499 matches
-
rH (fig. 24). În afara optimului, situat la rH 23,7, supraviețuirea culturii scade, atingând valoarea zero la un decalaj relativ redus al rH-ului indus (18, respectiv 29) față de cel optim. 2.2.2.3.1.2. Determinismul redox al biosintezei microbiene Procesele biosintetice în general, nu doar acelea care se manifestă ca dezvoltare a microorganismelor, sunt condiționate pe lângă aportul net de energie sub formă de acid adenozin-5-trifosforic (ATP), substanța macroergică celulară, de o „nevoie variabilă de putere reducătoare“, corelată în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sunt condiționate pe lângă aportul net de energie sub formă de acid adenozin-5-trifosforic (ATP), substanța macroergică celulară, de o „nevoie variabilă de putere reducătoare“, corelată în fapt cu diferența dintre starea de oxidare a nutrienților și cea a produșilor finali de biosinteză [32]. Este vorba deci de existența unui rH optim, fiind evident că depășirea acestuia atât în direcția reducătoare cât și în cea oxidantă diminuează nivelul biosintetic. Noțiunea de rH optim se poate aplica deci nu numai în legătură cu dezvoltarea - în fond
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
direcția reducătoare cât și în cea oxidantă diminuează nivelul biosintetic. Noțiunea de rH optim se poate aplica deci nu numai în legătură cu dezvoltarea - în fond rezultat al unor procese biosintetice - microorganismelor, dar și în legătură cu diferite fațete ale metabolismului, cum ar fi biosinteza și excreția unei largi palete de substanțe. Astfel, biosinteza penicilinei de către Penicillium chrysogenum decurge cu viteză maximă la valoarea rH 19,16 a mediului de cultură (fig. 25) [33] (aspectul cantitativ). Schimbarea potențialului redox al mediului nutritiv poate determina schimbarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biosintetic. Noțiunea de rH optim se poate aplica deci nu numai în legătură cu dezvoltarea - în fond rezultat al unor procese biosintetice - microorganismelor, dar și în legătură cu diferite fațete ale metabolismului, cum ar fi biosinteza și excreția unei largi palete de substanțe. Astfel, biosinteza penicilinei de către Penicillium chrysogenum decurge cu viteză maximă la valoarea rH 19,16 a mediului de cultură (fig. 25) [33] (aspectul cantitativ). Schimbarea potențialului redox al mediului nutritiv poate determina schimbarea metabolismului celular. Respirația aerobă poate fi înlocuită cu un
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Bacillus subtilis excretă acid lactic, 2,3-butilenglicol, acetoină și inozină în funcție de valoarea potențialului redox al mediului de cultură [34]; datele recalculate de noi în termeni de rH (fig. 26), conduc la evidențierea unor valori optime stricte ale rH-ului pentru biosinteza fiecărei substanțe. Se observă aspectul de curbă gaussiană al dependenței concentrației fiecărui compus de rH-ul mediului de cultură. Legat de aspectul secretor al diferitelor substanțe de către microorganisme, credem util a aminti, în sensul secțiunii de față, că între ele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
răcire, ca mușchi și ferigi acvatice, chiar ca plante superioare - cu flori - de asemenea acvatice, dar și ca licheni. Ca și în cazul, expus mai sus, al microorganismelor, vom particulariza dependența redox generală în două aspecte: dezvoltarea globală, respectiv particularitățile biosintezei; ambele de mare importanță, primul sub aspectul cantitativ al foulingului biologic, secundul sub cel - calitativ - al secreției de substanțe corosive sau potențial corosive. Amintim acum, referitor la paragraful anterior că, dintre cei patru compuși menționați acolo, doar acidul lactic poate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
