KorAP: Find »[drukola/base=biopolitică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...9 >

203 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

și copilul”65. Subsecția Biopolitică Femenină și-a dedicat o parte importantă din activități educației femeilor de la sate, completând eforturile Astrei În sprijinul țărănimii, considerată resursa naturală a elanului biologic național. Pe lângă activitățile descrise pe scurt În rândurile anterioare, Subsecția Biopolitică Femenină a Început să organizeze o școală țărănească pentru femei, după modelul celor care funcționau deja pentru bărbați. Organizatorii și-au descris activitatea ca fiind una de pionierat, pentru că, afirmau ei, organizațiile feministe erau exclusiv preocupate de femeile orașelor, astfel Încât

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
imaginea femeilor care Într-adevăr aleseseră să se mute la oraș și lucrau mai ales ca bucătărese sau servitoare În casele burgheze și care erau, de altfel, singurele femei de la sate pe care eugeniștii le cunoșteau. Felul În care Subsecția Biopolitică Femenină a Astrei planificase școlile țărănești pentru femei aproape ignora problemele economice, probabil cel mai important motiv pentru care femeile din zonele rurale decideau să se mute la orașe. Chiar și după reforma agrară adoptată la sfârșitul primului război mondial

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
unei serii de broșuri ieftine și articole În Calendarul, unde erau descrise Într-o manieră simplificată cauzele diferitelor boli, printre care tuberculoza, și cele mai eficiente metode de prevenire a apariției și răspândirii lor. În același timp, Secția Medicală și Biopolitică a Astrei a făcut un apel către medicii care erau membri activi ai organizației să promoveze astfel de materiale, nu doar prin organizarea unor conferințe publice, ci și prin creșterea numărului de consultații oferite maselor rurale dezavantajate. În căutarea unor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
1940, unde și-au continuat, la o scară mai redusă, o parte din activități, prin derularea unor programe cu obiective educaționale (conferințe și cursuri de „igienă socială”). În 1942, din inițiativa lui Moldovan, s-a Înființat În cadrul Astrei o Secție Biopolitică, ca entitate separată de Secția Medicală 3. În minuta Întâlnirii fondatoare, se regăsesc ideile biopolitice ale lui Moldovan, exprimate Într-o formă mai concisă, dar cu mai multă intensitate: „Baza șstatuluiț o constituie legile vieții și normele expuse până aici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
entitate separată de Secția Medicală 3. În minuta Întâlnirii fondatoare, se regăsesc ideile biopolitice ale lui Moldovan, exprimate Într-o formă mai concisă, dar cu mai multă intensitate: „Baza șstatuluiț o constituie legile vieții și normele expuse până aici, adică biopolitica. ...Biopolitica nu e ca concepție rasistă, rasa nefiind un scop sau un ideal și mai ales fiindcă neamuri unirasiale nici nu există”4. O astfel de afirmație releva o poziție cel puțin ambiguă a organizației față de situația minorităților din România

