1,784 matches
-
o voi utiliza, dar voi și publică, bate toba, văd eu. Nu mă las. AVOCAT: Totuși, coane, nu fac 20 de lei toți nervii ăștia. EU: Puiule, revoluția engleză, care a dus la decapitarea unui rege, a început de la un bir, pe care unul cu bani nu a acceptat să îl plătească, pentru că îl făcea SCLAV. Așa și eu. Nu mă fut ăștia când vor, ca timp de 50 de ani, m-au tot așa. AVOCAT: Și acum vrei să le-
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
securiști, de activiști, de șefi, acum la limita subzistentei, care, vorba unuia, muncitor, „și ce vreți, să ne punem lațul de gât, nu putem plăti salariul președintelui”, lucrurile sunt delicate, dar de care profită ăștia, care tot mai dau un bir la nivel de țară, deci, măi își cresc salariul. În spatele meu stăteau doi, care sunt ceva, și unul din ei a avut o vorbă inspirată: „să stabilim un fond de salarii, cum se împarte e treaba lor, și să vezi
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
juca fotbal,barbut,se bea vin de Xerxes și se dansa din buric,”à la turca,bre!”. Piramidele serveau drept paravan pentru jocurile piramidale. Credeți că veniturile se împărțeau la palestinieni? Nu !!! Faraonul lua tortul ! Mai lua și jumătate din birul strâns pentru Forumul Roman. Uneori faraonul primea câte ceva și din ceea ce spălau neguțătorii de vinuri,sponsori oficiali ai campionilor de conjunctură. Victoriile egiptenilor au atras ura romanilor. Insuși Caesar vorbea în Senat,la alegerile preliminare,cu gândul la Cleopatra. Avea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
crescute pe Imașul târgului pentru a fi vândute le stricau moșiile. În preajma unirii Moldovei cu Muntenia (1859), zona Pașcani cunoaște o serie de frământări și revolte țărănești, din cauza condițiilor grele ale învoielilor agricole încheiate cu proprietarii. Țăranii erau nemultumiți de birurile și dările mari, dar și de condițiile recrutării pentru oaste. Astfel de cazuri sunt semnalate în 1852, 1856-1859. Reforma lui Cuza din 1864 a pus însă capăt acestor revolte. După Unirea de la 1859, au avut loc și schimbări în societatea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vigilența e cuvântul de ordine, iar delațiunea o obligație cetățenească, nerespectarea căreia se pedepsește prin lege. într-o istorie de lacrimi, în puține rânduri au dus-o românii atât de rău încât să-și părăsească satele și târgurile, unde arsura birurilor și exacțiunile cotropitorilor făceau traiul de nesuportat. Mai pe urmă, siliștele se repopulau, viața își relua drepturile, în mai strâmte sau mai largi limite. Cei care astăzi ne strecurăm cum izbutim mai bine printre legiunile de automobile staționare pe trotuare
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
bazau pe principiul folosirii egale cu munca depusă și pe principiul nerivalității în exploatarea resursei. Nevoia de a achita cisla satului a dus la apariția unei forme incipiente de impozitare, astfel că fiecare obștean era obligat să participe la plata birului și alte cheltuieli comune cu o sumă proporțională cu beneficiile pe care le obținea din exploatarea bunurilor. Cu timpul, regula conform căreia fiecare contribuie cu o sumă proporțională cu bene ficiile obținute se schimbă cu regula conform căreia fiecare poate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sumă proporțională cu bene ficiile obținute se schimbă cu regula conform căreia fiecare poate revendica dreptul de a folosi privat suprafețe de teren din averea devălmașă în funcțiue de contribuția sa (Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea contribuției la bir în funcție de cantitatea de resursă folosită din patrimoniul devălmaș apare încă din momentul în care regiunea Vrancea încerca să proporționalizeze nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului. La început, statul nu solicita bir fiecărui sat în parte, ci considera Vrancea o unitate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
devălmașă în funcțiue de contribuția sa (Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea contribuției la bir în funcție de cantitatea de resursă folosită din patrimoniul devălmaș apare încă din momentul în care regiunea Vrancea încerca să proporționalizeze nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului. La început, statul nu solicita bir fiecărui sat în parte, ci considera Vrancea o unitate fiscală unică. Regiunea Vrancea cuprindea 14 sate, iar delegații acestor sate „împărțeau suma totală pe fiecare sat, în funcție de mărimea hotarului folosit în munți” (Stahl, 1998
