KorAP: Find »[drukola/base=biopolitică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...9 >

203 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

62-63. 7. Moldovan, Igiena, p.53. 8. Moldovan, Biopolitica, p. 71. 9. Legionarii făceau parte dintr-un grup Înființat În 1927, Legiunea Arhanghelului Mihail, al cărui lider numit „Căpitanul”, era Corneliu Zelea Codreanu. Deși grupul a fost Înființat după publicarea Biopoliticii, influența acestei lucrări a Început să se facă simțită În 1927. Ideologia și organizarea grupului erau similare În aspecte importante cu mișcările fasciste din alte țări, dar aveau, În același timp, unele caracteristici specifice contextului românesc, printre care ortodoxismul mistic

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Cultural Politics. 11. Unele publicații recente din domeniul istoriei medicinei dedicate lucrărilor și biografiei lui Moldovan oferă un portret la fel de elogios al activității sale, considerată impecabilă. Vezi George Brătescu, „Viziunea biosociomedicală a lui Iuliu Moldovan”, În Moldovan, Amintiri. 12. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 13. Moldovan, Biopolitica, p. 25. 14. Aceeași observație referitoare la dezvoltarea doctrinelor politice este valabilă și pentru alte țări din Europa de Est. În Polonia, de exemplu, au apărut În perioada interbelică partide care erau naționaliste și socialiste, unele promovând

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
recente din domeniul istoriei medicinei dedicate lucrărilor și biografiei lui Moldovan oferă un portret la fel de elogios al activității sale, considerată impecabilă. Vezi George Brătescu, „Viziunea biosociomedicală a lui Iuliu Moldovan”, În Moldovan, Amintiri. 12. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 13. Moldovan, Biopolitica, p. 25. 14. Aceeași observație referitoare la dezvoltarea doctrinelor politice este valabilă și pentru alte țări din Europa de Est. În Polonia, de exemplu, au apărut În perioada interbelică partide care erau naționaliste și socialiste, unele promovând elemente antisemite, altele punând un

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Holmes and Meier, New York, 1983, p. xxxi. 19. John Hutchinson, The Dynamics of Cultural Nationalism, Allen and Unwin Londra, 1987, pp. 30-36. Perspectiva pe care o propun asupra naționalismului eugeniștilor români se apropie de cea a lui Hutchinson. 20. Moldovan, Biopolitica, p. 5. 21. John Breuilly, Nationalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1982, pp. 348-351. 22. Iuliu Moldovan et al., (eds.), Tratat de medicină socială, ediția a II-a, vol. 1, Cluj, 1947, p. 3. 23. Hitchins, Rumania, p.

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
p. 3. 25. Hitchins, Rumania, p. 403. 26. Vezi Volovici, Nationalist Ideology, În special capitolul 1; Ezra Mendelsohn, The Jews of East Central Europe between the World Wars, Indiana University Press, Bloomington, 1987; și Ioanid, Holocaust in Romania. 27. Moldovan, Biopolitica, pp. 75-76. 28. Grossmann, Reforming Sex; Paul, Controlling Human Heredity. 29. Calypso Botez, „Drepturile femeii În Constituția viitoare”, În comp. Institutul Social Român, Constituția din 1923 În dezbaterile contemporanilor, Editura Humanitas, București, 1990; Paraschiva Câncea, Mișcarea pentru emanciparea femeii În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
din 1923 În dezbaterile contemporanilor, Editura Humanitas, București, 1990; Paraschiva Câncea, Mișcarea pentru emanciparea femeii În România, Editura Politică, București, 1976. 30. Iuliu Moldovan, „Familia ca unitate biologică”, Sora de Ocrotire, vol. 2, nr. 3-4, 1944, pp. 25-31. 31. Moldovan, Biopolitica, p. 52. 32. Eleonore Davidoff și Catherine Hall, Family Fortunes: Men and Women of the English Middle Class, 1780-1850, Chicago University Press, Chicago, 1987; Robert Shoemaker, Gender and English Society, 1650-1850: The Emergence of Separate Spheres, Longman, New York, 1998. 33

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Germania și Uniunea Sovietică, motivate de o agendă pronatalistă care avea ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor de apărare. 35. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. VI. Din biopatologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de o agendă pronatalistă care avea ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor de apărare. 35. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. VI. Din biopatologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată a medicilor În ordinea biopolitică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
avea ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor de apărare. 35. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. VI. Din biopatologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată a medicilor În ordinea biopolitică nu este neobișnuită În comparație cu opiniile

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată a medicilor În ordinea biopolitică nu este neobișnuită În comparație cu opiniile exprimate de unii eugeniști de peste granițe, de exemplu din Marea Britanie și Germania. De fapt, aceasta este una dintre explicațiile atracției pe care eugenia o exercita asupra doctorilor, În comparație cu alte categorii profesionale (avocați, de exemplu). Pentru

