242 matches
-
înregistrează progrese mai mari. Relațiile de parteneriat cu părinții necesită un dialog deschis, de la egal la egal, pentru stabilirea obiectivelor și menținerea unei interacțiuni constante. Activități de succes: * Folosim o gamă largă de mijloace de comunicare căutând să facilităm interacțiunea biunivocă în orice mediu de comunicare; * Oferim informații exacte despre orizontul de așteptare la fiecare disciplină, particularitățile activității școlare, serviciile oferite elevilor și programele opționale existente; * Expediem părinților prin carnetele de corespondență sau prin mijloace electronice, în mod regulat, notițe informative
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
rezultate temporare). Limite: a. Personalitatea este doar un produs social, relațiile sociale fiind preexistente individului; individul este pasiv, conceput doar ca purtător al esenței personalității creată de societate (determinism social). b. Relația nu este univocă - de la mediu la personalitate -, ci biunivocă: la rândul său, personalitatea este creatoare de medii sociale, ea poate modifica relațiile sociale. Accepțiunea psihologică Personalitatea este un ansamblu de condiții interne. Ea nu se constituie printr-un simplu efect de amprentă a relațiilor sociale; întotdeauna influențele externe acționează
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
îl are factorul nonverbal în informațiile privind natură fluctuațiilor comportamentale ale adolescentului. Ne propunem îndeplinirea obiectivului, pe baza corespondentei dintre trăsăturile de personalitate, și nivelul lor de exteriorizare, prin intermediul comportamentului nonverbal facial. Ipoteza de la care pornim este că natura relației biunivoce părinte-ado-lescent se constituie în factor de diferențiere a comportamentului nonverbal facial și a dimensiunilor de personalitate, atât pentru adolescenți, cât și pentru părinți. Dorim să aflăm dacă există diferențe statistic semnificative între trăsăturile de personalitate ale adolescenților din familiile monoparentale
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a adolescentului din familia biparentală și cea a adolescentului din familia monoparentala. b2) Descrierea și analiza modului în care vârstă părinților (pe categorii) este reflectată în relația acestora cu adolescenții (influențe, efecte / cauzalități). b3) Evaluarea măsurii în care interferențele comportamentale biunivoce părinți-adolescenți (după tip și intensitate) reprezintă consecință directă a caracteristicilor mediului familial (mono, respectiv biparentală, cu părinți tineri, respectiv vârstnici). 5. Definirea variabilelor: variabile independente: vârstă, sexul, statusul familial (mono / bipa-rental), caracteristicile mediului familial; variabile dependente: dimensiunile (caracteristicile) de personalitate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
directă a caracteristicilor mediului familial (mono, respectiv biparentală, cu părinți tineri, respectiv vârstnici). 5. Definirea variabilelor: variabile independente: vârstă, sexul, statusul familial (mono / bipa-rental), caracteristicile mediului familial; variabile dependente: dimensiunile (caracteristicile) de personalitate, reacțiile / expresiile faciale. Ipoteza principala Natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a comportamentului nonverbal facial, si a dimensiunilor de personalitate la părinți, respectiv adolescenți. Ipoteze secundare I1. Sunt diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate al adolescenților proveniți din familii monoparentale, și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ipotezelor de cercetare la ipoteze de lucru și construirea ipotezelor de nul (supuse testelor statistice). Singură ipoteza de cercetare care necesită adaptarea enunțului pentru a putea fi corect testată statistic este cea principala, si se reformulează astfel: a) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la părinți; b) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. Construirea ipotezelor de nul: Ipoteza nulă pentru Ipoteza principala, pe cele două
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ipoteza de cercetare care necesită adaptarea enunțului pentru a putea fi corect testată statistic este cea principala, si se reformulează astfel: a) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la părinți; b) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. Construirea ipotezelor de nul: Ipoteza nulă pentru Ipoteza principala, pe cele două ramificații, rezultate din adaptarea enunțului: a) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de personalitate la părinți; b) natură relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. Construirea ipotezelor de nul: Ipoteza nulă pentru Ipoteza principala, pe cele două ramificații, rezultate din adaptarea enunțului: a) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă pentru comportamentul facial și dimensiunile de personalitate la părinți. b) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă pentru comportamentul facial și dimensiunile de personalitate la adolescenți. Ipoteza nulă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ipotezelor de nul: Ipoteza nulă pentru Ipoteza principala, pe cele două ramificații, rezultate din adaptarea enunțului: a) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă pentru comportamentul facial și dimensiunile de personalitate la părinți. b) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă pentru comportamentul facial și dimensiunile de personalitate la adolescenți. Ipoteza nulă pentru I1: nu sunt diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate ale adolescenților, proveniți din familii monoparentale și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
