208 matches
-
care scriu se cer călăuzite în această direcție. Încă din 1854, anticipându-l pe T. Maiorescu, C. a criticat cu asprime mediocritatea veleitară, pe acei autori care, întrebuințând neologisme inutile, denaturează limba. Preocuparea pentru purificarea exprimării literare de ceea ce filologul blăjean consideră a fi elemente străine se vădește și în Elemente de poetică, metrică și versificațiune (1860), cea dintâi poetică românească amplă. Alcătuită în spiritul retoricilor antice, cartea cuprinde și referiri la poetica arabă, primele la noi. Lucrarea studiază „natura” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
prin Timotei Cipariu cu București și Râmnic. Bibliotecile particulare alcătuite fac dovada, tocmai datorită amintitelor forme de comunicare, a unui extraordinar punct al interferențelor pe harta culturii iluministe din Europa Est-Centrală. Aceste colecții, care vor forma viitorul fond de carte blăjeană, sunt amintite în documentele redactate în anii 1747, 1777 și 1830. Studiile recent întreprinse de istoricul Iacob Mârza ne indică, pe baza celor trei inventare-cataloage existente în Biblioteca Academiei, Filiala Cluj - Inventarium Librorum Balasfalvae in Residentiae Episcopali 1747, ms. lat.
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
temeinic, deoarece vorbește de dăinuirea vieții și creației omenești. Nu degeaba cartea tezaurizează conținutul ei. În expoziția de istorie modernă a Muzeului Unirii din Alba-Iulia se află o foarte reușită schiță a drumurilor parcurse și a contactelor stabilite de cărturarii blăjeni cu centrele de cultură de pe întreg spațiul românesc, precum și cu acelea din Europa Centrală și de Sud-Est. Iacob Mârza, Școală și națiune (Școlile de la Blaj în epoca renașterii naționale), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, pp. 152-153. Autorul pune la dispoziția specialiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de Sud-Est. Iacob Mârza, Școală și națiune (Școlile de la Blaj în epoca renașterii naționale), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, pp. 152-153. Autorul pune la dispoziția specialiștilor o bogăție de documente, de informații noi, evidențiind numeroasele planuri în care se implică instituțiile blăjene în evul celei mai spectaculoase autodepășiri. Un studiu academic, în care Iacob Mârza face uz de o tehnică de lucru, poate nu de ultimă oră, dar, în orice caz, una solidă și adecvată temei supuse cercetării. El comentează pe larg
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
populare, ceea ce îi înlesnește și editarea unei ample colecții de lirică populară, Doine și strigături din Ardeal (1885), realizată în colaborare cu Andrei Bârseanu. Pe lângă participarea la selecția și clasificarea pieselor folclorice, culese de Ioan Micu Moldovanu cu elevii săi blăjeni, J. contribuie la elaborarea unui erudit glosar în limba franceză, care se referă la textele prezente în volum. A format mai mulți elevi, printre care Hertvik Jarník, fiul său, și Jindra Husková-Flajshansová. A tradus în românește romanul Bunica de Bozena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
Carol I, în statul gândit de pașoptiști, bazat pe aspirațiile lor cele mai înalte. Bineînțeles, Vasile Marin nu uită nici „partidul internațional, narodnicist, marxist, democrat și iudaizat al țărănismului“, cum nici pe „democratul tincturat de iezuitism de o anumită extracție blăjeană, Iuliu Maniu“, căci adeptul de acum al lui Nae Ionescu socotea că „elementul național și ortodox trebuie să se împletească în mod egal întru crearea fenomenului românesc“. Considerând parlamentul pluripartinic un „cazan satanic“, Vasile Marin prevedea un stat nou, în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Ion Axente Sever și timpul său (1931), semnată Gh. I. Biriș. Aspecte din viața Blajului (1942), cartea care l-a consacrat, este un memento al tradiției acestei „cetăți a românismului”, o evocare documentată și pitorească în latura specificului local. „Spiritul blăjean” unește figuri și momente istorice importante, de la „naționalismul intransigent” al ctitorului Inocențiu Micu-Klein la Petru Pavel Aaron, întemeietorul școlilor Blajului, de la apoteoza anului 1848 la misionarii cauzei naționale: Ioan Micu Moldovanu, Alex. Sterca-Șuluțiu, Augustin Bunea. În portretistica lui B., un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
textul ebraic, la cel arab și persan, deși, cel puțin pe ultimele două, e improbabil să le fi utilizat direct. A continuat, cu întreruperi, cam un deceniu. A colaborat cu el și episcopul Ioan Bob, împreună cu un grup de învățați blăjeni, revizuind traducerea - mai ales prin compararea cu Septuaginta - și adăugându-i note și explicații („tâlcuri”). Tot episcopul a întreprins demersurile necesare la Viena pentru dobândirea autorizației de tipărire la Blaj a acestei Biblii, alta decât cea de la București. Lui Samuil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
o ediție inițiată de episcopul Filotei s-a tipărit între 1854 și 1856. Și tot textul ei a stat la baza ediției de la Sibiu, din 1856-1858, oblăduită de episcopul Andrei Șaguna. Prin aceste ediții, realizate în aria credinței ortodoxe, Biblia blăjeană de la 1795 a dominat limbajul creștin românesc până în pragul anului 1900, când încep să apară ediții de mare tiraj, tipărite de societăți care își au sediul mai ales în Marea Britanie, consacrate răspândirii Bibliei în toată lumea. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
Școlii Ardelene, RITL, 1986, 4; Perpessicius, Scriitori români, I, București, 1986, 57-80; Al. Andriescu, Biblia de la București (1688) și Biblia de la Blaj, „Dacoromania” (Freiburg), 1988, 7; Ioan Chindriș, Idei, oameni, fapte, MS, 1988, 1; Gabriela Mircea, Etape ale difuzării Bibliilor blăjene între anii 1795 și 1822, „Biblioteca și cercetarea”, 1996, 96-105; Cornel Tatai-Baltă, Implicațiile tipografice și arta grafică în Biblia lui Samuil Micu (1795), în Pagini de artă românească, Blaj, 1998, 54-62; Ioan Chindriș, Secolele Bibliei de la Blaj, în Biblia de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
2000; Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Astra, pref. edit., Blaj, 2001; Amintiri despre Pavel Dan, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Aurel Podaru). Repere bibliografice: Cornel Munteanu, Ion Buzași, „Andrei Mureșanu”, F, 1990, 2; Negoiță Irimie, Un tânăr cărturar blăjean, TR, 1993, 14; Vistian Goia, Blajul - o istorie într-o antologie, ST, 1994, 4-5; Gabriel Dimisianu, Eminescu, Grama, Macedonski, RL, 1994, 41; Z. Ornea, Ion Buzași, „Eminescu și Blajul”, RL, 1995, 1; Mircea Popa, Ion Buzași, „Eminescu și Blajul”, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
insistă asupra importanței manuscrisului lui Zetterquist care este de fapt o mărturie a apropierii dintre literatura finlandeză și cea română 170. Asupra acestui fenomen se apleacă și criticul și profesorul Mircea Popa care publică în 2011 un articol în "Astra blăjeană" intitulat Timotei Cipariu și literatura finlandeză. Acesta indică factorul care a determinat implicarea lui Cipariu: recunoașterea sa internațională. Astfel, Timotei Cipariu a ajuns în contact cu mai mulți învățați străini care i-au solicitat ajutorul pentru traducerea în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Observator cultural", nr. 346, noiembrie 2006, p. 5. Pleșu, Andrei, O bună întâlnire cu Finlanda, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 43. Popa, Mircea, Timotei Cipariu și literatura finlandeză, în "Astra blăjeană", nr.1 (58), martie 2011, p. 15. Popescu, Adelina, La nord prin sud-est. Spațiul nordic în literatura română, în "Columna", nr. 12, martie 1998, p. 5. Popescu, Alexandru, The Romanian-Finnish Cultural Relations: History, Trends, Bibliography, în "Revista Română pentru Studii