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
explicațiile atracției pe care eugenia o exercita asupra doctorilor, În comparație cu alte categorii profesionale (avocați, de exemplu). Pentru o comparație cu alte țări vezi Weindling, Health, Race and German Politics; Mazdumar, Eugenics and Human Failings; sau Kovacs, Liberal Professions. 41. Moldovan, Biopolitica, p. 24. 42. Termenul mahala a fost preluat În română din limba turcă. Semnificația originară a termenului era aceea de cartier. În românește, conotația cuvântului mahala era aceea de cartier rău famat, dărăpănat, care creștea mai degrabă prin adăugarea ad-hoc

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
elitelor sociale”, Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313; și Ioan Saizu, „Dezbateri interbelice privind «raționalizarea» culturii românești”, În Vasile Pușcaș și Vasile Vesa (eds.), Dezvoltare și modernizare În România interbelică: 1919-1939, Editura Politică, București, 1988. 45. Moldovan, Biopolitica, p. 50. 46. Pentru o analiză detaliată a dezbaterilor care au Însoțit reforma agrară din 1921 și a efectelor acestei legi, vezi Mitrany, Land and the Peasant, și Roberts, Rumania. 47. Moldovan, Biopolitica, p. 51. 48. Rainer, „Amendamentul”, pp. 1-2

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
1919-1939, Editura Politică, București, 1988. 45. Moldovan, Biopolitica, p. 50. 46. Pentru o analiză detaliată a dezbaterilor care au Însoțit reforma agrară din 1921 și a efectelor acestei legi, vezi Mitrany, Land and the Peasant, și Roberts, Rumania. 47. Moldovan, Biopolitica, p. 51. 48. Rainer, „Amendamentul”, pp. 1-2. 49. Moldovan, Biopolitica, p. 48. 50. Pentru mai multe detalii legate de sistemul de tarife și impozite din România, În această perioadă, vezi Roberts, Rumania. 51. Vezi Ancel, Transnistria; Ioanid, Holocaust În România

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
46. Pentru o analiză detaliată a dezbaterilor care au Însoțit reforma agrară din 1921 și a efectelor acestei legi, vezi Mitrany, Land and the Peasant, și Roberts, Rumania. 47. Moldovan, Biopolitica, p. 51. 48. Rainer, „Amendamentul”, pp. 1-2. 49. Moldovan, Biopolitica, p. 48. 50. Pentru mai multe detalii legate de sistemul de tarife și impozite din România, În această perioadă, vezi Roberts, Rumania. 51. Vezi Ancel, Transnistria; Ioanid, Holocaust În România. 52. Moldovan, Biopolitica, p. 48. 53. Moldovan folosea termenul biserică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
48. Rainer, „Amendamentul”, pp. 1-2. 49. Moldovan, Biopolitica, p. 48. 50. Pentru mai multe detalii legate de sistemul de tarife și impozite din România, În această perioadă, vezi Roberts, Rumania. 51. Vezi Ancel, Transnistria; Ioanid, Holocaust În România. 52. Moldovan, Biopolitica, p. 48. 53. Moldovan folosea termenul biserică În mod generic, fără să facă referințe la Biserica Ortodoxă, care reprezenta confesiunea majoritară În România. 54. Agârbiceanu, Preotul. Agârbiceanu, el Însuși un preot, era un susținător al eugeniei și un colaborator frecvent

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Transilvania, al cărei redactor general În anii ’30 fusese Iuliu Moldovan. Agârbiceanu a publicat numeroase articole În această revistă prin care le adresa preoților Îndemnul de a deveni voci ale educației eugenice În parohiile pe care le conduceau. 55. Moldovan, Biopolitica, p. 55. 56. Moldovan, Biopolitica, p. 58. 57. Cartea Irinei Livezeanu Cultural Politics se referă Într-o dimensiune importantă tocmai la aceste aspecte. Vezi pp. 161-166. 58. Moldovan, Biopolitica, p. 62. 59. Moldovan, Biopolitica, p. 64. 60. Moldovan, Biopolitica, pp.

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În anii ’30 fusese Iuliu Moldovan. Agârbiceanu a publicat numeroase articole În această revistă prin care le adresa preoților Îndemnul de a deveni voci ale educației eugenice În parohiile pe care le conduceau. 55. Moldovan, Biopolitica, p. 55. 56. Moldovan, Biopolitica, p. 58. 57. Cartea Irinei Livezeanu Cultural Politics se referă Într-o dimensiune importantă tocmai la aceste aspecte. Vezi pp. 161-166. 58. Moldovan, Biopolitica, p. 62. 59. Moldovan, Biopolitica, p. 64. 60. Moldovan, Biopolitica, pp. 66-67. 61. Iuliu Moldovan, Statul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ale educației eugenice În parohiile pe care le conduceau. 55. Moldovan, Biopolitica, p. 55. 56. Moldovan, Biopolitica, p. 58. 57. Cartea Irinei Livezeanu Cultural Politics se referă Într-o dimensiune importantă tocmai la aceste aspecte. Vezi pp. 161-166. 58. Moldovan, Biopolitica, p. 62. 59. Moldovan, Biopolitica, p. 64. 60. Moldovan, Biopolitica, pp. 66-67. 61. Iuliu Moldovan, Statul etnic, p. 6. 62. Abbott Gleason, Totalitarianism: An Inner History of the Cold War, Oxford University Press, Oxford, 1995, pp. 28-29. 63. Voi reveni