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
separată de Secția Medicală 3. În minuta Întâlnirii fondatoare, se regăsesc ideile biopolitice ale lui Moldovan, exprimate Într-o formă mai concisă, dar cu mai multă intensitate: „Baza șstatuluiț o constituie legile vieții și normele expuse până aici, adică biopolitica. ...Biopolitica nu e ca concepție rasistă, rasa nefiind un scop sau un ideal și mai ales fiindcă neamuri unirasiale nici nu există”4. O astfel de afirmație releva o poziție cel puțin ambiguă a organizației față de situația minorităților din România, la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Tradiționalism și modernism În deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980. 36. Keith Hitchins, Mit și realitate În istoriografia României, Editura Enciclopedică, București, 1997, pp. 286-294; Gusti, Opere alese, vol. 3, pp. 10-11. 37. Iuliu Moldovan, Introducere În etnobiologie și biopolitică, Sibiu, 1944, pp. 23-49. 38. Graham, „Science and Values”, pp.1142-1143. 39. Graham, „Science and Values”, pp. 1142-1143. 40. Stepan, „Hour of Eugenics”. 41. Kevles, In the Name, pp. 43-44. 42. Mazdumar, Eugenics and Human Failings, capitolul 2. 43. Paul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
from the Greeks to Freud, Harvard University Press, Cambridge, 1990. 77. Foucault, Discipline and Punish, pp. 79-103. 78. Vezi Dumitru Ghișe și Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Editura Dacia, Cluj, 1972. 79. Moldovan, Introducere, pp. 33. 80. Ovidiu Comșia, „Politică și biopolitică. Pagina biopolitică”, Transilvania, 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 113. 81. Iuliu Moldovan, Biopolitica, Editura Asociațiunii, Cluj, 1926, pp. 80. 82. Ornea, Anii treizeci. 83. Ornea, Anii treizeci, În special, pp. 60-61. 84. Moldovan, Introducere, pp. 33. 85. Salvator Cupcea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Greeks to Freud, Harvard University Press, Cambridge, 1990. 77. Foucault, Discipline and Punish, pp. 79-103. 78. Vezi Dumitru Ghișe și Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Editura Dacia, Cluj, 1972. 79. Moldovan, Introducere, pp. 33. 80. Ovidiu Comșia, „Politică și biopolitică. Pagina biopolitică”, Transilvania, 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 113. 81. Iuliu Moldovan, Biopolitica, Editura Asociațiunii, Cluj, 1926, pp. 80. 82. Ornea, Anii treizeci. 83. Ornea, Anii treizeci, În special, pp. 60-61. 84. Moldovan, Introducere, pp. 33. 85. Salvator Cupcea, Probleme de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Punish, pp. 79-103. 78. Vezi Dumitru Ghișe și Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Editura Dacia, Cluj, 1972. 79. Moldovan, Introducere, pp. 33. 80. Ovidiu Comșia, „Politică și biopolitică. Pagina biopolitică”, Transilvania, 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 113. 81. Iuliu Moldovan, Biopolitica, Editura Asociațiunii, Cluj, 1926, pp. 80. 82. Ornea, Anii treizeci. 83. Ornea, Anii treizeci, În special, pp. 60-61. 84. Moldovan, Introducere, pp. 33. 85. Salvator Cupcea, Probleme de eredobiologie, Sibiu, 1944, pp. 35. 86. Traian Herseni, „Anchetă biosocială”, Buletin Eugenic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Vezi „Legea Serviciului Social”, Buletinul Serviciului Social, nr. 1, martie 1939, pp.3-10; vezi și capitolul 5. 114. „Legea serviciului”, p. 8. 115. „Legea serviciului”, pp. 6-8. 116. „Legea serviciului”, p. 6. 117. Iuliu Hațiegan, „Ce este secția medicală și biopolitică a Astrei?”, În comp. Horia Petra-Petrescu, Calendarul Asociațiunii pe anul comun 1927, Editura Asociațiunii, Sibiu, 1926, pp. 36-38. 118. Vasile Ilea, Școala superioară țărănească, Sighet, 1933. 119. În 1932, când Banu era ministru al Sănătății, medicii numiți de minister care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
5. Irina Livezeanu a analizat acest aspect prin prisma politicilor educaționale din teritoriile nou-alipite ale Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei. Vezi Cultural Politics. 6. Iuliu Moldovan, Igiena națiunii, Editura Asociațiunii, Cluj, 1925, pp.62-63. 7. Moldovan, Igiena, p.53. 8. Moldovan, Biopolitica, p. 71. 9. Legionarii făceau parte dintr-un grup Înființat În 1927, Legiunea Arhanghelului Mihail, al cărui lider numit „Căpitanul”, era Corneliu Zelea Codreanu. Deși grupul a fost Înființat după publicarea Biopoliticii, influența acestei lucrări a Început să se facă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
62-63. 7. Moldovan, Igiena, p.53. 8. Moldovan, Biopolitica, p. 71. 9. Legionarii făceau parte dintr-un grup Înființat În 1927, Legiunea Arhanghelului Mihail, al cărui lider numit „Căpitanul”, era Corneliu Zelea Codreanu. Deși grupul a fost Înființat după publicarea Biopoliticii, influența acestei lucrări a Început să se facă simțită În 1927. Ideologia și organizarea grupului erau similare În aspecte importante cu mișcările fasciste din alte țări, dar aveau, În același timp, unele caracteristici specifice contextului românesc, printre care ortodoxismul mistic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Cultural Politics. 11. Unele publicații recente din domeniul istoriei medicinei dedicate lucrărilor și biografiei lui Moldovan oferă un portret la fel de elogios al activității sale, considerată impecabilă. Vezi George Brătescu, „Viziunea biosociomedicală a lui Iuliu Moldovan”, În Moldovan, Amintiri. 12. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 13. Moldovan, Biopolitica, p. 25. 14. Aceeași observație referitoare la dezvoltarea doctrinelor politice este valabilă și pentru alte țări din Europa de Est. În Polonia, de exemplu, au apărut În perioada interbelică partide care erau naționaliste și socialiste, unele promovând

