348 matches
-
ori mai știu eu unde. Dar toți au „Cea mai bună făină”! Dacă încă nu ești lămurit de faptul că aici totul se vinde și se cumpără, adu-ți aminte de zapisul întocmit la 28 martie 1678 (7186) de Andrei Blănarul. Știu despre ce este vorba. El spune că: „Am vîndut...un loc de casă ce iaste...unde se cheamă Tîrgul Făinei, care loc au fost ai Chelsîei fata Parte. Cesta loc l-am vîndut lui Ionașco ginerile Măgureanului”. După cum se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
împresurat”. Acum știu cum s-au petrecut lucrurile. Vel logofătul a strâns „pe toți cîți au locuri alăture cu locul domnescî, de la podul uliții ce trece pe denainte lui Svetîi Nicolae, în sus, pînă la Podul Vechiu, anume pe Enache blănar, și pe popa Iftemi de la Biserica dispre Doamna, și pe Procopie egumenul de la mănăstire Galata și pe Paisie egumenul de la mănăstire Sventîi Ioan Zlataust”. Când însă i-a pus să-și arate „fiecare zapisele și ispisoacele domniilor de întăritură pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și dintr un zapis din 25 mai 1754 (7262) - deci cu 11 ani mai târziu - în care se spune: „Adecă eu, Neculai Hotincean, împreună cu soțul mieu, Anița și cu ficiorul nostru, Alexandru, făcut-am...zapisul nostru la mîna ginerele-nostru Ionițe blănar ș-a ficii noastre,Marii, precum...am dat o dugheană... care...este cu locu tot la Ulița Brăhării, precum arată și zapisăle cele vechi de cumpărătură”. Stai să vezi, fiule, că tot despre Ulița Brăhăriei se vorbește și în mărturia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
despre care am adus vorbire. Acum însă te rog să-mi spui ceva despre zapisul din 15 mai 1752 (7260). Și apoi mai vedem noi... Aș spune eu, dar îi oleacă de vorbă mai lungă... Care-i baiul? Că Vasilie blănar, împreună cu nevasta lui, vând o casă cu locul ei lui Ioniță Gheuca biv treti spătar n-ar fi cine știe ce. Atunci? Când Vasilie arată întinderea locului casei, spune că se învecinează cu locul unei familii matcă a unor domnitori ai Moldovei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
regina balului, pe care o dansa într-un vals de onoare președintele federației meseriașilor, secretarul sindicatului cooperativelor și câte unul mai îndrăzneț. La ușă se punea pază, nu intra oricine, să strice petrecerea. În fiecare an, aici se întîlneau meșterii blănari, meșterii fierari, tâmplari, cu ibovnicele sau cu nevestele lor, de-și lăsau banii. Tocmeau din timp un taraf de lăutari buni, își puneau ce aveau mai de preț pe ei și pe la nouă coborau din trăsuri, plini de parale, guralivi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la masă. - Mă Piculeață, ia vin', mă, de cântă Iu nen-tu! striga conu Costică Galeș, de era negustor în Piața mare, meseriaș vechi, că-l știa o lume. Și după el se luară și ceilalți: nenea Mihalache Tobă, Iordan Belușica, blănarul, om de patruzeci de ani, care nu-ți bea decât duminica, la masa lui, acasă, și Picu Calată, mățarul de la coada Dristorului. Grigore Piculeață s-a dat aproape cu ai lui. 202 - Să trăiți! zicea. \ Conu Costică 1-a măsurat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un rând își suspendase plățile. Dar prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor rămân goluri economice pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-au închis dugheana, și-au deschis - o evreul, unde fiul blănarului s-au făcut cinovnic, blănarul evreu și-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul ș-au deschis ciubotărie. Pe când în statele vecine domnea un binefăcător absolutism, care deprindea popoarele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dar prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor rămân goluri economice pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-au închis dugheana, și-au deschis - o evreul, unde fiul blănarului s-au făcut cinovnic, blănarul evreu și-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul ș-au deschis ciubotărie. Pe când în statele vecine domnea un binefăcător absolutism, care deprindea popoarele la o muncă regulată, la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deceniu al secolului al XX- lea, în Oncești aflăm o gamă largă de meșteșugari. Aceștia erau tâmplari: Jenică Vraciu, Constantin Savin, Vasile Niță; rotari: Gheorghe Maxim și Ion Maxim; sobari: Jenică Chirilă; cizmari: Constantin Savin, Gheorghe Rusu și Constantin Grigoreanu; blănari: Vasile Vlasie; croitori: Vasile Prosie, Costică Secară și Elena Vraciu; tăbăcari: Constantin Tabarcea; și plăpumari: Erjebet Dimofte, Letiția Obreja și Valerica Hâncu. Un cuvânt aparte trebuie spus despre neobositul meșter Constantin Savin din Tarnița, care, pe lângă meșteșugurile mai sus
