8,444 matches
-
-ncolăceau ca șerpii nemuritori pe după nouri pe după virgine păduri și ape pe după oceane intens învolburate și țîțele ei la plus și la minus aveau toate culorile furate și aveau topite filele în capodopere scufundate și țîțele ei îmi înghițeau cu blană cu gheare cu prada proapsăt ingurgitată tigrii și rechinii din străfundul capului și țîțele ei erau ca niște munți adolescenți și verzi în formă de inel ori de palmier ori de violoncel ori de armonică ori de vioară și țîțele
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
după scurgerea sîngelui? Ceremonialul cehovian al fierberii ceaiului ( Mă voi așeza la masa rotundă, Doar peste cîțiva ani)? Mînzul care n-a învățat să alerge și călătorul care n-a ajuns la capătul călătoriei (Ziua)? Iată: "Viața poetului e o blană albă/ de iepure așezată pe spatele/ reumatic al vatmanului/ niciodată nu se simte poetul mai singur/ decît față în față cu tramvaiul care duce la gară/ niciodată poetul nu se simte mai umilit/ decît față în față cu mașina de
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
Fionei, coama ei de păr negru, privirea ascunsă profesoral în spatele ochelarilor s-au clătinat a ignoranță. Iar eu m-am simțit - nu mai mult de o clipă, totuși, cu acel semeț drept al scriitorului de a fi orice - învelit în blana neagră și lucioasă a sărmanei pantere. Care se ascunde, evită omul - dușman ancestral, dar și aflat în irealitatea imediată -, se strecoară la limita zonelor locuite, traversează autostrăzile și drumurile de țară, lipăie - încordată ca un arc de oțel - apa lacurilor
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
Ce nu te ucide te întărește, spunea cândva un filozof german pe care sărmana panteră nu-l citise și n-avea să-l citească niciodată, dar ale cărui adevăruri devin și mai pure tocmai pentru că se potrivesc și ființelor cu blană, hăituite, declasate, umilite asemeni oamenilor, distilând suferința ca muritorii. Primăvara ca sânge, ca val de fluid pulsând în artere, ca nostalgie a perechii visate. Și...", i-am spus Fionei, ducând și mai departe jocul care o fermeca, o făcea să
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
vechii fortărețe moștenite de la arabi, pe culmea celei mai înalte coline ocupate la vremea aceea, și era complet înconjurat de rețeaua urbană. De aceea nu se poate înțelege spaima de lupi, insistent menționată, a unui D. Manuel, dîrdîind înfofolit în blănuri, lupi care bîntuiau orașul, completînd imaginea unei Lisabone mizerabile și pustii, cu ulițele băltind (deși trebuie spus că străzile erau pietruite încă din secolul al XIV-lea), copleșită de "ger"(?), locul "cel mai umil și mai rău famat" cunoscut de
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
crezi, iubito, că mai pot răbda Mi-s simțurile trase la rindea, Șira spinării-mi zbîrnîie în spate, Zmulsă din trup și-umplută cu smîntînă, Ca tulnicul ciobanului mișel Care, tot sihăstrind, în dos de stînă Și-l freacă-n blana fragedă de miel. Ci n-aștepta să-mi deie-n clocot drula, Nervoasă și-mbibat-n sînge mov. Coboară lin! Dezbracă-te-n Cehóv Sau în Baudelaire. Să-mi treacă tarantula Dorinței peste trup și să-mi ucidă Păroasă, dragostea, ca pe-
Sonetul geluit c-o tarantulă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11029_a_12354]
-
atît de tare, Pune-ți pe sfîrcuri o batistă Ca să se piardă-n umezeală Urma cît numai o petală Căci s-ar putea să te observe, Cînd o s-apari în pielea goală, Pisicile ce dorm la umbra Dovlecilor cu nasu-n blană. Pe linia ferată trece Un vagonet prin ziua vană, Se-aud gălețile-n fîntînă Cum se lovesc de broaște verzi. O, Reparata, vino iarăși Sutienu-n infinit să-ți pierzi!!!
