208 matches
-
care scriu se cer călăuzite în această direcție. Încă din 1854, anticipându-l pe T. Maiorescu, C. a criticat cu asprime mediocritatea veleitară, pe acei autori care, întrebuințând neologisme inutile, denaturează limba. Preocuparea pentru purificarea exprimării literare de ceea ce filologul blăjean consideră a fi elemente străine se vădește și în Elemente de poetică, metrică și versificațiune (1860), cea dintâi poetică românească amplă. Alcătuită în spiritul retoricilor antice, cartea cuprinde și referiri la poetica arabă, primele la noi. Lucrarea studiază „natura” și
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
populare, ceea ce îi înlesnește și editarea unei ample colecții de lirică populară, Doine și strigături din Ardeal (1885), realizată în colaborare cu Andrei Bârseanu. Pe lângă participarea la selecția și clasificarea pieselor folclorice, culese de Ioan Micu Moldovanu cu elevii săi blăjeni, J. contribuie la elaborarea unui erudit glosar în limba franceză, care se referă la textele prezente în volum. A format mai mulți elevi, printre care Hertvik Jarník, fiul său, și Jindra Husková-Flajshansová. A tradus în românește romanul Bunica de Bozena
JARNÍK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
Silviu Nistor, Contribuția Transilvaniei la formarea destinului național românesc, ST, 1992, 11-12; Alin Mihai Gherman, Note asupra unei ediții, ST, 1998, 4-5; Micu, Ist. lit., 47-63; Pompiliu Teodor, Sub semnul Luminilor. Samuil Micu, Cluj-Napoca, 2000; Ion Buzași, Scrieri ale cărturarilor blăjeni, RL, 2001, 19. D. Mc.
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
în septembrie 1757, papei, A. susține originea romană a poporului nostru și latinitatea limbii române, argumente folosite în sprijinul emancipării sociale și naționale. Ele vor fi reluate și dezvoltate de reprezentanții Școlii Ardelene împreună cu o altă idee susținută de cărturarul blăjean: rostul patriotic al studiilor și cercetărilor istorice și lingvistice. A. începe, în 1760, să traducă Biblia. În urma cercetărilor în arhive, a întocmit o istorie a neamului românesc. Din păcate, manuscrisul nu s-a păstrat. SCRIERI: Floarea adevărului, Blaj, 1750; Păstoricească
AARON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285140_a_286469]
-
2000; Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Astra, pref. edit., Blaj, 2001; Amintiri despre Pavel Dan, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Aurel Podaru). Repere bibliografice: Cornel Munteanu, Ion Buzași, „Andrei Mureșanu”, F, 1990, 2; Negoiță Irimie, Un tânăr cărturar blăjean, TR, 1993, 14; Vistian Goia, Blajul - o istorie într-o antologie, ST, 1994, 4-5; Gabriel Dimisianu, Eminescu, Grama, Macedonski, RL, 1994, 41; Z. Ornea, Ion Buzași, „Eminescu și Blajul”, RL, 1995, 1; Mircea Popa, Ion Buzași, „Eminescu și Blajul”, TR
BUZASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
1936, Alba Iulia), literat și culegător de folclor. A făcut liceul la Aiud și la Blaj, unde l-a avut profesor pe I. Micu Moldovanu, la îndemnul căruia notează primele texte populare culese din satul natal, asemenea multor altor elevi blăjeni care au contribuit la adunarea doinelor și strigăturilor din Transilvania, publicate în anul 1885 de Jan Urban Jarník și Andrei Bârseanu. Elev în ultimul an de liceu, C. are prilejul să-l găzduiască, în 1866, pe tânărul peregrin Mihai Eminescu
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
prin Timotei Cipariu cu București și Râmnic. Bibliotecile particulare alcătuite fac dovada, tocmai datorită amintitelor forme de comunicare, a unui extraordinar punct al interferențelor pe harta culturii iluministe din Europa Est-Centrală. Aceste colecții, care vor forma viitorul fond de carte blăjeană, sunt amintite în documentele redactate în anii 1747, 1777 și 1830. Studiile recent întreprinse de istoricul Iacob Mârza ne indică, pe baza celor trei inventare-cataloage existente în Biblioteca Academiei, Filiala Cluj - Inventarium Librorum Balasfalvae in Residentiae Episcopali 1747, ms. lat.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
temeinic, deoarece vorbește de dăinuirea vieții și creației omenești. Nu degeaba cartea tezaurizează conținutul ei. În expoziția de istorie modernă a Muzeului Unirii din Alba-Iulia se află o foarte reușită schiță a drumurilor parcurse și a contactelor stabilite de cărturarii blăjeni cu centrele de cultură de pe întreg spațiul românesc, precum și cu acelea din Europa Centrală și de Sud-Est. Iacob Mârza, Școală și națiune (Școlile de la Blaj în epoca renașterii naționale), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, pp. 152-153. Autorul pune la dispoziția specialiștilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de Sud-Est. Iacob Mârza, Școală și națiune (Școlile de la Blaj în epoca renașterii naționale), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, pp. 152-153. Autorul pune la dispoziția specialiștilor o bogăție de documente, de informații noi, evidențiind numeroasele planuri în care se implică instituțiile blăjene în evul celei mai spectaculoase autodepășiri. Un studiu academic, în care Iacob Mârza face uz de o tehnică de lucru, poate nu de ultimă oră, dar, în orice caz, una solidă și adecvată temei supuse cercetării. El comentează pe larg