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Stăvăruș, Scrieri, București, Editura Ars Docendi, 2010, p.105. 165 Ibidem. 166 Ibidem. 167 Ibidem, p.108. 168 Ibidem, p.109. 169 Ibidem. 170 Cf. Ion Stăvăruș, op. cit., pp. 102-109. 171 Mircea Popa, Timotei Cipariu și literatura finlandeză, în "Astra blăjeană", nr. 1, martie 2011, p. 15. 172 Cf. Ibidem, pp. 15-16. 173 Ion Stăvăruș, op. cit., p.112. 174 Ibidem, pp. 111-125. 175 Ibidem. 176 Cf. Senni Timonen, Studiu introductiv, în Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze alcătuită de Elias Lönnrot
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
direcția „Tribunei” din Sibiu, pe care o conduce până în 1900. În 1900 rămâne văduv cu doi copii și se retrage între zidurile culturale ale Blajului, unde este numit profesor de teologie morală și pastorală la Facultatea de Teologie. De la profesorii blăjeni a reușit să adune știri, amintiri, „aproape tot ce se putea ști despre petrecerea lui Eminescu la Blaj”. Părăsește Blajul în 1902, fiind numit paroh și protopop al Clujului, funcție pe care o va deține până la pensionare. În timpul primului război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
Militaru, poetul „veșnic risipitor de cântec românesc”, doctorului Amos Frâncu, „stegarul ideal”, lui Vasile Lucaciu, „preotul luptător și prigonit”, și pictorului Nicolae Grigorescu le închină volumul Busturi sufletești (1937). D. rămâne un reprezentant tipic al spiritului ce domnea în școlile blăjene la începutul veacului, al generației care a realizat Unirea de la 1918. SCRIERI: Biserica lui Bob în Cluj, Cluj, 1906; Ioan A. Anderco. Un scriitor maramureșan, Cluj, 1907; Asociațiunea noastră, Sibiu, 1912; Eminescu în Blaj. Amintiri de ale contimporanilor, Sibiu, 1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
III-lea al Seminarului de la Blaj, pregătit pentru o carieră ecleziastică. Știe carte latinească, după cum o demonstrează textul Memoriilor, dar și istorie, filosofie, literatură. Spre deosebire de Lăcusteanu, care este vizibil egocentric și contra-revoluționar, Moldovan este revoluționar și, ca majoritatea colegilor săi blăjeni, exhibă un frumos patos al devoțiunii. Luciditatea colonelului muntean cade adesea într-un cinism delectabil (pentru noi), în timp ce luciditatea lui Moldovan coexistă cumva cu credința fierbinte într-o cauză superioară. Ochiul lui Lăcusteanu este întors către fantasmele sinelui, iar lumea
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
Moldovan este de altă calitate decât cel al lui Lăcusteanu. Ar fi ceva de spus și despre ediție, în ciuda faptului că, de regulă, despre o reproducere anastatică nu se (poate) spune nimic. Salutând această apariție, le atrag atenția inimoșilor editori blăjeni că repunerea în circuit a unui scriitor uitat și care nu a fost niciodată prea cunoscut nu se poate face printr-o ediție anastatică. Mai ales când autorul scrie în limba și cu ortografia etimologică de la sfârșitul secolului al XlX
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
îndoială în privința relei voințe: "N-a fost nici unul (așa de rușinos - N.M.), căci în acelea ne-au înjugat străinii, în al lui Eminescu însă ne-au înjugat românii...". Ardelean prost!, îți vine să exclami după ce l-ai citit pe canonicul blăjean. Și detractor, în toată puterea cuvîntului. Să nu omit să spun că antologia se cuvine semnalată și pentru că repune în circulație texte devenite intruvabile, majoritatea, nereeditate niciodată pînă astăzi.