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11158_a_12483]
-
Eufratului antic în grădina de aur cu miroase de mosc și santal ne legase de mâini jurământul setei atunci când foamea și-a înfipt dinții în mărul putreziciunii fie ce-o fi omule mi-ai pus în mână un petic de blană de vulpe eu așternut picioarelor tale blana hirsută de urs. Amândoi vânați din imaginația lui ca o temă pentru acasă dată copiilor succesivelor leagăne. Călătorind pe calea desculță Unicul Turn La dreapta cu stolul acela de stele în față un
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
miroase de mosc și santal ne legase de mâini jurământul setei atunci când foamea și-a înfipt dinții în mărul putreziciunii fie ce-o fi omule mi-ai pus în mână un petic de blană de vulpe eu așternut picioarelor tale blana hirsută de urs. Amândoi vânați din imaginația lui ca o temă pentru acasă dată copiilor succesivelor leagăne. Călătorind pe calea desculță Unicul Turn La dreapta cu stolul acela de stele în față un cârd de rațe de aur din bălți
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
Cultura umanității valorifică atât aspectele negative, cât și trăsăturile pozitive ale lupului. Animal de temut, dar respectat, lupul este beneficiarul a numeroase culte. La popoarele războinice, accentul se pune pe neînfricarea sa, pe eficiența atacului său. La celți, de pildă, blana lupului, care, așezată peste un instrument de suflat, producea un zgomot înfiorător, era folosită ca stindard de luptă, dar și ca instrument de intimidare a dușmanului. Lupul este consemnat ca animal totemic și la daci. Strămoșii noștri îl puneau în legătură cu
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
caută/ acea adiere de primăvară/ cu înnourarea/ feței mele// ce poartă/ amintirile arse/ de timp// ce mă turmentează/ aceste cuvinte/ nescrise”. Odată cu iubirea, câte lucruri ajung de se spun singure, ca și când ar fi corolare stării de fapt. Dacă auzim despre „Blană de nebunie”, atunci chiar poate fi astfel cum trebuia și cum pregătise destinul... „Am pictat totul/ cu numele tău.// Cum să ies/ din această blană/ de nebunie/ urmărită/ de fulgerele disperării.// Cu inimă mințită/ pentru aceea/ că niciodată nu am
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
ajung de se spun singure, ca și când ar fi corolare stării de fapt. Dacă auzim despre „Blană de nebunie”, atunci chiar poate fi astfel cum trebuia și cum pregătise destinul... „Am pictat totul/ cu numele tău.// Cum să ies/ din această blană/ de nebunie/ urmărită/ de fulgerele disperării.// Cu inimă mințită/ pentru aceea/ că niciodată nu am găsit// și nici nu voi găsi.// Vreau să mor/ pentru a renaște/ în dimineața/ primăverilor visate.” Drita Nikoliqi Binaj nu este precum am crede sedusă
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
monstruoasă, pe care nu se încumetă să o comită decît cineva ce nu mai poate pierde chiar nimic. Și că sîngele de unicorn, ce lasă, în pădure, dîre argintii - prin urmare, este alb și pur, precum, în iconografie, e și blana-i - te poate întoarce printre vii chiar atunci cînd ești în pragul morții. Iar romanul Joseph Balsamo al lui Dumas inserează și o secvență de o perversă atrocitate. Magul atotștiutor și cvasinemuritor Althotas a descoperit rețeta pentru elixirul nemuririi. Îi
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
Dirijorul François Boulanger, de pildă, crede cu putere în orchestra sa. Un ansamblu disciplinat, fără a fi însă cazon. Poate și o anume omogenitate asigurată de prezența exclusivă a corzilor m-a făcut să simt această formație ca pe o blană fină și moale ce ține deopotrivă de cald și de fason. Poate și presiunea unei tradiții, orchestra ființând încă de la 1848, m-a convins că norma, consecvența și continuitatea învârt roata ce electrizează orice interpretare sonoră. Ca Serenada op. 22
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
Ce grozav era în mintea noastră că cineva de-al nostru să ajungă în America! Veronica era fericită că unchiul ei, atașat de familia săracă rămasă la Amărăști nu a uitat-o și i-a trimis o frumoasă haină de blană. Era o imitație de blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină și de unchiul ei. Apoi am mai aflat de succesele literare ale unchiului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
noastră că cineva de-al nostru să ajungă în America! Veronica era fericită că unchiul ei, atașat de familia săracă rămasă la Amărăști nu a uitat-o și i-a trimis o frumoasă haină de blană. Era o imitație de blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină și de unchiul ei. Apoi am mai aflat de succesele literare ale unchiului Valeriu și toți ne bucurăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
