414 matches
-
noștri tineri”: Ai noștri tineri la Paris învață La gât cravatei cum se leagă nodul, Și-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul, Că-i vede-n birje răsucind mustață, Ducând în dinți țigara lunguiață... Ei toată ziua bat de-a lungul Podul. Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele Și viața lor nu și-o muncesc - și-o plimbă. Și-aceste
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
încrederea pînă într-acolo încît îmi dăduse să aleg între Londra și Sofia. Londra ar fi fost o reședință plină de atracții, pe care le cunoscusem în 1902, iar dacă pitorescul străzilor mai pierduse din farmec cu scăderea numărului de birje, eram sigur că voi regăsi aici legături agreabile, iar din punctul de vedere al meseriei, o activitate deloc dificilă. Înrudirea Prințesei Maria a României apropia dinastia noastră de tronul Marii Britanii, iar România, deși angajată în Tripla Alianță ale cărei aspirații
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
îi urmează la pas în vreme ce caii ascultă și ei „menuetul lui Pederaski”. Literatura clasică de la noi dă seama despre vehicule față de care timpul are o nesfârșită răbdare. Până să apară ca factor de progres trenul, chiar deputații se deplasau cu birja câte cinci poște și soseau năuciți de clopoțeii acesteia, ca Dandanache. Nu mai vorbim de „telegarii” costelivi care îl duc pe Nică la școală cu viteza melcului. Asta nu înseamnă că atelajele nu rămân la preț până la ultimul război, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitii nu sunt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele merg și cu birja de piață. În București, stație de trăsuri e la Universitate, dar și la Rosetti, unde Ștefan Gheorghidiu are norocul ca soția, cu care voia să se împace, să nu găsească vehicul. Chiar comisarul de poliție dispune de trăsură cu vizitiu
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lirice, trenul e departe de a se fi perimat. Motorizare, zbor și „beciucliști” Mă treci la aviație? Un ofițer pensionar Pe măsură ce cumplitul secol al XX-lea înaintează spre finele mileniului, personajele literaturii române se emancipează, trecând de la trăsuri, cupeuri și birje la automobil și de la tren la avion. În loc de a călări calul, ele adoptă bicicleta și chiar motocicleta, vehicule inedite la început de secol. O prostituată de lux, Mița Biciclista, face furori ca personaj real și ajunge să fie menționată și
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
adora aceste spectacole populare și aceste 78 bucureștii de altădată dejunuri rustice; Panu însă nu le putea suferi. Dezgustat de spectacolul ce-l avea înainte, declară că nu poate rămâne căci i se întoarce stomacul. De aceea se urcă în birjă și porni repede în oraș, spre a dejuna la Capșa sau la otel Bulevard. Democratul Panu erea foarte aristocrat în unele deprinderi. [bucureștiul pitoresc de altădată: ionică cobzarul] Între anii 1873 și 1890, dacă nu și mai departe, a circulat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Mulțimea umple Piața Teatrului și Calea Victoriei, apoi se îndreaptă către Palatul Regal. Curtea Palatului este invadată, iar mulțimea urcă scările peronului. Pe vremea aceea nu exista actualul grilaj de împrejmuire. Regele, de la o fereastră, privește spectacolul. Pe stradă, urcați în birji, de putații Al. Djuvara, V.G. Morțun și alții rostesc discursuri către mulțime. La Orfeu, publicul votase o moțiune prin care Lascăr Catargiu, Dumitru Brătianu și Gheorghe Vernescu ereau delegați să meargă la Palat și să ceară Regelui schimbarea guvernului, însă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Târgoviște o telegramă directă de la Ion Brătianu, prin care-l ruga să ia primul tren și, de la gară, să vină direct la dânsul acasă. În fața invitațiunii urgente, Politimos, în adevăr, luă primul tren, veni la București, se urcă într-o birjă și trase drept la casa primului ministru. Brătianu își calculase toate efectele. Trenul de Târgoviște ajungea în Gara de Nord la ora 7 și un sfert, deci Politimos trebuia să fie la dânsul tocmai în timpul mesei de seară. În adevăr, Brătianu, înconjurat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acestora, însă n-a izbutit. A oferit un portofoliu și lui Nicolae Fleva a cărui popularitate era mare pe vremea aceea, dar tot fără succes. (Id., ibid., pp. 1-2.) Pagina 143 Urmează: Fleva și Nicolae Filipescu se urcă într-o birjă și rămân în picioare tot timpul, mi se pare că d. Costa-Foru se urcă în a doua trăsură. (Id., ibid., p. 2.) ** O relatare evident exagerată a manifestației prilejuită de eliberarea din închisoarea Văcărești, la 22 martie/3 aprilie 1888
