fi limpezite, dacă vom începe să facem distincție între indivizii umani pe baza stadiului dezvoltării lor. Convenția asupra Biomedicinii a avut diferite percepții potrivit cărora embrionul uman este o persoană, o existență umană sau un conglomerat de celule umane. Mieth (2000) arată că ultima afirmație trebuie exclusă, deoarece apare o diferență semnificativă între gameții umani și un embrion timpuriu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
perspective de cunoaștere a factorilor potențiali de risc asociați cu severitatea bolii talasemice și pot ajuta la formularea viitoarelor strategii de intervenții medicale și tratament. Aceste realizări pot aduce o experiență mai bogată în consolidarea expertizei in domeniul cercetării și biomedicinei în România. 16.2. GENETICA HEMOFILIEI 16.2.1. INTRODUCERE Hemofilia a fost prima boală majoră a oamenilor la care s-a recunoscut determinismul său eminamente ereditar, deoarece chiar și în Talmud - cartea înțelepciunii evreiești - se face referire la incidența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de a analiza boala cu ajutorul unor categorii psihologice, elaborând sensul ei printr-un limbaj metaforic, chiar mitologic, repropune, prin modalități diferite, interpretarea sacrală a trecutului, inducând sentimente inevitabile de vină. 2. Noi probleme antropologico-etice în domeniul bolii 2.1 Sfidările biomedicinei Am putea spune că, la originea și în centrul istoriei medicinei și a numeroaselor descoperiri, a fost mereu „figura pacientului”, adică persoana umană suferindă. Asupra acestei figuri trebuia să se concentreze atenția și activitatea medicului, iar orice acțiune a sa
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care se fondează pe conștiința morală personală, cu rădăcini adânci în mentalitatea dominantă, în educația asimilată și în experiențele personale acumulate. Se impune astfel o evaluare și o recunoaștere a valorii și a sacralității corpului din perspectivă personalistă, în fața sfidărilor biomedicinei și a eutanasiei, și o perspectivă antropologică și teologică corectă despre persoana feminină, egală în demnitate, complementară în rolul ei și colaboratoare demnă în scopul transmiterii fidele, către noile generații, a valorilor umane și creștine.
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
problemele de deshidratare, oxidație precum și intoxicarea cu aer respirat. Descoperirile sale au efect imediat în igiena aplicativă, motivând necesitatea de lumină și aer în locuințe. Lavoisier face și primele măsurători colorimetrice. Explicând rolul circulației sanguine și al proceselor chimice implicate biomedicinei, fiziologiei, Lavoisier îl atestă pe Lower (sec. XVII) și pe Priestley (sec. XVIII), privind culoarea sângelui. Rezultatele numeroaselor sale experiențe referitoare la biochimia respiratorie le prezintă în Mémoires la Academia de științe (1777) al cărui membru era de la vârsta de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]