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pe care le conduceau. 55. Moldovan, Biopolitica, p. 55. 56. Moldovan, Biopolitica, p. 58. 57. Cartea Irinei Livezeanu Cultural Politics se referă Într-o dimensiune importantă tocmai la aceste aspecte. Vezi pp. 161-166. 58. Moldovan, Biopolitica, p. 62. 59. Moldovan, Biopolitica, p. 64. 60. Moldovan, Biopolitica, pp. 66-67. 61. Iuliu Moldovan, Statul etnic, p. 6. 62. Abbott Gleason, Totalitarianism: An Inner History of the Cold War, Oxford University Press, Oxford, 1995, pp. 28-29. 63. Voi reveni asupra acestui aspect Într-o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Moldovan, Biopolitica, p. 55. 56. Moldovan, Biopolitica, p. 58. 57. Cartea Irinei Livezeanu Cultural Politics se referă Într-o dimensiune importantă tocmai la aceste aspecte. Vezi pp. 161-166. 58. Moldovan, Biopolitica, p. 62. 59. Moldovan, Biopolitica, p. 64. 60. Moldovan, Biopolitica, pp. 66-67. 61. Iuliu Moldovan, Statul etnic, p. 6. 62. Abbott Gleason, Totalitarianism: An Inner History of the Cold War, Oxford University Press, Oxford, 1995, pp. 28-29. 63. Voi reveni asupra acestui aspect Într-o secțiune ulterioară a capitolului. Vezi

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
566. 103. Banu, „Principes”, p. 594. 104. Banu, „Principes”, p. 588. 105. Diferențele de stil reflectă alegeri personale. El sunt Însă, de asemenea, legate de percepția pe care autorul o are despre audiența căreia i se adresează. Moldovan a scris Biopolitica pentru cititori, cu un anumit nivel de educație, dar nu neapărat specializați În problemele discutate. Banu se adresa, În schimb medicilor, biologilor, antropologilor și altor specialiști care erau deja implicați În dezbaterile pe marginea creării unui sistem de sănătate publică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
6. Unii eugeniști socialiști britanici (fabieni) au formulat o critică similară la adresa dezvoltării capitalismului, În aceeași perioadă. Vezi Paul, Controlling Human Heredity, capitolul 3. 7. Marinescu, Laboratoriile și intelectualii, p. 9. 8. Iuliu Hațiegan și Aurel Voina, „Astra medicală și biopolitică. Planul de activitate”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr. 46-47, 15-22 noiembrie 1925, pp. 813-814. 9. Crăciun, „Les classes sociales”. 10. Livezeanu, Cultural Politics, capitolul 4. 11. Vezi capitolul 6. 12. Bucur, „Private Philanthropy”. 13. George Strat, T.R. Malthus și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
p. 2. 17. Volovici, Nationalist Ideology, capitolul 1. 18. Agârbiceanu, Preotul, p. 153. 19. Agârbiceanu, Preotul, p. 153. 20. Ornea, Anii treizeci. Vezi și capitolul 2. 21. Paul, Controlling Human Heredity; Weiss, „Race Hygiene Movement”. 22. Agârbiceanu, Preotul. 23. Moldovan, Biopolitica, pp. 13-14. 24. Ioan Agârbiceanu, „Necesitatea culturalizării maselor. Tehnica culturală”, Transilvania vol. 64, nr. 2, martie-aprilie 1934, pp. 78. 25. Ioan Agârbiceanu, „Astra și Serviciul Social”, Transilvania vol. 70, nr.1, ianuarie-februarie 1939, p. 16. 26. Gheorghe Banu, Șomajul intelectual

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
6, 1976, pp. 501-502. 26. Încercarea de a defini inteligenția ca grup social distinct vizavi de burghezia Întreprinzătorilor era un alt aspect care se adăuga la inconsistența viziunii eugeniste despre clasa de mijloc. Vezi capitolul 4. 27. Iordache Făcăoaru, „Pagina biopolitică, demografică și eugenică. Inteligența naturală În raport cu clasele sociale șpartea a douaț”, Transilvania, vol. 70, nr. 1, ianuarie-februarie 1939, p. 39. 28. Cei mai mulți adepți ai eugeniei au folosit modelul curbei În formă de clopot pentru a discuta atât noțiunile de inteligență

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
modelul curbei În formă de clopot pentru a discuta atât noțiunile de inteligență ereditară, cât și strategiile de reformă a educației În conformitate cu diferențele de potențial intelectual și social Înregistrate de inflexiunile curbei. Vezi Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 14. 29. Moldovan, Biopolitica, pp. 36-37. 30. Ovidiu Comșia, „Pagina biopolitică. Biopolitică și Învățământ”, Transilvania, vol. 69, nr. 2, martie-aprilie 1938, p. 102. Însăși termenul menire are o conotație deterministă puternică. 31. Comșia, „Biologia familiei. VI”. 32. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 30. 33. Alexandru

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]