asigurării rH-ului reducător al mediului, pentru simplul motiv că reducerea înseamnă consum de energie, de conceput la organisme heterotrofe în afara unui scop important. În literatură [32] se atribuie pentru reducerea sulfaților scopul obținerii de către bacterii a grupărilor -SH necesare biosintezei aminoacidului esențial cisteina, printr’un proces foarte costisitor din punct de vedere energetic. Faptul că aceste bacterii sunt întâlnite și în zona periferică a zăcămintelor de țiței [16], le apropie de bacteriile metanogene (și ele strict anaerobe), deci pledează pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de rezistență ale plantelor, apariția raselor rezistente, au dus în final la situații critice, în care culturile tratate cu fungicide sistemice produceau mai puțin decât loturile martor netratate. Fungicidele sistemice au un mod de acțiune diferit unele inhibând procesele de biosinteză, altele respirația celulară a patogenilor, diviziunea nucleilor, formarea membranei; alții sunt inhibitori de steroli, efectul lor fiind spectaculos la ciupercile cu ritm alert de dezvoltare. Fungicidele anorganice Sulful și compușii săi, se folosește în combaterea ciupercilor din fam. Erysiphaceae prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
TAG de "neosinteză" rezultați la nivelul intestinului subțire în cursul digestiei lipidelor. 3. Prezentați structura coenzimelor: NADH + H+ și NADPH + H+ 4. Prezentați schema și reacțiile implicate în: a. glicoliza anaerobă; b. glicoliza aerobă; c. calea pentozo-fosfaților; d. gluconeogeneză; e. biosinteza și biodegradarea glicogenului. 5. Prezentați structura: a. ATP, ADP, AMP și AMPc ; b. GTP, GDP, UTP și UDP; și scrieți ecuația unei reacții din cadrul metabolismului glucidic în care intervin acești compuși macroergici. 6. Să se calculeze numărul de moli de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
activat. 9. Discutați comparativ care sunt principalele diferențe ce apar în cazul β-oxidării unui acid gras nesaturat față de un acid gras saturat. 10. Discutați comparativ care sunt principalele diferențe ce apar în cazul β oxidării unui acid gras față de un biosinteza unui acid gras. 11. Prezentați reacțiile implicate în cetogeneză și cetoliză. 12. Discutați soarta metabolică a scheletelor de carbon și a NH4+ ca principali produși rezultați prin degradarea aminoacizilor. VERIFICAREA STĂRII DE PROSPEȚIME A SUBSTRATURILOR ALIMENTARE CAPITOLUL XII DETERMINAREA UNOR
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
celor de coagulare. Gheorghe Mogoș CIUPERCI NECOMESTIBILE 1995 Alfa-amanitina se fixează atît în ficat cît și în rinichi, determinînd leziuni prin inhibarea funcției nucleului celular. Toxina blochează RNApolimeriaza B extranucleară (Thevenin și colabolatorii 1978) și prin aceasta siteza ARN și biosinteza proteică. Gheorghe Mogoș CIUPERCI NECOMESTIBILE În unele cazuri, predomină semnele de tubulonefrită acută cu evoluție benignă, care se vindecă rapid, în câteva zile. Intoxicații prezintă stare de oboseală timp îndelungat, iar testele funcționale hepatice rămân alterate timp de două luni
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
randament de 80%. 15 Plumbul și compușii săi reprezintă un toxic foarte puternic pentru organism, producând o boală numită „saturnism”. Aceasta este cauzată de faptul că ionii Pb2+ reprezintă un toxic tiolopriv, dar, mai ales, pentru faptul că interferă în biosinteza hemului. Din acest motiv, concentrația sa maximă admisibilă în atmosferă a fost legiferată în Uniunea Europeană la 2 µg/m3. Totuși, tetraetilplumbul se adaugă benzinelor pentru a le mări cifra octanică. Considerând un autoturism care consumă 8 L/100 km folosind
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
leziuni vasculare și tisulare (rupturi de capilare, distrugeri de celule și fibre de colagena care, MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 51 durează de la câteva minute la câteva ore. Elementul esențial al acestui stadiu este alterarea membranelor celulare și declanșarea unei perioade de biosinteza activă de mediatori, molecule biologic - active, care induc și întrețin reacția inflamatorie. - Stadiul vascular este caracterizat prin fenomene active ale microcirculației, care permit modularea fluxului sanguin în zona afectată. Într-o primă fază, la nivelul vaselor are loc o vasoconstricție
