2,237 matches
-
iar ea, în fața unei astfel de atitudini, desfăcu pachetul și oferi fiecăruia cîte un biscuit. Adică... ce spun eu? Nu chiar cîte unul! Și nu la toți la fel! Nimeni n-a observat că singurul care a primit nu doi biscuiți, ci trei! a fost Virgil. Ce altă dovadă mai grozavă de prietenie îi putea arăta în acele momente? Și, dacă atunci a existat pe întregul pămînt un om cu adevărat fericit, desigur că omul acela nu putea să se cheme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pămînt un om cu adevărat fericit, desigur că omul acela nu putea să se cheme decît Virgil Năsturel! Iar pentru a le dovedi celorlalți că el nu-i așa mîncăcios, cum lăsase impresia la început, nu mușcă nici măcar dintr-un biscuit. Îi puse pe toți trei în buzunar și luă hîrlețul în mînă. Darul Ilincăi, mai bine zis gestul ei, îi dăduse puteri să rabde la nesfîrșit! Iată, așadar, că echipele au suferit modificări mari. Prima deci, era formată din Ilinca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și Vlad? Nu! Nu, pentru că Virgil a declarat că vrea să lucreze singur, deoarece are planurile lui. (Adevărul, pe care mi l-a spus Virgil numai mie, a fost că nu voia să fie văzut de nimeni că are trei biscuiți și dorea să-i mănînce în liniște.) Așa că Vlad rămase în echipă cu Bărzăunul. Și, fără alte discuții, începură din nou treaba. Napoleon trecea pe la fiecare, privea curios și chiar lătra la orice lespede întoarsă, iar uneori, mai ales cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ar fi avut negăsirea ei în viața fiecărui participant, ceva nedorit, chinuitor și dușmănos ca o hienă a apărut în fața întregii echipe: foamea! Of, blestemată pedeapsă nemeritată hărăzită unor truditori atît de învăpăiați! Toată mîncarea lui Vlad din plasă, toți biscuiții aduși de Tomiță, toate perele busuioace cărate de Virgil și Bărzăun, în sfîrșit, tot ce fusese bun de mîncat dispăruse de mult, pe nesimțite... Nimeni nu voia să spună însă că i-i foame... Dar tortura fiecăruia era mai presus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
astea nu sunt lucruri de pus pe tapet la prima întâlnire cu un David care-ți e antipatic și pe care-l domnești. A doua cafea. El întârzie. Ea a dat gata o farfurie de ouă cu șuncă și trei biscuiți. Are procese de conștiință că a mâncat așa mult... nu, nu e nevoie să-mi spună chestia asta ca s-o văd cum se ridică și cum întreabă la recepție dacă au wireless. Da, au. Își aranjează fusta cu palma
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
albastră pe la colțuri. O voia pe maică-sa. Dominique intră în bucătărie îngânând un cântecel fără noimă, atârnă săcoteiul cu mălai în cuiul de după ușă și-și șterse palmele de șorț, în timp ce Ivan își hrănea deja conștiin cios fiul, cu biscuiți muiați în lapte. Iar îi dai ciocolată? zâmbi ea, mângâind creștetul copilului. — Are și puțină scorțișoară. Un vârf de lingură de miere și trei boabe de piper. A, și un praf de vanilie. — Măi să fie..., făcu Dominique amuzată, aranjând
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de piper. A, și un praf de vanilie. — Măi să fie..., făcu Dominique amuzată, aranjând lin gurile mari, de lemn, în paharul smălțuit din capătul mesei lor. Alioșa plescăi pofticios și aprobator, încurajând mâna lui Ivan, echipată cu un ultim biscuit muiat în ciocolată, să vi reze spre el. — Auzi... — Aud. — Tu cum crezi că ar trebui să arate un desert care să se nu mească Neva? Ce gust să aibă? Dominique ridică spre el o uitătură verde și clară, care
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să se nu mească Neva? Ce gust să aibă? Dominique ridică spre el o uitătură verde și clară, care n-avea nimic de-a face cu Neva. De unde să știu eu? Tu ești rusul din familia asta. Cum importul de biscuiți stagnase, Alioșa găsi cu cale să pro testeze împroșcând cu lingurița în restul de ciocolată. Fața de masă a lui Dominique, tapetată cu pete maronii, pă rea să le întoarcă o privire căpruie și austeră. — Uite ce-ați făcut! Niciodată
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