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
recente din domeniul istoriei medicinei dedicate lucrărilor și biografiei lui Moldovan oferă un portret la fel de elogios al activității sale, considerată impecabilă. Vezi George Brătescu, „Viziunea biosociomedicală a lui Iuliu Moldovan”, În Moldovan, Amintiri. 12. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 13. Moldovan, Biopolitica, p. 25. 14. Aceeași observație referitoare la dezvoltarea doctrinelor politice este valabilă și pentru alte țări din Europa de Est. În Polonia, de exemplu, au apărut În perioada interbelică partide care erau naționaliste și socialiste, unele promovând elemente antisemite, altele punând un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Holmes and Meier, New York, 1983, p. xxxi. 19. John Hutchinson, The Dynamics of Cultural Nationalism, Allen and Unwin Londra, 1987, pp. 30-36. Perspectiva pe care o propun asupra naționalismului eugeniștilor români se apropie de cea a lui Hutchinson. 20. Moldovan, Biopolitica, p. 5. 21. John Breuilly, Nationalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1982, pp. 348-351. 22. Iuliu Moldovan et al., (eds.), Tratat de medicină socială, ediția a II-a, vol. 1, Cluj, 1947, p. 3. 23. Hitchins, Rumania, p.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
p. 3. 25. Hitchins, Rumania, p. 403. 26. Vezi Volovici, Nationalist Ideology, În special capitolul 1; Ezra Mendelsohn, The Jews of East Central Europe between the World Wars, Indiana University Press, Bloomington, 1987; și Ioanid, Holocaust in Romania. 27. Moldovan, Biopolitica, pp. 75-76. 28. Grossmann, Reforming Sex; Paul, Controlling Human Heredity. 29. Calypso Botez, „Drepturile femeii În Constituția viitoare”, În comp. Institutul Social Român, Constituția din 1923 În dezbaterile contemporanilor, Editura Humanitas, București, 1990; Paraschiva Câncea, Mișcarea pentru emanciparea femeii În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
din 1923 În dezbaterile contemporanilor, Editura Humanitas, București, 1990; Paraschiva Câncea, Mișcarea pentru emanciparea femeii În România, Editura Politică, București, 1976. 30. Iuliu Moldovan, „Familia ca unitate biologică”, Sora de Ocrotire, vol. 2, nr. 3-4, 1944, pp. 25-31. 31. Moldovan, Biopolitica, p. 52. 32. Eleonore Davidoff și Catherine Hall, Family Fortunes: Men and Women of the English Middle Class, 1780-1850, Chicago University Press, Chicago, 1987; Robert Shoemaker, Gender and English Society, 1650-1850: The Emergence of Separate Spheres, Longman, New York, 1998. 33

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Germania și Uniunea Sovietică, motivate de o agendă pronatalistă care avea ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor de apărare. 35. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. VI. Din biopatologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de o agendă pronatalistă care avea ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor de apărare. 35. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. VI. Din biopatologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată a medicilor În ordinea biopolitică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
avea ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor de apărare. 35. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. VI. Din biopatologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată a medicilor În ordinea biopolitică nu este neobișnuită În comparație cu opiniile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată a medicilor În ordinea biopolitică nu este neobișnuită În comparație cu opiniile exprimate de unii eugeniști de peste granițe, de exemplu din Marea Britanie și Germania. De fapt, aceasta este una dintre explicațiile atracției pe care eugenia o exercita asupra doctorilor, În comparație cu alte categorii profesionale (avocați, de exemplu). Pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
explicațiile atracției pe care eugenia o exercita asupra doctorilor, În comparație cu alte categorii profesionale (avocați, de exemplu). Pentru o comparație cu alte țări vezi Weindling, Health, Race and German Politics; Mazdumar, Eugenics and Human Failings; sau Kovacs, Liberal Professions. 41. Moldovan, Biopolitica, p. 24. 42. Termenul mahala a fost preluat În română din limba turcă. Semnificația originară a termenului era aceea de cartier. În românește, conotația cuvântului mahala era aceea de cartier rău famat, dărăpănat, care creștea mai degrabă prin adăugarea ad-hoc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
elitelor sociale”, Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313; și Ioan Saizu, „Dezbateri interbelice privind «raționalizarea» culturii românești”, În Vasile Pușcaș și Vasile Vesa (eds.), Dezvoltare și modernizare În România interbelică: 1919-1939, Editura Politică, București, 1988. 45. Moldovan, Biopolitica, p. 50. 46. Pentru o analiză detaliată a dezbaterilor care au Însoțit reforma agrară din 1921 și a efectelor acestei legi, vezi Mitrany, Land and the Peasant, și Roberts, Rumania. 47. Moldovan, Biopolitica, p. 51. 48. Rainer, „Amendamentul”, pp. 1-2

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
1919-1939, Editura Politică, București, 1988. 45. Moldovan, Biopolitica, p. 50. 46. Pentru o analiză detaliată a dezbaterilor care au Însoțit reforma agrară din 1921 și a efectelor acestei legi, vezi Mitrany, Land and the Peasant, și Roberts, Rumania. 47. Moldovan, Biopolitica, p. 51. 48. Rainer, „Amendamentul”, pp. 1-2. 49. Moldovan, Biopolitica, p. 48. 50. Pentru mai multe detalii legate de sistemul de tarife și impozite din România, În această perioadă, vezi Roberts, Rumania. 51. Vezi Ancel, Transnistria; Ioanid, Holocaust În România

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]