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
XVII. FERMENTAȚIA ALCOOLICĂ Fermentația alcoolică este un proces biochimic de oxido- reducere, anaerob, prin care sub acțiunea echipamentului enzimatic al microorganismelor, zahărul fermentescibil este metabolizat în alcool etilic, dioxid de carbon, produse secundare și o cantitate de energie consumată pentru biosinteza compușilor celulari ai microorganismelor vii. Obținerea prin biosinteză a alcoolului etilic presupune transformarea polizaharidelor în zaharoză și maltoză, iar a acestora în glucoză și fructoză. In cazul fructelor dulci și a melasei, prin hidroliza zaharozei rezultă glucoză și fructoză, iar
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
biochimic de oxido- reducere, anaerob, prin care sub acțiunea echipamentului enzimatic al microorganismelor, zahărul fermentescibil este metabolizat în alcool etilic, dioxid de carbon, produse secundare și o cantitate de energie consumată pentru biosinteza compușilor celulari ai microorganismelor vii. Obținerea prin biosinteză a alcoolului etilic presupune transformarea polizaharidelor în zaharoză și maltoză, iar a acestora în glucoză și fructoză. In cazul fructelor dulci și a melasei, prin hidroliza zaharozei rezultă glucoză și fructoză, iar în cazul utilizării materiilor prime amidonoase prin hidroliza
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
completă la glucoză. Lignina este un polimer natural cu structura aromatică cu rol important în cimentarea polizaharidelor din pereții celulari ai plantelor superioare, ceea ce asigură creșterea rezistenței mecanice și sporirea stabilității lor la acțiunea microorganismelor și enzimelor. Studiul proceselor de biosinteză a evidențiat faptul că lignina este rezultatul unui proces de copolimerizare enzimatică a alcoolilor coniferilic, Alcool sinapic Separarea de celuloză a ligninei se realizează prin hidroliza acesteia cu acizi tari, urmată, de obicei, de dizolvarea celulozei degradate cu soluție de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
rezultat în urma procesului se numește gaz de sinteză și poate fi valorificat fie ca sursă de energie, fie pentru sinteza catalitică a metanolului. Bioengineering Resources, Inc. (BRI), Arkansas, experimentează utilizarea gazului de sinteză ca sursă de carbon și energie în biosinteza alcoolului și a acidului acetic, cu ajutorul unor bacterii anaerobe, din genul clostridium. 6.2. PROCEDEE DE OBȚINERE A ETANOLULUI DIN BIOMASĂ 6.2.1. PROCESUL PURDUE Procedeul dezvoltat la Purdue University West Lafayette, SUA, are la origine creșterea activității celulazei
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
AMP) cu izopentenil pirofosfatul (iPePP) și / sau cu un terpenoid necunoscut cu formare de izopentenil adenozină 5’ monofosfat (iPMP) sau zeatină ribozidă-5’ monofosfat (ZMP) (Lichtenstein și colab., 1984; Astot și colab., 2000). Aceasta reprezintă o etapă cu rată limitată în biosinteza citokininei și iPMP/ZMP care sunt rapid convertite în transzeatină, sub acțiunea enzimelor codificate de celula vegetală gazdă. Acumularea masivă de auxină și citokinină condiționată de activitatea enzimelor sintetizate sub direcția oncogenelor iaaM, iaaH și ipt reprezintă factorul determinator primar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ce conferă rezistență la tumorigeneza de colet. Agrobacterium tumefaciens este unul dintre singurele organisme care posedă un sistem de transfer de gene pe orizontală, bine caracterizat, având o suită de oncogene care, atunci când sunt integrate în genomul plantei gazdă orchestrează biosinteza de novo a auxinei și citokininei, spre a genera tumori. În mod specific, oncogenele iaaM și ipt care au omologie de aproximativ 90% la diferitele tulpini de A. tumefaciens, sunt nemijlocit implicate în tumorigeneză. Autorii au realizat două constructe