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mulți meseriași și puteai învăța temeinic meșteșugul de la cei bătrâni. Dar modalitatea de a construi este aceeași, indiferent de model, iar eu mă pricep la toate”, conchide cu mândrie nea’ Jănică. COJOCĂRITUL Această îndeletnicire se practica la nivelul atelierului rural. Blănarii lucrau cu pieile dughite 1 de către săteni sau le dugheau chiar ei înșiși, folosind pentru aceasta apă și tărâțe de grâu. Din mâinile lor pricepute ieșeau căciuli, bundițe sau cojoace. Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din București, în 1973. Pentru Costandin Sion, cei căftăniți astfel erau niște "golani", niște "calici răpănoși", niște "pocituri răpănoase", "toate gunoaiele țării", boieriți "ca să măscărească noblesa Moldovei". El arată, nominal, doi plăcintari din Iași, un brăgar din Galați, și un blănar al mitropolitului Veniamin, care și-au cumpărat decrete de căminari de la domnitorul Mihail Sturza (pag. 138, 285 și 309). Un Buiucliu, fost negustor de vite și tutungiu, apoi posesor pe moșiile lui Iorgu Ghica, a devenit căminar și comis, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
judecători, nici de societate. Ele sunt puse în evidență atunci când apar și, printr-o singură trăsătură de condei, fiecare este readus la locul care i se potrivește. În toamna lui 1791, tânărul boier Răducan Topliceanu, îndrăgostit de fata lui Tudorache blănar de la Râmnicul Vâlcea, se hotărăște s-o răpească pe aleasa inimii lui. Deși se stabilesc împreună, deși fata rămâne însărcinată, noul cuplu nu se grăbește să legalizeze legătura prin punerea în practică a ceremoniei religioase și a nunții, cele două
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
doar vom da câteva repere. Așadar, Alecu a avut un singur fiu și patru fete. Fiul, Ion Al. Frimu, așa cum am menționat deja, este autorul scrisorilor în care descrie genealogia neamului său. Costachi Frimu s-a căsătorit cu Zamfira, fiica blănarului Dumitru Șărban din Huși, la 4 februarie 1868. Au avut, potrivit colecției de stare civilă cercetată, patru băieți și două fete; n-au supraviețuit toți. Unul dintre băieți, al treilea, este personajul nostru, Ion C. Frimu, născut la 4/16
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
era dominată de micii meșteșugari și negustori, ce-și practicau activitățile specifice în celebrele dughene - ateliere în care se produceau și comercializau diferite produse. În cadrul acestor ateliere prăvălii activitățile desfășurate erau extrem de diversitatea. Aici îi putem regăsi pe băcani, rachieri, blănari, pitari, covrigari, bărbieri, curelari, olari, abagii, tăbăcari, soponari (sau „făclieri”, producători de lumânări), cojocari, croitori, ciubotari ș.a. Un document important, ce oferă cercetătorilor unele repere statistice privind compartimentarea socio-profesională a locuitorilor orașului Bacău din această perioadă, este catagrafia din anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Costache Radu, în perioada 1840-1860 marele comerț al Bacăului a fost dominat de negustorii de rit ortodox, evreii fiind abia la începutul dezvoltării propriilor afaceri. În intervalul mai sus amintit, negustorii din ulița mare, crâșmarii cu debite însemnate, bacalii, blănarii, comercianții de vite, casapii (măcelarii) etc., proveneau în special din rândul românilor și armenilor, între ei existând numeroase legături de rudenie. În general, negustorii români își aduceau marfa de băcănie din Galați, iar cei armeni din Brașov. Singurul magazin cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
era cel deținut de Vasile Șandru zis Galantarul, care-și procura marfa de la Paris. Tot în această perioadă, românii, alături de unguri, dețineau majoritatea și în domeniul meseriilor, dintre care cele mai practicate erau cele de zidari, stoleri (tâmplari), cizmari, bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul țiganilor. Odată cu progresiva consolidare a statului modern român, locuitorii evrei își fac tot mai mult simțită prezența în diferitele sectoare ale economiei locale, în special în domeniul meseriilor (croitori, căciulari, ciubotari, cizmari, argintari
