709 matches
-
răspuns ce gândeam: „Oricine numai Hillary Clinton, nu!” Desigur, nu m-au lăsat până ce nu le-am spus de ce: „Pentru că mi-e silă și lehamite de exponenții globalizării!” Americanii l-au ales pe Donald J. Trump, printr-un vot de blam dat situației și sistemului în care au ajuns. Hotărârea și treaba majorități americane, dar mulți neamericani, de toate categoriile, printre care și unii rumâni parcă au fost electrocutați și au început să sufle în vânt, un drept universal. Înainte de a
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
pe sub scaune și birouri, iar alții mai deștepți țâșniră pe ferestre spoind asfaltul străzii... În cele din urmă, după o ședință de vreo 12 ore prezidată de tovarășul Ceaușescu și după o muștruluială zdravănă din partea acestuia cu un vot de blam, ajunseră totuși la un consens. Tovarășul le propuse o soluție tentantă, să-l însoțească într-o mică vacanță în Rai ca să ia aminte la adevărata democrație și să vadă cu proprii lor ochi ce înseamnă fericirea. Majoritatea considerară schimbul de
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
este prezentat (ironic) ca avînd opt avantaje: "Opt sînt avantajele prostului: nu are griji, mănîncă mult, vorbește totdeauna el, doarme zi și noapte, nu-și frămîntă creierul cu privire la ceea ce trebuie să facă sau nu, rămîne indiferent la laudă și la blam, se crede superior tuturora, trăiește viață lungă" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 120). Întocmai ca și omul rău, neînțeleptul constituie o primejdie pentru salvarea omului bun; de aceea, și de societatea acestuia trebuie să fugă: Să rătăcești, alături de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
În Anglia Parlamentul s-a întrunit deja, în Italia s-a dizolvat Camera. Gazeta oficială publică, decretul de convocare a Colegiilor electorale și raportul ministerial în care se zice că opoziția împiedeca lucrările urgente ale Camerei dând un vot de blam unui ministeriu căruia cu câteva zile înainte îi dăduse aprobarea. Ministeriul, respingând imputarea c-ar fi fost cauza întîrzierilor cu care s-au condus lucrările parlamentare, declară totodată că sinceritatea votului în alegerile nouă nu va fi turburată prin nici o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dinamice axe ale producției artistice a lui Brâncuși", cum singură își definește, în catalog, inspirata prestație. E, în fond, naivitate să cauți insatisfacții (patriotice) în precaritatea managerială a ambasadelor noastre. Dacă e ca acestea să fie absolvite de eventualul nostru blam, e suficient să-l avem în vedere pe Brâncuși însuși: genialitatea lui și-a produs propria-i diplomație. "Măiastra". 10 mai Ce eforturi depunem ca să ne motivăm frivolitatea! (Să ne-o motivăm, dar și să ne-o salvăm. Pentru că oricît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căreia instruirea eficace este rezultatul exclusiv al sancțiunii negative, concepție de sorginte herbartiană, care includea între metodele de educare, coerciția aspră obținută prin severe examene de selecție, prin sistemul de notare, până la unele practici educative bazate pe violență pedagogică - mustrarea, blamul, sau chiar bătaiaă; bă Necesitatea de a trece la o instruire bazată pe o motivație intrinsecă și pe satisfacția învățării, mutație ce presupune schimbări, nu numai la nivelul motivației educatului , dar, mai ales, la nivelul educatorului, situație în care sintagma
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ce țin de efectele sau factorii externi care dinamizează activitatea de învățare. - Motive stimulatorii - inhibitive: motive stimulatorii: lauda, încurajarea, aprecierea obiectivă, relații socio- afective tonice, respectul opiniei, organizarea logică și sistematică a informațiilor; motive inhibitive: situații contradictorii, teama de notă, blamul, pedeapsa, aprecierea subiectivă, indiferența, monotonia. - Motive adaptative - dezadaptative: caracterul lor polar este dat de: finalitățile formative ale procesului de învățământ, tipul și structura metodologiei educaționale, gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
tipografia serviciului, acesta a fost sancționat cu arestarea pe 5 zile, tăierea salariului pe 10 zile, tăierea primei de funcțiune pe 3 luni, iar pe linie de partid a fost scos din biroul organizației de bază, sancționat cu vot de blam și interzicerea de a ocupa funcțiuni de răspundere pe timp de un an de zile. Sau, alt caz, al unui muncitor, Săbăreanu, tot tipograf, membru de partid, pentru faptul că mirosea a băutură, atunci când s-a făcut controlul, a fost