moleculare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de organizare și funcționare în inducerea tumorigenezei la plante. Escobar și colaboratorii (2001) au valorificat aceste particularități genomice spre a obține rezistență la tumorigeneza de colet, prin țintirea oncogenelor iaaM și ipt pe calea silențierii genice mediate de iARN. Căile biosintezei endogene de fitohormoni pot include reacții care sunt analoage biochimic cu cele catalizate de iaaM și ipt, neexistând gene în genomul vegetal care să prezinte similitudine semnificativă cu aceste bacteriooncogene. Din această cauză, asemenea bacteriooncogene pot fi silențiate în celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și Amasino (1989) au realizat analiza schimbărilor în metilarea ADN legate de schimbările în expresia genică a T-ADN în celulele cancerului de colet. Acest T-ADN conține bacteriooncogene derivate din oncogene vegetale care codifică sinteza unor enzime implicate în biosinteza factorilor de creștere la plante (Weiler și Schroder, 1987). Amasino și colaboratorii (1984) au pornit de la o plantă de tutun (planta C) care purta în genomul său o copie hipermetilată și deci inactivă transcripțional de T-ADN. Planta era derivată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
independent ca teratoame (formațiuni tumorale formatoare de lăstari) sau culturi dezorganizate pe mediu lipsit de fitohormoni. Diferitele fenotipuri ale acestor linii au fost determinate cel mai probabil de diferențele în nivelul de expresie a oncogenelor din T-ADN implicate în biosinteza auxinei (Amasino și colab., 1984). Țesuturile CX2 au fost menținute ca fenocopii ale liniilor celulare teratomatoase pe mediu cu citokinină. Fenotipurile acestor linii celulare crescute în condițiile menționate mai sus sunt prezentate în imaginile din figura 33.9. În vederea estimării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteine care blochează diviziunea celulelor canceroase. Dintre produsele lactate se recomandă iaurt, lapte acru, zer și, mai ales, laptele crud de oaie, consumat cu regularitate, având efecte profilactice și terapeutice În combaterea cancerului, datorită conținutului În acid orotic, rezultat din biosinteza bazelor pirimidinice. S-a stabilit că dieta alimentară consumată În zona mediteraneană reduce cu 33% riscul declanșării cancerului la stomac. Această dietă implică: - consum zilnic: iaurt, brânză, orez, paste, griș, ulei de măsline, fructe proaspete, nuci, diferite semințe și vin
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cercetare aplicativa și precompetitiva pentru elaborarea de noi tehnologii de obținere a unor substanțe active medicamentoase de uz uman și veterinar, produse cosmetice și odorante, biostimulatori zootehnici și pentru optimizarea tehnologiilor existente de obținere a produselor prin sinteza chimica, biotehnologii, biosinteza, extractia și purificarea antibioticelor; - studii și cercetări privind izolarea din diverse biotipuri, caracterizarea și ameliorarea în scop bioproductiv a unor microorganisme producătoare de antibiotice, enzime, aminoacizi, alcool, vitamine, pesticide, fixatoare de azot, hormoni și alte substanțe biologic active; - cercetări pentru
HOTĂRÂRE nr. 696 din 8 octombrie 1998 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Centrul de Cercetări pentru Medicamente de Sinteza" - S.A. şi a Societăţii Comerciale "Centrul de Cercetări pentru Antibiotice" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121938_a_123267]
-
făcut pe șobolan, care nu-i totuna cu omul. Mda. E tartrazina, adică E102. Mai trebuie ceva, căci până acum muștarul meu e doar o zeamă. Aha! Un Îngroșător. Să pun făină? E prea scumpă. Mai degrabă xantan, produsul de biosinteză al unei ciuperci, Xanthomonas, pe spinarea căreia s’au Îmbogățit unii de când el a devenit E415; un fel de gelatină care se Întinde cât vrei. Și așa, zeama ce seamănă a muștar doar la gust și culoare devine și densă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]