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bon80. V La Focșani!... La Focșani!... A strigat odinioară marele Mihail Kogălniceanu de pe tribuna parlamentului Moldovei cu vocea sa înfocată care electriza mulțimea, pe când lupta pentru Unire ajunsese la paroxism. La Focșani, la Focșani mergeam acum și eu într-o birjă hârbuită din Dorohoi, trasă de patru cai slabi, hămisiți, a căror coaste le puteai numara de-o poștă și care mergeau în trap mărunt, fără spor, de mi se părea că stau pe loc. După trei zile de-o călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în ani diferiți, deși, din păcate, numai la exterior. Prima oară, în 1909 de către Jean Bielig, care-i va face o fotografie și lui Eminescu, la 37 de ani, la Botoșani (ultima fotografie a poetului). Fotograful a fost adus cu birja de către boierul botoșănean Teodor Goilav, special pentru a fotografia casa, apoi bisericuța cu mormintele și, în sfârșit, clopotnița străjuită de cei doi tei. Aceste fotografii au fost făcute în aprilie și au apărut reproduse în Omagiu lui Mihai Eminescu, volum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
muscalii români. Aceștia erau mai ales minunați de frumusețea vitelor de peste Prut. Văzând starea de sclavie a celor de aici, le părea rău, mai ales ofițerilor, că n-au rămas în Moldova. Când pentru prima oară am zărit într-o birjă cu coșul ridicat o uniformă română pe Calea Victoriei, în dreptul Academiei Române, am oprit caii și am strâns mâna ofițerului, pe care nu l cunoșteam, spunându-i fericirea mea să văd din nou un ofițer român. Era și el mișcat până la lacrimi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dezordine cum nu se pomenise în biata ad mi nistrație românească așa de batjocorită de organizația germană model. La București, binele făcea progrese. Austria cerea o conferință pentru a studia pacea. O bucurie nespusă cuprinse pe toată lumea. Dr. Danielopolu, în birjă, cu jurnalul suplimentar în mână, oprea la toate cunoștințele pentru a li-l citi. Poliția pierduse capul și nu-l aresta. Noi alergam unii la alții și ne uitam ironic la germanii pe care îi întâlneam. Începutul sfârșitului, care sosea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din dos. C. Arion, speriat și prea vecin cu teatrul scandalului, în strada Corabia, și-a închis porțile și a telefonat la prefectură să vină armata. A și venit, poliția noastră sta ascunsă, cel puțin șefii. Pe stradă trecură în birje, nevătămați, Stere și Simionescu Râmniceanu. Tot[ul] a fost rezervat germanilor. Deodată sosi în trăsură colonelul Koch, comandantul pieței, și cu sabia scoasă ordonă trupei să tragă. Aceasta însă nu se execută, din ordinul lui Mackensen. La orele 1 sosiră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
București, a fost făcută, în timpul administrației domnului conte de Kiseleff, frumoasa promenadă a Șoselei. Aceasta e Champs-Elysées, Bois de Boulogne ale Bucureștiului; locul de întâlnire, iarnă și vară, al lumii elegante. În mijlocul trăsurilor de lux se strecoară o grămadă de birje, un fel de cabriolete (droște) ce străbat promenada și varsă puhoaie de praf peste trecătorii obscuri ce se hazardează pe jos pe aceste meleaguri aristocratice. Aleea a fost concepută în stil mare; mărginită la dreapta și la stânga de alei laterale
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
frunziș. În pofida felurilor de mâncare grosolane, la ușa acestor localuri e îmbulzeală; lumea se bate pentru a intra. Zelul cu care populația se năpustește asupra târgului poate fi judecat chiar și numai după un singur fapt: în ziua sărbătorii Moșilor, birjele se închiriază cu un ducat (12 franci) pe oră. Trebuie să renunțăm a vorbi despre toaletele populare, de două ori mai bogate, în care albul, rozul, culorile aprinse sau delicate se amestecă, dispar și se înnoiesc fără încetare; mașini și
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
informați, mai mult de jumătate este izraelită. Evreii și-au stabilit cartierul general în Moldova: Iașul este centrul acestuia; au acaparat toate profesiile, toate meseriile bănoase; sunt măcelari, brutari, băcani, negustori de vin, croitori, cizmari; totul le aparține, până și birjele. Principalul comerț este cel al banilor; camăta a luat aici dimensiuni înfricoșătoare; împrumuturile se fac cu dobânzi ce ruinează; banca e dezonorată prin procedeele cele mai infame. Prin camătă au ajuns izraeliții să stăpânească aproape în întregime orașele Moldovei, și
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