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Vasiliu Kogălniceanu; pălărier (2) - Ilie Iancu, Leibu Stupler; sticlar (2) - Zeilic Benglas, A. Benglas; curelar (3) - Haim Hausfater, Iancu Ehlingher, M. Bril; fierar (8) - Ițic Simon, David Goldenberg, Iulius Karniol, I. Berman, Leibu Galanter, I. Snapic, A. Rapaport, Vasile Stoica; blănar (2) - Herșcovici Finkelstein, Alter David; pielar (7) - Litman Goldenstein, Herman Abramovici, H. Hofman, M. Sasu, Iancu Rosemberg, F. Vaisman, B. Iacob; tinichigiu (3) - Iancu Zilberstein, Solomon Zeilic, Moritz Zaida; ateliere de manufactură (8) - M. Mascota, Grigoriu Ștefănescu, S. Bicman, Elias
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și soția sa Ștefania. Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de prăjini de vie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
însă luase deja viile și “le-au destupat și le-au lucrat cu multă cheltuială, precum se lucreadză viile”. După cum aflăm din actul de întărire dat de Mihai Racoviță voievod la 2 februarie 1724 (7232), aceste vii ajung la Gheorghe blănarul. Cred că îți mai aduci aminte, dragă ieșene, că Gheorghe Duca voievod a fost și un mare stăpân de vii. Da, dar, după cum se știe, doar până în 1682, când după războiul pierdut de turci în fața cetății Beci (Viena), Gheorghe Duca
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fr. couturer „a coase“), fiind considerat „mai fin“; din secolul 14, în limba franceză literară a fost adoptat tailleur, de la verbul tailler „a tăia“. În dialecte ale limbii franceze există parmentier (din parement „podoabă“), cousandier (de la coudre „a coase“), pelletier „blănar“. Din Franța, v. fr. couturier a pătruns în Italia. Tot din franceză, drapier „postăvar“ a fost împrumutat de sd. drappèr. În portugheză a pătruns cuvântul de origine arabă alfaiate, care a existat și în vechea spaniolă, înainte de a pătrunde sastre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
coborî în șesurile mai călduroase și când se-ntorc din depărtata, străinătate părinții de familie cu săcușorul de bani pe cari i-au câștigat ca cârciumari pe drumurile mari ale Bulgariei, ca argintari și fabricanți de arme, ca zidari, croitori, blănari ș. a. m. d.: căci românul e căutat, fiind cu minte, harnic și sobru, și cîstigă în genere mai mulți bani decât [î ]i trebuie familiei lui. Înainte se admitea despre macedoromâni că sunt numai păstori și băcani; marea lor înclinațiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rară" și că și-ar fi dat cuvântul că, dacă o va ucide, acolo va ridica o biserică, lucru pe care l-ar fi făcut. În sfărșit, o a treia ipoteză ar fi că biserica ar fi construită de breasla Blănarilor și, de acolo, ar fi căpătat acest nume. Ceea ce se știe este că biserica veche ce a existat cândvape acest loc, ar fi căzut în ruină în urma unui incendiu care s-a produs la 28 iulie 1844, și că a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
județul Iași încă din secolul al XV-lea, fiind amintite breslele curelarilor și dubălarilor. În secolele XVII-XVIII, printre meșteșugurile practicate erau și fierăria, argintăria, zlătăria, croitoria, olăritul etc.; în prima parte a secolului al XIX-lea crește numărul croitorilor, lemnarilor, blănarilor, cizmarilor, boiangiilor, lumânărarilor etc.; tot atunci s-au înființat și o serie de ateliere mai mari, frecvent numite fabrici dintre care amintim: fabrica de bere “Zimbru” (1858), fabrica de lumânări din stearină a lui Theodor Ghica (1841), fabrica de fidea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Întrucât era un cartier cu oameni care munceau din greu, știa că situația economică nu era prea bună. Îmi amintesc un incident, cred că era într-o luni, seara de pinade a tatălui meu, când juca cărți cu câțiva vecini - blănarul, proprietarul magazinului de feronerie și farmacistul. Era rândul meu să stau în magazin până la 10 sau 11, când închideam. În această zi, ușa din plasă contra insectelor s-a deschis și a intrat o fetiță de vreo 7-8 ani, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]