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este cauza fundamentală și elementul principal care a contribuit la slăbirea și diminuarea muncii. În consecință propunem: 1. Scoaterea din muncă a tov. Serghei Niconov, care nu a reușit să asigure o conducere partinică și sancționarea lui cu vot de blam. 2. Pentru metodele antipartinice aplicate în munca profesională și distrugerea cadrelor, scoaterea din serviciu și excluderea din partid a lui Filipescu Gheorghe și Tigoiu Mircea, ca elemente străine de partid și care au întreținut în permanență o atmosferă dușmănoasă față de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Pentru aceleași motive, excluderea din partid a lui Gancearuc Petre și scoaterea lui din munca de răspundere pe care o are. 4. Pentru lipsa de vigilență, neprincipialitate și abateri de la morală în cadrul S.S.I. să fie sancționat Diaconescu cu vot de blam și avertisment. 5. Pentru atitudine împăciuitoare, tov. Ciobanu Ion să fie înlocuit din muncă. Pentru a întări Direcția A, care are o importanță deosebită în condițiunile ascuțirii permanente a contrazicerilor pe scară internațională, propunem să fie trimisă o echipă din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
partid Brașov nu a aprobat trimiterea în judecată a unui gestionar pentru delapidarea sumei de 8.600 lei, considerându-se că schimbarea lui din funcția de secretar al organizației de bază și șef de unitate, precum și sancționarea cu „vot de blam cu avertisment” sunt măsuri suficiente pentru a-l absolvi de răspunderea penală. Cazuri asemănătoare s-au constatat și în alte județe. Pe întreaga țară, în perioada 1 ianuarie 1969 - 1 august 1970, organele de partid nu au aprobat trimiterea în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în caz de nerespectare a unei norme juridice, sancțiunea are natură juridică, dacă se încalcă o normă religioasă, sancțiunea va fi religioasă etc. Sancțiunea morală se situează numai la nivelul conștiinței individuale sau se materializează în reprobarea din partea altora, în blamul public. Cele mai puternice sancțiuni morale sunt cele care vin dinăuntrul conștiinței fiecărui individ. Cel care a încălcat o normă morală se pedepsește singur prin regret, căință, remușcare, stări ale conștiinței din care ia naștere dorința și hotărârea de a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morală se pedepsește singur prin regret, căință, remușcare, stări ale conștiinței din care ia naștere dorința și hotărârea de a nu mai repeta aceleași greșeli și de a repara răul cauzat. Sancțiunile specifice încălcărilor normelor morale aplicate de colectivitate sunt blamul, ocara, disprețul, oprobriul public, stigmatizarea sau ostracizarea. Alți autori 17, referindu-se la structura normei morale disting cinci elemente: expresia normativă, autoritatea, subiectul, domeniul de aplicare și modul de sancțiune. Primul element din structura normelor morale, expresia lor normativă, este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În caz de incendiu, spargeți geamul!") Ultimul element structural al normei este sancțiunea, adică urmările nerespectării normei. Așa cum am mai arătat, sancțiunea morală se situează la nivelul conștiinței individuale (regret, căință, remușcare) sau se materializează în reprobarea din partea altora, în blamul public. 2.2.2. Relația dintre trebuie și este (I) Există o tradiție în gândirea etică, inaugurată de filosofia morală kantiană și continuată de neokantieni, care conferă normelor un caracter autonom, separat de orice realitate empirică. Autonomia logică a eticii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normelor morale constă în caracterul intenționat al infracțiunii morale. Dacă cineva, care a încălcat normele morale, reușește să demonstreze că a făcut acest lucru neintenționat și în ciuda tuturor precauțiilor pe care și le-a luat, atunci are o scuză morală. Blamul moral în aceste împrejurări este exclus, deoarece persoana a făcut tot ce a putut. Pentru a putea fi atrasă responsabilitatea morală, persoana trebuie să dețină un anumit control asupra propriei conduite, prin urmare, o persoană care a comis în mod
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ar fi, spre exemplu, dreptul constituțional. Respectarea dreptului este garantată prin prevederea unor sancțiuni, prin represiunea materială organizată din punct de vedere social. Sancțiunea morală se situează numai la nivelul conștiinței individuale sau se materializează în reprobarea din partea altora, în blamul public. Sancțiunea ce se opune abaterilor de la normele morale nu se aplică de un organ special și nu are modalități fixe de execuție. Colectivitatea reacționează global, iar sancțiunea este difuză. În acest caz, felul și gravitatea pedepsei nu depind direct