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
O., București, 2001. Povestea lor de dragoste începe în Blaj, „orășelul școlilor”, unde amândoi sunt elevi: el la Liceul de Băieți „Sf. Vasile”, ea la Liceul de Fete „Sf. Ecaterina” și înfiriparea sentimentului de dragoste amintește de romanele cu „decor blăjean” ale lui Agârbiceanu, Legea minții, Legea trupului, Arhanghelii . S-au cunoscut la o serbare școlară în care au jucat amândoi; au urmat plimbări romantice, tânărul, în pragul absolvirii liceului, publică în revista școlară „Gând tineresc” din Alba Iulia versuri de
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
căminul studenților filologi este la Someșeni), și, suportând greu viața zgomotoasă de cămin, își caută gazdă, având coleg de cameră pe Dumitru Micu sau pe Cornel Regman. Primele scrisori din Cluj, așa cum era de așteptat de la un absolvent de liceu blăjean, cuprind citate și ecouri biblice, o tristețe exagerată de poet care a citit biografii de scriitori celebri și nefericiți. Uneori, câte un autoblestem, pare ecou din epistolarul eminescian:„Și m-au săgetat iarăși gânduri pornite de la marginea sicriului. Pe lângă citate
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
specie concretă", că în colind el "s-a suprapus zmeului, cerbului sau chiar ursului". Și totuși, atrage atenția Taloș, chestiunea fusese pusă cu totul altfel, încă din 1926, de poetul bucovinean Gavril Rotică, în articolul Mit și preistorie, din revista blăjeană "Comoara satelor", unde, citându-l pe Herodot, scrie că atunci când Xerses, regele perșilor, "trecea cu oștirea sa prin Tracia și Macedonia, ca să supună Grecia, mai multe cârduri de lei, coborându-se din munți, se aruncară noaptea asupra cămilelor ce transportau
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
noul centru teologic românesc, instalat în 1738 la Blaj de strălucitul episcopcă rturar Ioan Inocențiu Micu-Klein. Capitolul Biblistice recapitulează, prin texte și studii filologice laborioase, întreaga operă de traducere a textului sacru, care a constituit o preocupare centrală a cărturarilor blăjeni, de la Samuil Micu (autor al traducerii din 1795) și până la Timotei Cipariu, și el autor al unei traduceri integrale, puțin cunoscută în afara cercurilor specializate, din păcate. Capitolul nu ignoră - ba dimpotrivă: aduce clarificări esențiale - aspectele colaterale ale acestei activități scripturistice
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
puțin cunoscută în afara cercurilor specializate, din păcate. Capitolul nu ignoră - ba dimpotrivă: aduce clarificări esențiale - aspectele colaterale ale acestei activități scripturistice, cum sunt prima traducere a Vulgatei în limba română (cunoscută ca Biblia Vulgata de la Blaj,1760- 1761), noile traduceri blăjene ale unui text teologic intens frecventat pe tot parcursul Evului Mediu românesc, ca Imitatio Christi de Thomas Kempis, sau implicațiile activității biblistice din Transilvania asupra limbii literare. Prin textele și studiile de escortă publicate aici, cei doi editori restabilesc două
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
1. Borsec 2. Toplița COMUNE 1. Bilbor 4. Sărmaș 2. Corbu 5. Subcetate 3. Gălăuțaș 6. Tulgheș JUDEȚUL HUNEDOARA 1. JUDECĂTORIA BRAD cu sediul în orașul Brad ORAȘE 1. Brad COMUNE 1. Baia de Criș 7. Luncoiu de Jos 2. Blăjeni 8. Ribița 3. Buceș 9. Tomești 4. Bucureșci 10. Vața de Jos 5. Bulzeștii de Sus 11. Vălișoara 6. Crișcior 2. JUDECĂTORIA DEVA cu sediul în municipiul Deva MUNICIPIU 1. Deva ORAȘE 1. Simeria COMUNE 1. Băcia 9. Gurasada 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]