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea contribuției la bir în funcție de cantitatea de resursă folosită din patrimoniul devălmaș apare încă din momentul în care regiunea Vrancea încerca să proporționalizeze nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului. La început, statul nu solicita bir fiecărui sat în parte, ci considera Vrancea o unitate fiscală unică. Regiunea Vrancea cuprindea 14 sate, iar delegații acestor sate „împărțeau suma totală pe fiecare sat, în funcție de mărimea hotarului folosit în munți” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Principiul stabilirii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dă o imagine edificatoare asupra relației existente între regulile operaționale, cele de alegere colectivă și cele constituționale. Nivelul constituțional este reprezentat de reglementarea pe care o impune statul și care afectează modul de organizare a sistemului. Necesitatea de a plăti birul atrage după sine nevoia apariției unei reguli de alegere colectivă în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în ce măsură are dreptul să participe la exploa tarea bunurilor. În studiul lui Stahl (1998) se observă două tipuri de reguli de acces: reguli cutumiare, în funcție de apartenența la comunitate și la spița de neam, și reguli cvasijuridice, în funcție de contribuția financiară la bir și alte cheltuieli ale comunității . Regulile cvasijuridice nu sunt menționate clar în documente, ci reprezintă mai degrabă reguli stabilite prin hotărârea obștii. Pe lângă modalitățile prezentate mai există regula de acces prin înzestrare. Înzestrarea copiilor era făcută de către părinți și consta
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dezvoltarea capacităților de exploatare au făcut ca regula inițială să se schimbe. S-a trecut de la regula stabilirii contribuției în funcție de nivelul beneficiilor obținute la regula contrară a stabilirii drepturilor de exploatare în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Dar contribuția la bir și alte cheltuieli au condus, în timp, la inegalizarea averilor. Raportul proporțional dintre nivelul contribuției și drepturile de exploatare a dat naștere unui alt principiu de coordonare a activităților de la nivelul operațional. Noul principiu consfințea faptul că cine contribuie cu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole să reprezinte sursa unor conflicte puternice. Pe de o parte, vânzarea și cumpărarea liberă de produse nu reprezentau practici obișnuite și internalizate ale țăranilor, iar pe de altă parte, neguțătorii și cei care adunau birurile dispuneau de resurse financiare care le deschideau drumul spre acapararea unui număr mare de terenuri. Acești acaparatori reprezintă începutul desființării devălmășiei absolute și al individualizării drepturilor. Organul de conducere colectiv la nivelul satului era adunarea obștească. Participarea la adunarea obștească
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
economice, precum și tehnicile de exploatare. De asemenea, adunarea dispunea asupra dreptului de uz ce revenea fiecărei gospodării, putând modifica teritoriile aflate la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii nebăștinașilor. Obștea avea dreptul de a interzice căsătoriile cu cei din afara comunității și deținea un
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției la bir, dar la nivelul alegerii colective obștea trece la recalcularea obligațiilor de plată în funcție de criteriile proprii. Regulamentele Organice recunosc dreptul obștii de a judeca pricini mărunte ivite la nivelul satului. Acest drept se exercită prin intermediul unui „giudeț sătesc” alcătuit din trei
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cât le cere domnia, ci numai cât făgăduiesc ei domnilor; iar această învoială o înnoiesc, prin trimișii lor, de câte ori se așază domn nou peste Moldova. Dacă un domn vrea să se poarte mai aspru cu ei și să le pună biruri noi, ei nu stau mult la tocmeală, ci cu toții nu mai vroiesc să le plătească și fug în părțile cele mai nestrăbătute ale munților. De aceea nici domnii nu au cerut de la ei mai mult decât au făgăduit ei să