susținute de spițe fie ele chiar din lemn, cu parcuri și grădini, cu terase și străzi umbrițe de tei unde, din loc în loc se ridică fumul grătarului și mirosul îmbietor al mititeilor și pastramelor, cu berea care se vindea la „blană” sau la „metru”. Ne-a rămas muzica lui care se odihnește pe plăci de patefon și din când în când cineva își mai aduce aminte de ea, muzica sensibilă ce împrăștie iubire, dor, jale și bucurie. Ne-ar fi rămas
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
înverșunată este Italia. Sora latină! Dar, pragmatic, Brătianu se face că nu aude... întâi ocupă și pe urmă discută. Pe măsură ce înaintez în timp, ceața se face mai străvezie. Știu că sunt la București. Sunt teii de la șosea. Caii sunt în blană nețesălați. Le poți număra coastele. Ca de la război. în jur urale și iar urale. E cavaleria lui Rusescu... se întoarce de la Budapesta! I-a liniștit pe unguri!... Să fi avut cincisprezece ani. De la țară ne-a invitat un unchi cu
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
Ce grozav era în mintea noastră că cineva de-al nostru să ajungă în America! Veronica era fericită că unchiul ei, atașat de familia săracă rămasă la Amărăști nu a uitat-o și i-a trimis o frumoasă haină de blană. Era o imitație de blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină și de unchiul ei. Apoi am mai aflat de succesele literare ale unchiului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
noastră că cineva de-al nostru să ajungă în America! Veronica era fericită că unchiul ei, atașat de familia săracă rămasă la Amărăști nu a uitat-o și i-a trimis o frumoasă haină de blană. Era o imitație de blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină și de unchiul ei. Apoi am mai aflat de succesele literare ale unchiului Valeriu și toți ne bucurăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
susținute de spițe fie ele chiar din lemn, cu parcuri și grădini, cu terase și străzi umbrițe de tei unde, din loc în loc se ridică fumul grătarului și mirosul îmbietor al mititeilor și pastramelor, cu berea care se vindea la „blană” sau la „metru”. Ne-a rămas muzica lui care se odihnește pe plăci de patefon și din când în când cineva își mai aduce aminte de ea, muzica sensibilă ce împrăștie iubire, dor, jale și bucurie. Ne-ar fi rămas
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
altera. Dimpotrivă, o confirmă precum lăuntrice omagii: Nimic mai adevărat/ ca acest drum prin zăpadă/ o adîncire în prăpăstii albastre/ cu pașii uimiți// un semn te poate scoate/ din starea egală cu sine/ un fior de culoare o frică/ în blana de animal rătăcit" (Sensul mirării). Dispoziția dominantă e un soi de indiferență produsă de egalizarea valorică a tuturor lucrurilor acestei lumi. O egalizare care dezamorsează posibilele conflicte, împingînd peisajul universal pînă la neutralitatea abstracțiunilor: "Să eșuezi/ pe o insulă încețoșată
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
de lînuri. Jivine cu solzi și pene sînt scornite pe hîrtie, într-o invocație care adună cărțile: "Hiare cuminți/ cu ghiare, cu dinți,/ cu coadă de pește,/ cu pieliți la dește,/ cu unghe de țap/ în creștet de cap,/ cu blana ca sfecla,/ cu ochii ca stecla/ cum ochii de vîlc,/ fiare cu tîlc,/ cu duhori suave:/ gŕdini filosoafe.../ (Ave!)". Modelul, aici, e cel al poeziei populare, cînd descrie vreun cal fantastic. Mai pe urmă, o cîntare a celor care nu
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
Articole de îmbrăcăminte l Din piele și blană, pentru femei și bărbați Reprezentanță a firmei producătoare de îmbrăcăminte din piele și blană „Favior“ Orăștie, S.C. „Marincu“ S.R.L. a deschis recent cel de-al treilea magazin propriu de prezentare și desfacere în incinta Centrului Comercial „Terra“, standurile F6 și
Agenda2003-34-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281374_a_282703]
-
Articole de îmbrăcăminte l Din piele și blană, pentru femei și bărbați Reprezentanță a firmei producătoare de îmbrăcăminte din piele și blană „Favior“ Orăștie, S.C. „Marincu“ S.R.L. a deschis recent cel de-al treilea magazin propriu de prezentare și desfacere în incinta Centrului Comercial „Terra“, standurile F6 și F7 (celelalte două magazine aflându-se la Shopping Center Bega). Oferta unității cuprinde articole
Agenda2003-34-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281374_a_282703]