din nas. — Îți mai iau o cutie la prânz, când mă duc să-mi iau bicicleta de la Sandrine, zâmbi ea împăciuitor. — Ți-a reparat-o? — Cred. Alioșa își reluă explorarea gustativă a degetului care păstra încă o vagă aromă de biscuit, plescăind nostalgic, cu ochii la pachetul abandonat pe poliță. — O să uit rețeta, mormăi Ivan. N-o s-o uiți. Palma ei, mică, un pic aspră, i se opri o clipă ușor pe umăr. — Alioșa, lasă degetul! Ivan, în jumătate de oră
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
întreabă recepționerul. Nebuna ridică ochii de la tejgheaua nichelată. Coatele ei se sprijină pe metalul rece și imediat tresar. Se îndepărtează. Nebuna vede în spatele recepționerului o vitrină. Prin geam, vede câteva săpunuri. Două creme de plajă. Un șampon. Un pachet de biscuiți. Un pachet de biscuiți, vă rog. Scoate o bancnotă din buzunarul de la pantaloni și o pune pe tejgheaua rece. Fără să o mai atingă. Peste un minut, e înapoi în cameră. Mănâncă încet un biscuit și stă lungită pe pat
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ochii de la tejgheaua nichelată. Coatele ei se sprijină pe metalul rece și imediat tresar. Se îndepărtează. Nebuna vede în spatele recepționerului o vitrină. Prin geam, vede câteva săpunuri. Două creme de plajă. Un șampon. Un pachet de biscuiți. Un pachet de biscuiți, vă rog. Scoate o bancnotă din buzunarul de la pantaloni și o pune pe tejgheaua rece. Fără să o mai atingă. Peste un minut, e înapoi în cameră. Mănâncă încet un biscuit și stă lungită pe pat. Cu ochii în tavan
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Un șampon. Un pachet de biscuiți. Un pachet de biscuiți, vă rog. Scoate o bancnotă din buzunarul de la pantaloni și o pune pe tejgheaua rece. Fără să o mai atingă. Peste un minut, e înapoi în cameră. Mănâncă încet un biscuit și stă lungită pe pat. Cu ochii în tavan. Să nu uit să mă spăl pe dinți. Închide ochii. Stomacul s-a mai liniștit. Durerea se topește ca fărâmele de biscuiți în sucul gastric. Să nu uit să mă spăl
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
un minut, e înapoi în cameră. Mănâncă încet un biscuit și stă lungită pe pat. Cu ochii în tavan. Să nu uit să mă spăl pe dinți. Închide ochii. Stomacul s-a mai liniștit. Durerea se topește ca fărâmele de biscuiți în sucul gastric. Să nu uit să mă spăl pe dinți. Pleoapele ei rămân închise. Să nu uit să. Nebuna ațipește. Apoi adoarme adânc. Visează că omul din lună bate la ușă și în vis ea se trezește și coboară
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
un coșmar.Trebuie să ne prezentăm. Eu sunt Armonia,iar el este Cadmos. Nu suntem căsătoriți și nu suntem certați. In acest punct al discuției cei doi se teleportară lângă el. Amfitrionii îl tratară cu un pahar cu ceai și biscuiți.Se simțea în aer o aromă de plante exotice.Bău cu nesaț lichidul portocaliu verzui.Se gândi la Gina. „Orice femeie este inteligentă și proastă,puțin absurdă,bună și rea...”(Marcelia Mihalcea). Se gândi la Agenția „Eros”. Parcă toate evenimentele
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
se sfărâmase și dezvelea un petic de gleznă galbenă, obrintită. I-am cules cârjele de pe jos și am ajutat-o să se ridice în picioare. În timp ce palmele mele îi ștergeau coapsele de moloz, am simțit în buzunarul de la rochie câțiva biscuiți obișnuiți - și atunci mi s-au încleștat fălcile de poftă." (Relatarea unui bărbat). N-aș vrea să sune a cobe, dar acest poet formidabil ieșit din subterana socială și existențială îmi pare a fi autorul unei singure cărți. Cu toate
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
lespedea și bandajul?/ îngerul erodat și cununa de marmură?/ De pe alee vin voci fără oameni/ și fără animale.// Amintiri - fericirea a fost/ și nu va reveni curând". Bufet cu oglindă: "Erai mai frumoasă când/ desfăceai cu dinții un pachet de biscuiți/ era mai frumoasă o zi așteptând/ să vină soarele.// Era mai frumos un prunc/ decât o cămașă de forță/ Erau pretutindeni năvoade/ învinețite de atâta tăcere..." și Roșu cu mult galben: "Veghea înfiorătoarei insomnii/ se mistuie spre dimineață, în larma
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
răsuflare. M-am ridicat din pat. Înainte să părăsesc camera, mi-am cerut scuze. Se așezase și trăsese plapuma ca să-și acopere sânii. Fața ei exprima confuzie. Am încălzit din nou cafeaua la bucătărie, am băut o cană cu doi biscuiți. M-am îmbrăcat în sufragerie. Nu aveam timp să trec pe la mine ca să mă bărbieresc, am căutat degeaba un aparat de ras în baie. Am rupt o pagină din agendă ca să-i scriu câteva cuvinte. Doream ca la următoarea noastră