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Ion Axente Sever și timpul său (1931), semnată Gh. I. Biriș. Aspecte din viața Blajului (1942), cartea care l-a consacrat, este un memento al tradiției acestei „cetăți a românismului”, o evocare documentată și pitorească în latura specificului local. „Spiritul blăjean” unește figuri și momente istorice importante, de la „naționalismul intransigent” al ctitorului Inocențiu Micu-Klein la Petru Pavel Aaron, întemeietorul școlilor Blajului, de la apoteoza anului 1848 la misionarii cauzei naționale: Ioan Micu Moldovanu, Alex. Sterca-Șuluțiu, Augustin Bunea. În portretistica lui B., un
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
națiunii" ca o "comunitate solidară prin origini comune, obiceiuri și religie" (p. 39). Petițiile inițiale adresate de Inocențiu Micu-Klein în mod clar fac parte din paradigma națiune = elită (în cazul specific al românilor transilvăneni, elita eclezială unită). În concepția episcopului blăjean, tributară gândirii politice a timpului, națiunea română nu includea și țăranii, cu atât mai puțin etnicii români din afara arcului carpatic. În timp, însă, Micu- Klein a utilizat din ce în ce mai pregnant o înțelegere populară a termenului de natio, elasticizând astfel categoria restrictivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și dincoace și dincolo de Dunăre, în veacul al doilea și al treilea și al patrulea au fost creștini, creștinați odată cu alți romani din Împărăția Romanilor" (Micu, 1995b, p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu, Samuil Micu deplânge martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a canonicului Ioan Micu Moldovan XE "Micu Moldovan" , unde va găsi o colecție completă. Pe baza acesteia, Precup va elabora un prim articol de prezentare generală a gazetei Învățătorul poporului. În acest fel, după jumătate de secol de uitare, foaia blăjeană pătrundea În circuitul științific, fiind Înregistrată și comentată În repertoriul periodicelor românești Întocmit de Nerva Hodoș XE "Hodoș" și Al. Sadi Ionescu XE "Ionescu" , precum și În istoria presei și În cea a literaturii românești din veacul al XIX-lea, semnate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
intenția de a edita un supliment aparte, În format mai mic, tipărit cu slove și intitulat „Archivu”. Deși titlul preconizat ne-ar putea face să credem că periodicul era destinat preocupărilor filologice de strictă specialitate ale lui Cipariu (ulterior, Învățatul blăjean va reuși să editeze o publicație savantă cu acest titlu, tipărită cu caractere latine), În realitate lucrurile stăteau cu totul altfel. Proiectata folosire a caracterelor chirilice, aflată În dezacord cu ideile cipariene despre ortografie, ne arată că suplimentul urma să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
directă a marii adunări populare care se desfășurase la Blaj cu câteva zile Înainte. Totodată, ele reflectau relaxarea cenzurii și proclamarea libertății tiparului, ca urmare a izbucnirii revoluției. Învățătorul poporului va ieși de sub teascuri săptămânal, marțea, paralel cu cealaltă gazetă blăjeană (fiecare exemplar din Organul național era Însoțit de un număr din Învățătorul poporului, dar, În același timp, foaia populară ieșea și separat, În tiraje suplimentare). Pe parcursul duratei sale de apariție vor fi editate 22 de numere, din 12 mai până În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adresată de preotul Ciura, din satul Bucium, protopopului Grigore Mihali XE "Mihali" , din Zlatna. În iulie 1848, preotul din Apuseni Îi solicita lui Mihali să Îi trimită nu mai puțin de 25 de exemplare din nr. 6 al foii populare blăjene, pe care să le redistribuie, la rândul său, altor preoți subcolectanți din Munți. Pentru a Înțelege Însă cu adevărat cum se difuza Învățătorul poporului, putem să facem abstracție de nivelul prețului sau al tirajului. În condițiile În care majoritatea țăranilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
elitei sătești (ai cărei membri prenumerau, de altfel, și pentru alte gazete și publicații românești), În timp ce tirajul de câteva sute de exemplare acoperea, de fapt, prin rețeaua preoților abonați, cea mai mare parte a satelor ardelene. Fiecare posesor al foii blăjene devenea, la rândul său, un releu care Îi difuza mai departe conținutul, prin lectură, explicații și colportare de știri, În direcția unui auditoriu format din câteva zeci de persoane. În august 1848, preotul Ilie Paulescu XE "Paulescu" descria o astfel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