un nivel de încredere de 95%) 8. Testarea ipotezelor de cercetare, conform uzanțelor metodologiei statistice Evaluarea statistică a posibilității respingerii / acceptării ipotezelor de nul Ipoteza nulă pentru Ipoteza principala, pe cele două ramificații rezultate din adaptarea enunțului: a) natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă a dimensiunilor de personalitate la părinți. ANOVA Suma pătratelor Dif. Pătratul mediei F Sig. DINAMISM Între grupuri 19.247 2 9.623 .397 .675 În cadrul grupurilor 1067.860 44 24.270 Total
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
respingerea ipotezei de nul și acceptarea ipotezei de cercetare (opozata ei logic). Concluzii: Reluând, concluziv, spunem că vom avea influențe semnificative numai la dimensiunea "deschidere spre cultură" nici o altă dimensiune, nefiind semnificativ determinată în variația statistică de factorul "natură relației biunivoce părinte adolescent". În plus, Testul Bonferoni ne arată că aceasta fluctuație în variația "deschiderii spre cultură" provine din diferență dintre cei care spun că "adolescență nu a adus probleme" și cei care care afirma că "sunt unele neînțelegeri, dar se
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
05). Semnul diferenței de medii (I-J) este pozitiv, fapt care ne spune că deschiderea spre cultură a celor care consideră că adolescență nu a adus probleme este mai mare decât a celor care constată unele neînțelegeri, soluționabile în relația biunivoca. b) Natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. ANOVA Suma pătratelor Dif. Pătratul mediei F Semnif. DINAMISM Între grupuri 2.385 2 1.192 .040 .961 În cadrul grupurilor 833.357
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
medii (I-J) este pozitiv, fapt care ne spune că deschiderea spre cultură a celor care consideră că adolescență nu a adus probleme este mai mare decât a celor care constată unele neînțelegeri, soluționabile în relația biunivoca. b) Natură relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă a dimensiunilor de personalitate la adolescenți. ANOVA Suma pătratelor Dif. Pătratul mediei F Semnif. DINAMISM Între grupuri 2.385 2 1.192 .040 .961 În cadrul grupurilor 833.357 28 29.763 Total
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
observăm că respingerea ei, ca în multe alte teste statistice este posibilă doar pentru valori ale pragului de semnificație <=0.05. Concluzii: Nici o dimensiune de personalitate și nici cea a dezirabilității sociale nu suferă influențe semnificative statistic de către "natură relației biunivoce părinte adolescent". Testul Bonferoni nu-și are rostul aplicării, în acest caz. Ipoteza nulă pentru I1: nu sunt diferențe semnificative între trăsăturile de personalitate ale adolescenților proveniți din familii monoparentale și cele ale adolescenților din familii biparentale. Statistică grupului Tipul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cu 45 ani). Ipoteza nulă pentru I4: nu sunt diferențe semnificative între trăsăturile de personalitate ale părinților cu familie monoparentala și cele ale celor cu familie biparentală. *** Din rezultatele obținute, se poate observa că ipoteza principala, potrivit căreia natură relației biunivoce părinte-adolescent se constituie în factor de diferențiere a comportamentului nonverbal facial și a dimensiunilor de personalitate, atât pentru adolescenți, cât și pentru părinți se verifică doar în legătură cu comportamentul nonverbal facial, pe baza diferențelor înregistrate. Implicit, putem afirmă că inexistentă unor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
invenția tiparului. Prin analiza acestor fenomene, lucrarea arată că deși acțiunea socială și stratificarea societală par să aparțină conceptual unor sfere teoretice diferite, în fapt ele sunt corelate, prin fenomenul de structurare și, mai ales, prin stractificare, adică prin interdependența biunivocă dintre acțiunea socială și stratificare. Lista tabelelor și graficelor Tabel 1. Comparație a concepțiilor de "postmodernitate" și de "modernitate radicalizată" / 29 Tabel 2. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate / 34 Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia / 102
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
propriei nașteri, la fel structurile demografice sunt superveniente acțiunii sociale. În general, structurile supervin acțiunilor agenților sociali, în sensul definit: structurile nu sunt reductibile la acțiuni, dar nici nu ar exista în lipsa acestora. Relația dintre structuri și acțiuni sociale este biunivocă. Să reținem din teoria structurării accentul pus pe acțiunea socială. Această rezultantă poate fi exprimată prin intermediul următoarei axiome: (A) Chiar dacă structurile societale prezintă o importanță fundamentală, nu sunt de ignorat acțiunile care pot conduce la noi structurări și, implicit, la