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
umeri. Mi-am scos din dulap vechea mașină de scris și am instalat-o în camera de oaspeți, cu tot ce avea nevoie, o măsuță pe post de birou, un scaun, hârtie, pahare, o sticlă de apă, un reșou, flori, biscuiți, nu era un birou adevărat, dar era de-ajuns, a spus: "Dar e un Loc al Nimicului", eu am scris: Ce loc mai bun pentru a-ți scrie povestea vieții?" Ea a spus: "Am vederea slabă", i-am spus că
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
În localitatea natală H. , jud. Iași. Apoi m-am Înscris la "Liceul industrial" nr.3 Roman. Am făcut naveta. Plecam de acasă la ora 4 .45 și reveneam după ora 17.00 . În această vreme mă hrăneam cu covrigi și biscuiți. Fiind nevoită să aștept mai multe ore până la sosirea trenului care avea să mă ducă spre casă, am Început să aștern impresii pe hârtie ( În jurnalul meu secret). Primele poeme (În vers alb) le-am scris În școala generală când
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ea, în schimb, îi închinase viața sa Lui. Încet, câte puțin, revenea la viață. Începuse să vină mai des pe la noi, mai stătea câte puțin cu mama mea care era bolnavă. Obișnuia să poarte mereu ceva dulciuri în buzunare: bomboane, biscuiți, cubușoare de zahăr, covrigei, cu care ne bucura pe toți copiii din drum. Îmi plăcea când mama mă trimetea după ceva la ea, nu ieșea nimeni niciodată de la ea fără ca bunica să nu-i fi dat ceva, chiar de se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
deschidea. Ne trezea pe toți din somn și, așa cum stăteam așezați la locurile noastre, ne punea le piciorușe mai întâi un șervet, peste care apoi punea tot felul de dulciuri și bunătăți pe care le pregătea din timp: bomboane, covrigei, biscuiți, cubușoare de zahăr, nuci și mere. Ultimul lucru pe care-l făcea, ne dădea în mânuțe un fel de pâinică pe care o cocea ea pentru noi, pe care o numeam „hulubaș”, cu o lumânare aprinsă. Noi trebuia să sărutăm
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
probleme economice pe județ care se duce aproape în fiecare zi la câte o fabrică în inspecție tehnică. În poarta fabricii este așteptat de toată conducerea echipată ca la carte, inclusiv cu căștile de protecție, chiar și în fabricile de biscuiți, acestea dădeau bine la televizor, prietenul lui activistul ura căștile de protecție, nu le vedea rostul decât în apropierea furnalelor, dar s-a învățat să nu le mai bage în seamă, îl așteptau la poarta fabricii, îl conduceau prin secții
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
duhoarea de pământ putrezit, înmuindu-se sub tălpile lor. Crampele din stomac îl făcură pe Emil să se oprească și să se adune tot în jurul burții. Daniel îl văzu, se întoarse spre el și scoase din rucsac un pachet de biscuiți. Fiecare bucată era udată de ploaie înainte să ajungă în gură, dar lui Emil i se păru că avea gust de ceai rece. — Dacă ne drămuim pachetul ne ajunge până mâine. Nimic nu e mai enervant decât umezeala asta. Daniel
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
că reveniseră în vreun fel la traiectorie și se îndreptau spre un anumit punct ce creștea văzând cu ochii. Erau din nou fericiți și croaziera nu li se mai păru atât de dureroasă. Seara au băut coniac și au mâncat biscuiți și bomboane de ciocolată. Puteau face risipă, pentru că mâine se vor plimba în port și vor mânca înghețată în briza de după-masă sub o imensă umbrelă de soare. Cei mai mulți dintre turiști au venit pe punte cu noaptea-n cap. Unii
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
din ce în ce mai mult cu dopul unei sticle uriașe în care își petrecuseră atâtea zile și atâtea nopți, crezând că se bucurau de o croazieră de vis, așa cum le-a fost promis în afișul de la agenția de voiaj. PRĂJITURĂ CU NUCI SAU BISCUIȚI CU VANILIE? În încăpere totul încremenise, nimeni nu îndrăznea să-și lase respirația auzită, doar unchiul Traian, întins în patul său mirosind a transpirație și lavandă, trăgea puternic aer în piept, își umfla cu el burta ce tremura ca o
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]