I se alătură Maria Brancea, însă tânărul își dă seama că ultimele însemnări ale lui Manole au fost subtilizate de cineva, în intervalul consumat cu slujba de înhumare. Întrebarea este: cine? Natalia Cristea, zgârcită, nu plătise un automobil sau o birjă ca s-o aducă la conac. Grădinarul Toader și soția sa, Ileana, fuseseră plecați la înmormântare. Confruntat cu aparent insolubila problemă, Costache o aude pe Maria șoptind: "negriciosul nici n-a intrat în casă". Chestionată, prompt, în privința identității străinului, bătrâna
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la recomandarea lui Ionică, și dacă aveau timp să se întindă la băutură, începeau să cînte, de răsuna gara. Erau băieți frumoși. Cînd fetele din deal aflau la timp de venirea lor apăreau ele în gară și îi luau cu birja la bordel, cu cîntecele lor cu tot. Și ei și nemții plăteau și dădeau și bacșiș pentru consumația la restaurant și la Chelu le făceau fericite pe fete cu lirele și mărcile lor. Haikis angrosistul învățase germana la Berlin, în
Orient Express by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7633_a_8958]
-
la infirmerie. Scipion s-a dus să-i vadă și i-a trimis un bilet imperativ doctoriței Lea, prin ofițerul de serviciu. Sublocotenentul n-a comentat, dar se uita întrebător la el, în timp ce repeta ordinul. Să se prezinte cu o birjă la doamna doctor Lea... și s-o aștepte... "Și-i duci o cutie cu bomboane, din partea mea!" După o jumătate de oră Lea s-a dat jos din birjă la intrarea comandamentului. Scipion a dus-o la el în birou
Anestezie locală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7353_a_8678]
-
întrebător la el, în timp ce repeta ordinul. Să se prezinte cu o birjă la doamna doctor Lea... și s-o aștepte... "Și-i duci o cutie cu bomboane, din partea mea!" După o jumătate de oră Lea s-a dat jos din birjă la intrarea comandamentului. Scipion a dus-o la el în birou. S-au îmbrățișat scurt, cu nesiguranța celor aproape doi ani de cînd nu se mai întîlniseră. Lea i-a spus să-și scoată cizmele, să vadă de ce șchiopăta. Scipion
Anestezie locală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7353_a_8678]
-
în care fiecare mică pată de culoare reprezintă o altă lovitură "calculată" de penel. Tematica desenelor lui Seurat este tipică pentru generația sa: peisaje (Copac lângă drum, Marginea pădurii, Căpițe de fân); scene de stradă (Place de la Concorde, iarna, Ploaie, Birja); suburbii transformate de revoluția industrială (Calea ferată, Locomotiva, Vapor cu aburi, Courbevoie: fabrici la lumina lunii), scene de circ și café-concert (Seară de teatru, Pierrot și Colombine, Trombonist). În plus, o mulțime de "portrete" - Boneta, Băiat cu pălărie de paie
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
ștergându-și cu o batistă colorată chelia gingașă, de culoarea piersicii. - Dar spune odată, Evsei Lvovici, îl implorară salariații, deja - ce? Evsei tăcu dintr-odată, se așeză pe pervaz după ce luă de-acolo carcasa de fier, aducând a aripă de birjă, a Remington-ului și începu să dea drumul încet aerului fierbinte inhalat de plămâni în timpul finișului de pe Bulevardul Calul lui Prjevalski. În timpul acestei operațiuni, Ciclop, care se reașezase, începu să foșnească din nou pe perete, și pe capul Lidiei Feodorovna se
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
secol de când Walter Benjamin (născut în 1892) își trăia Copilăria berlineză la început de veac. Telefonul era încă o mașinărie misterioasă cu manivelă, prevestitor de schimbări fatidice, tulburător de somnolențe istorice, aducând vești din "noaptea care precede orice naștere adevărată". Birje zdrăngăneau de-a lungul canalelor, trenurile conturau - cu liniile pierzându-se în ceață - depărtarea de pierduta lentoare a metafizicii. Pașii din copilăria lui Benjamin mai lăsau pe parchet "urme de hoț", intruziuni ale visului și meditației care aveau încă suficientă
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
de diferite tipuri și dimensiuni, bunăoară, potcoave de „coseală” pentru animale cu o călcătură ieșită din comun, apoi potcoave de „țăcăneală”, care produc un sunet deosebit pe drumuri asfaltate, destinate în speță unor cai de paradă sau de trăsură sau birjă. Potcoavele de „gheață”, care mai poartă și denumirea de „mâță”, cele „bătrânești” sau „țigănești” se aplică peste cele obișnuite, pentru a preveni alunecarea pe timpul iernii pe polei. Mic dicționar de meseriaș • auflinger - lingură de curățat impuritățile strânse în copita calului
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]