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nivel, cel empiric, al explicațiilor, dualitatea de structură reprezintă un instrument conceptual util, care furnizează explicații privind interacțiunea dintre crearea de structuri de către agenții sociali și acțiunile create de către aceștia sub influența structurilor. Aici, relația între agenți și structuri este biunivocă. 2. La un al doilea nivel, coeziunea dintre structură și agenți fără de care societatea nu ar mai fi stabilă se explică prin jocul dintre structurare, destructurare și restructurare, în urma căruia observăm și uneori influențăm stratificări și restratificări societale. La acest
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
societale reprezintă, în acest cadru conceptual, rezultatul îmbinării dintre act/acțiune și structură. Superveniența, în sensul definit de Healy, nu este în fapt unidirecționată, ci bidirecționată: așa cum structurile societale supervin acțiunilor agenților sociali, la fel acțiunile agenților supervin structurilor. Interdependența biunivocă dintre acțiuni și structuri se sprijină pe însăși existența agenților sociali. Spre exemplu, structurarea rețelelor de comunicare lingvistică prin internet nu ar fi posibilă fără acțiunea continuă creatoare a actorilor participanți la traficul online. Și, invers, în lipsa unei rețele de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în diferite părți ale globului nu implică și posibilitatea de a controla consecințele acestei interdependențe. Pentru înțelegerea modului discontinuu și inegal în care operează globalizarea, aducem în atenție conceptul de globalizare activă, referitor la relațiile ce se stabilesc în mod biunivoc între state sau grupuri de state care dețin relativ aceeași putere economică, politică sau culturală. Perspectiva mea e că nu este esențial, pentru producerea unor asemenea relații, ca statele între care acestea se stabilesc să fie egale exclusiv în privința puterii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tuturor"507. Ca proces asociat epocii contemporane, fenomenul globalizării trebuie înțeles și explicat. Ca atare, pentru a delimita mai clar întrebările de mai sus, propun două înțelesuri ale globalizării: 1) globalizare activă, care presupune relații ce se stabilesc în mod biunivoc între state sau grupuri de state 508 care dețin relativ aceeași putere economică, politică ori culturală. Nu este esențial, pentru ca astfel de relații biunivoce să se producă, să existe o egalitate exclusiv economică între statele care creează condiții pentru acestea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
propun două înțelesuri ale globalizării: 1) globalizare activă, care presupune relații ce se stabilesc în mod biunivoc între state sau grupuri de state 508 care dețin relativ aceeași putere economică, politică ori culturală. Nu este esențial, pentru ca astfel de relații biunivoce să se producă, să existe o egalitate exclusiv economică între statele care creează condiții pentru acestea. Aceasta întrucât influența economică a unui stat poate fi contrabalansată de influența culturală sau politică a altui stat. Este ceea ce face ca anumite regiuni
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
argumentației, putem observa că modalitatea pe care o urmăm în analiza normativă a unui fenomen procesual precum globalizarea depinde de pre-comprehensiunea pe care o avem asupra conceptului ca atare. Relația dintre explicație și înțelegere este așa cum arăta von Wright întotdeauna biunivocă. În această interdependență conceptuală, suficiența atrage după sine necesitatea. Analiza procesului globalizării, de care societatea postmodernă la nivelurile sale general și individual pare a fi afectată în contemporaneitate permite o explicație adecvată atâta vreme cât deținem înțelegerea necesară. Dar, înțelegerea conceptuală a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
va trebui să fie între orizontul de așteptare al receptorul avizat, mai exact, între convențiile recognoscibile de gen, conținut sau stil și maniera deformată în care acestea sunt prezentate. Importantă este și valența satirică a parodiei. Întrucât presupune un proces biunivoc, de analiză și de critică implicită prin deformare, denaturare, inversiune, coroborare, colaborare etc. grefate fie asupra unui text literar, fie asupra unui stil social de comportament, parodia se intersectează în privința finalității critice cu satira. Fie că exploatează prestigiul meritat al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o bază comună de la care plecând își pot explica realitatea. Simultan, ei pot participa astfel la construcția acestei realități, având un univers simbolic și epistemic comun. Ceea ce rezultă este faptul că relația dintre ideologie și societate este una de tip biunivoc: ca figură centrală a imaginarului social, ideologia instituie un anumit tip de societate, și, în concordanță cu aceasta, un anumit tip de realitatea socio-politică, devenind, în același timp, un instrument de înțelegere a acestei realități; la rândul său însă, ideologia
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]