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de aprobare 158. Capitolul III Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală Vinovăția este o noțiune complexă care poate fi abordată din mai multe perspective: este o noțiune morală legată indisolubil de blamul pe care îl provoacă vina culpabilului, o noțiune psihologică, culpabilul resimțind în propria conștiință o tulburare intelectuală ce-i perturbă liniștea psihică, dar și o noțiune juridică, în doctrina juridică încercându-se construirea unui concept exclusiv normativ 1. Ea este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de asasinat, condamnatul era tras pe roată, dar pentru erezie sau vrăjitorie era ars pe rug. Dintre pedepsele aflictive și inflamante făceau parte: galera pe timp mărginit, mutilările în diferite feluri, punerea la stâlpul infamiei, bătaia cu biciul în public. Blamul, amenda, privarea de serviciul religios erau principalele pedepse inflamante, iar admonestarea în camera de consiliu era una din pedepsele neinflamante 68. În dreptul penal feudal, sfera ilicitului penal era imprecisă și nesigură. Exista o listă a infracțiunilor, dar judecătorii aveau puterea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
autorități federale au abrogat legile referitoare la sentințele nedeterminate pentru a reduce puterea discreționară a instanțelor în alegerea sentințelor și pentru a promova consecvența și certitudinea. Cele mai cunoscute teorii retributiviste moderne sunt teoria avantajelor injuste, teoria pedepsei bazată pe blamul public și teoria pedepsei ca practică comunicativă. Teoria avantajelor injuste încearcă să justifice pedeapsa ca un act retributiv afirmând că un infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește un avantaj injust față de ceilalți membrii ai societății prin săvârșirea unei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
teoria avantajelor nepermise poate fi considerată o teorie ideală pentru justificarea pedepsei, apare întrebarea dacă poate fi efectiv aplicată în societatea actuală. Cu alte cuvinte, cei ce comit infracțiuni chiar dobândesc un avantaj injust 123? Teoriile care pun accentul pe blamul public ce însoțește pedeapsa reprezintă un punct de cotitură în gândirea penală. În mod tradițional, penaliștii considerau că blamul public care însoțește aplicarea unei pedepse stigmatizează persoanele condamnate și constituie o piedică în calea reintegrării lor în comunitate. De asemenea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în societatea actuală. Cu alte cuvinte, cei ce comit infracțiuni chiar dobândesc un avantaj injust 123? Teoriile care pun accentul pe blamul public ce însoțește pedeapsa reprezintă un punct de cotitură în gândirea penală. În mod tradițional, penaliștii considerau că blamul public care însoțește aplicarea unei pedepse stigmatizează persoanele condamnate și constituie o piedică în calea reintegrării lor în comunitate. De asemenea, acesta era considerat ca fiind și una din cauzele pentru care aceștia continuau să săvârșească infracțiuni. Potrivit noilor teorii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mijloc de reeducare nu cere din partea infractorului decât ca acesta să accepte consecințele faptelor sale. Diferența dintre cele două abordări constă în faptul că în cazul teoriile bazate pe dezaprobarea publică se cere o judecată morală din partea infractorului. De altfel, blamul public este o componentă importantă a gândirii retributiviste. Așa cum scria Andrew von Hirsch: "meritul și pedeapsa se pot baza pe o idee mult mai simplă, folosită în vorbirea zilnică: ideea de blam... Pedeapsa implică blamul public. Pedepsele trebuie să se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cere o judecată morală din partea infractorului. De altfel, blamul public este o componentă importantă a gândirii retributiviste. Așa cum scria Andrew von Hirsch: "meritul și pedeapsa se pot baza pe o idee mult mai simplă, folosită în vorbirea zilnică: ideea de blam... Pedeapsa implică blamul public. Pedepsele trebuie să se potrivească gravității faptei și prin urmare reprobarea infracțiunii prin pedeapsă reflectă în mod corect dezaprobarea față de această conduită"124. Pentru von Hirsch blamul public ține pe cineva responsabil de conduita lui și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morală din partea infractorului. De altfel, blamul public este o componentă importantă a gândirii retributiviste. Așa cum scria Andrew von Hirsch: "meritul și pedeapsa se pot baza pe o idee mult mai simplă, folosită în vorbirea zilnică: ideea de blam... Pedeapsa implică blamul public. Pedepsele trebuie să se potrivească gravității faptei și prin urmare reprobarea infracțiunii prin pedeapsă reflectă în mod corect dezaprobarea față de această conduită"124. Pentru von Hirsch blamul public ține pe cineva responsabil de conduita lui și implică exprimarea mesajului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mult mai simplă, folosită în vorbirea zilnică: ideea de blam... Pedeapsa implică blamul public. Pedepsele trebuie să se potrivească gravității faptei și prin urmare reprobarea infracțiunii prin pedeapsă reflectă în mod corect dezaprobarea față de această conduită"124. Pentru von Hirsch blamul public ține pe cineva responsabil de conduita lui și implică exprimarea mesajului că făptașul a vătămat pe cineva cu intenție și înfruntă dezaprobarea societății. Prin urmare, din partea făptuitorului se așteaptă ca acesta să-și exprime regretul și remușcările. De asemenea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]