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și obști), rețele diplomatice, inclusiv negocierea birului cu domnia. Cu alte cuvinte, prin comparație cu celelalte obști, aranjamentul din Munții Vrancei avea astfel o rezistență mult superioară: după cum vom vedea, impactul perturbațiilor exogene, spre exemplu, plata taxelor ori procesele costisitoare, putea fi dispersat în interiorul unui sistem mai
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru că statul nu avea capacitatea administrativă de a colecta taxele, iar capacitatea administrativă lipsea tocmai din cauza inexistenței resurselor bugetare pentru a o menține (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 78). Sistemul aflat în uz încă din cele mai vechi timpuri era birul colectiv sau taxarea comunităților (și nu a indivizilor) - procedeul cislei. Pentru comunitățile sătești, taxarea colectivă a rămas în vigoare până în secolul al XVIII-lea. După cum s-a văzut și în citatul din Descrierea Moldovei, acest procedeu avea dezavantajul că taxa
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
rămas în vigoare până în secolul al XVIII-lea. După cum s-a văzut și în citatul din Descrierea Moldovei, acest procedeu avea dezavantajul că taxa era practic negociabilă. În general, și nu doar în relația dintre domnie și obștea Vrancei, colectarea birului era foarte ineficientă și inechitabilă. În primul rând, neexistând recensăminte, nu erau informații suficiente despre numărul și capacitatea de plată a supușilor. În al doilea rând, aceștia se puteau sustrage ușor plății. Este cunoscut un mare număr de cazuri în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Khaldoun-Laffer) joasă și aplatizată - una în care taxații beneficiază atât de asimetrie informațională, cât și de ample mijloace de a se sustrage plății. Statele române au început târziu să iasă din cercul vicios, crescând progresiv capacitatea administrativă și eficiența taxării. Birul în produse începe să fie înlocuit de cel în bani abia la începutul secolului al XV lea, iar la sfârșitul secolului al XVI-lea apare delimitarea între veniturile statului (ale vistieriei) și cele ale domnitorului (Mureșan și Mureșan, 2003, p.
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fost susținută de o administrație regională incipientă formată din vornici și pârcălabi, perioadă în care au început să fie realizate și primele recensăminte . Același lucru s-a întâmplat și cu Vrancea, care era obligată la plata, ca întreg , a unui bir anual prestabilit, fiind astfel declanșat un joc de repartizare a efortului financiar între sate și, ulterior, în interiorul satelor. Cele două niveluri sunt similare ca logică și criterii, unul fiind oglinda celuilalt. Modul de plată al taxelor a fost un element
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
unul fiind oglinda celuilalt. Modul de plată al taxelor a fost un element definitoriu pentru organizarea aranjamentului analizat în perioada devoluției sale, reprezentând principala și cea mai longevivă problemă de acțiune colectivă. Procesul propriu-zis începea cu repartizarea între sate. „Aruncarea birului pe sate” se făcea de către adunarea cea mare a Vrancei, „ținând seama de puterea de plată a fiecărui sat în parte, adică de populația sa și de buna lui stare” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Criteriul obiectiv era suprafața
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fiecărui sat în parte, adică de populația sa și de buna lui stare” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Criteriul obiectiv era suprafața de pământ pe care satul o folosea din totalul averii colective vrâncene. Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de bir și suprafața deținută în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
satul o folosea din totalul averii colective vrâncene. Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de bir și suprafața deținută în munți, de la ideea foarte limpede a contribuirii la o sarcină comună în proporție cu folosul pe care îl ai de la bunul comun, s-a trecut la regula inversă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de bir și suprafața deținută în munți, de la ideea foarte limpede a contribuirii la o sarcină comună în proporție cu folosul pe care îl ai de la bunul comun, s-a trecut la regula inversă, potrivit căreia nu ți se acordă decât atâta
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]