feminine În Blajul episcopal va deveni o veritabilă tradiție, respectată riguros decenii de-a rândul. Mai mult, severitatea acestei cutume - În fond, absolut firească În cazul canonicilor sau al călugărilor bazilitani - se Întindea și asupra profesorilor care predau În școlile blăjene. Conform unei practici Încă În vigoare la jumătatea veacului al XIX-lea, profesorii seminarului se recrutau numai dintre absolvenții care se călugăreau sau se hirotoneau preoți celibatari. Obiceiul va deveni extrem de apăsător de pe la 1830, când se afirmă noile generații de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Blajului. Farmecul acesteia aprinde și alte pasiuni În rândurile bieților clerici celibatari, dar Încercările lor de a i-o disputa lui Rațiu rămân fără succes. Printre oponenții roși de o tainică gelozie ai prepozitului se detașa figura unui alt prelat blăjean, canonicul Timotei Cipariu XE "Cipariu" : „Mâncă bine, bea bine, f... bine, ce-i mai lipsește?”, Îi scria Cipariu lui Bariț XE "Bariț" , În decembrie 1836, referindu-se la Rațiu. Atmosfera de patimi ascunse și refulate pe care o respira orășelul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și sentimentele potrivnice celibatului venite din direcția a două mari orizonturi mentale: cel țărănesc-tradițional și cel romantic-modern. Între izvoarele istorice, textul folcloric de epocă surprinde cu cea mai mare acuratețe procesele din sfera mentalităților, În cazul de față suferințele elevilor blăjeni, ale „diecilor”, cum sunt aceștia numiți, confruntați cu rigorile misiunii lor benedictine: Sărăcuții, diecii, Negri-s ca călugării! Nu-s negri de țâitură, Da-s negri de-nvățătură! Când să uită la scrisori Îi dau gânduri și fiori Din tălpi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
religioase incompatibilă cu impulsurile lor afective și care se identifică, În mentalitatea ecleziastică greco-catolică a vremii, cu celibatul: De când sunt la diecie Mie mândră nu-mi trebùie! De-oi mai diecì vrun an, Nu-mi va trebui șuhan! Pendularea clericilor blăjeni Între atitudinile proși anticelibatare, surprinsă În aceste versuri populare culese la 1838, se poate verifica prin intermediul unor opțiuni individuale concrete, ale elevilor aflați În acești ani la studii la Blaj. Nicolae Pauleti XE "Pauleti" , de pildă, poet promițător și culegător
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cariere didactice și intelectuale, cu prețul evident al celibatului, refuză această șansă și preferă modesta parohie a Făgetului, unde se va căsători și va avea doi copii. Într-o poezie „publicată” În timpul studiilor, În paginile Aurorei (revista manuscrisă a elevilor blăjeni), el mărturisește: Căce m-am dat spre popie, Lumea tot mi-i dragă mie ș...ț Însăși firea poruncește: „Însoară-te, te-nmulțește”; Și Scriptura Încă spune Doi cu doi să se-mpreune. Pauleti XE "Pauleti" Își justifică atitudinea anticelibatară prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unul este cel biblic, creștin, dar primul rămâne argumentul iluminist, ținând de filosofia dreptului natural: „Însăși firea poruncește”. Mentalitatea promatrimonială țărănească, fundamentată pe o justificare creștină, Își asociază acum și o motivație ideologică modernă, de inspirație laică. Un alt absolvent blăjean din acești ani, Ioan Rusu XE "Rusu" , mărturisea și el, În versurile din anii studenției, dorința Îndepărtării de la asceza studiilor și propensiunea spre un ideal matrimonial sau cel puțin afectiv: Cărți iubite și științe, Mai mult nu-s harnic de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din Ardeal, folosesc, În șaisprezece cazuri, formule de tipul: „patria centrală”, „ținuturile străbune”, „pământul străbunesc”, „patria protopărinților”, „leagănul românilor, dulcea Italie”, „terra străbunilor”. Acești emitenți aparțin unui spectru socio-profesional foarte larg: intelectuali de marcă, jurnaliști (Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" ), profesori blăjeni (Ioan Faur XE "Faur" ), studenți (Ioan Rațiu XE "Rațiu" ), ofițeri (Ioan Tomuț XE "Tomuț" ), mergând până la un preot de țară, apropiat de nivelul cultural al satului ardelean, cum era Vasile Pop XE "Pop" , cumnatul lui Papiu XE "Papiu" . Faptul face
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
La Veneția Înregistrează cu atenție exuberanța străzii, după cum Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" va descrie pe larg carnavalul roman. Cipariu remarcă și „fețele oamenilor și a muierilor”, tipurile antropologice „clasic” și „longobardic”, predominarea ochilor negri față de cei „vineți” etc.. Canonicul blăjean anunță perspectiva lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , care consacră pagini Întregi psihologiei și comportamentului italienilor, portretizează lazzaronii napolitani și briganzii romagnoli, uneori cu simpatie și umor, adesea cu accente critice. Drăgușanu merge Însă oarecum la suprafața lucrurilor, nefiind interesat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]