1,132 matches
-
a fost primit cu ostilitate în Ghencea pentru faptul că în partidele cu Dinamo echipa sa a jucat extrem de slab. Cel poreclit „Lordul” le-a replicat: „Copii, sufletul meu e în Ghencea! De patru ani nu am mai făcut nici un blat cu nimeni”. Steaua a urcat pe locul 5, cu 50 de puncte, iar Gloria Bistrița este pe ultimul loc de deasupra liniei retrogradării, 14, cu 32 de puncte.
Nicolae Dică, două goluri pentru Steaua în meciul cu Gloria Bistriţa, scor 3-1 () [Corola-journal/Journalistic/77023_a_78348]
-
Rodica Zafiu Substantivul blat este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Rodica Zafiu Substantivul blat este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza derivatelor blatist și a blătui (de la care s-a format și blătuială). Sensurile lui blat au înregistrat unele variații, dar s-au păstrat în esență surprinzător de
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Rodica Zafiu Substantivul blat este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza derivatelor blatist și a blătui (de la care s-a format și blătuială). Sensurile lui blat au înregistrat unele variații, dar s-au păstrat în esență surprinzător de constante, în ciuda circulației sale
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza derivatelor blatist și a blătui (de la care s-a format și blătuială). Sensurile lui blat au înregistrat unele variații, dar s-au păstrat în esență surprinzător de constante, în ciuda circulației sale predominant orale. Cea mai veche
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza derivatelor blatist și a blătui (de la care s-a format și blătuială). Sensurile lui blat au înregistrat unele variații, dar s-au păstrat în esență surprinzător de constante, în ciuda circulației sale predominant orale. Cea mai veche atestare a cuvîntului este din 1906, dintr-un articol publicat în ziarul Dimineața (V. Scînteie, " Din viața de pușcărie
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
variații, dar s-au păstrat în esență surprinzător de constante, în ciuda circulației sale predominant orale. Cea mai veche atestare a cuvîntului este din 1906, dintr-un articol publicat în ziarul Dimineața (V. Scînteie, " Din viața de pușcărie"), unde apar atît blat, cu explicația "unit", cît și a blătui - "a mitui". În perioada interbelică, termenul blat pare să fi fost deja foarte răspîndit, pentru că apare la aproape toți autorii de articole lingvistice despre argou (P. Ciureanu, 1935, Al. Vasiliu, 1937, V. Gr.
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
orale. Cea mai veche atestare a cuvîntului este din 1906, dintr-un articol publicat în ziarul Dimineața (V. Scînteie, " Din viața de pușcărie"), unde apar atît blat, cu explicația "unit", cît și a blătui - "a mitui". În perioada interbelică, termenul blat pare să fi fost deja foarte răspîndit, pentru că apare la aproape toți autorii de articole lingvistice despre argou (P. Ciureanu, 1935, Al. Vasiliu, 1937, V. Gr. Chelaru, 1937, C. Armeanu, 1937 etc.) - ca și în micul glosar, din 1936, al
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Vasiliu, 1937, V. Gr. Chelaru, 1937, C. Armeanu, 1937 etc.) - ca și în micul glosar, din 1936, al lui V. Cota (Argot-ul apașilor). În anii '30 sînt menționate unele sensuri pe care nu le mai regăsim azi: la P. Ciureanu, blat era "cel care pîndește să nu fie surprinși pungașii cînd săvîrșesc un furt: ŤPunem blatul să gineascăť"; pentru V. Cota, era "tăinuitor, gazdă de hoți", în vreme ce la Al. Vasiliu apărea cu semnificația mai generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
din 1936, al lui V. Cota (Argot-ul apașilor). În anii '30 sînt menționate unele sensuri pe care nu le mai regăsim azi: la P. Ciureanu, blat era "cel care pîndește să nu fie surprinși pungașii cînd săvîrșesc un furt: ŤPunem blatul să gineascăť"; pentru V. Cota, era "tăinuitor, gazdă de hoți", în vreme ce la Al. Vasiliu apărea cu semnificația mai generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V.
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
nu fie surprinși pungașii cînd săvîrșesc un furt: ŤPunem blatul să gineascăť"; pentru V. Cota, era "tăinuitor, gazdă de hoți", în vreme ce la Al. Vasiliu apărea cu semnificația mai generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
apărea cu semnificația mai generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de o înțelegere
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de o înțelegere frauduloasă, în vederea înșelării unui alt jucător. În glosarul lui V. Cota apărea și îndemnul mergi
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de o înțelegere frauduloasă, în vederea înșelării unui alt jucător. În glosarul lui V. Cota apărea și îndemnul mergi pe blat! "taci din gură". Expresia a merge pe blat este folosită și azi, cu mai multe sensuri: "a avea un aranjament", "a păstra un secret" ("Coc o afacere cu o gogoșerie, da' mergi pe blat" - S. Cosmin, aștept provincia, 1987, p.
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de o înțelegere frauduloasă, în vederea înșelării unui alt jucător. În glosarul lui V. Cota apărea și îndemnul mergi pe blat! "taci din gură". Expresia a merge pe blat este folosită și azi, cu mai multe sensuri: "a avea un aranjament", "a păstra un secret" ("Coc o afacere cu o gogoșerie, da' mergi pe blat" - S. Cosmin, aștept provincia, 1987, p. 56), dar și "a călători fără bilet sau
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Cota apărea și îndemnul mergi pe blat! "taci din gură". Expresia a merge pe blat este folosită și azi, cu mai multe sensuri: "a avea un aranjament", "a păstra un secret" ("Coc o afacere cu o gogoșerie, da' mergi pe blat" - S. Cosmin, aștept provincia, 1987, p. 56), dar și "a călători fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport" ("Cu belet? - că nu ești tu omu de să meargă pe blat. - Pe blat, io?", P. Goma, Ostinato, p. 79
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
o afacere cu o gogoșerie, da' mergi pe blat" - S. Cosmin, aștept provincia, 1987, p. 56), dar și "a călători fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport" ("Cu belet? - că nu ești tu omu de să meargă pe blat. - Pe blat, io?", P. Goma, Ostinato, p. 79). Sensul de "păstrare a secretului" este probabil produs prin contaminare cu structurile de tipul a merge pe burtă, a merge pe șest etc. Ultimul sens al expresiei (singurul cuprins azi în DEX
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
cu o gogoșerie, da' mergi pe blat" - S. Cosmin, aștept provincia, 1987, p. 56), dar și "a călători fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport" ("Cu belet? - că nu ești tu omu de să meargă pe blat. - Pe blat, io?", P. Goma, Ostinato, p. 79). Sensul de "păstrare a secretului" este probabil produs prin contaminare cu structurile de tipul a merge pe burtă, a merge pe șest etc. Ultimul sens al expresiei (singurul cuprins azi în DEX) e probabil
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Ťblatť... asta însemnează în limbajul nostru că voiajează fără bilet de tren" (1938). Oricum, sensul central și stabil al cuvîntului este cel de "aranjament ilegal": acesta apărea deja în anii '30 și s-a păstrat în expresii ca a avea blat sau a fi pe blat (cu cineva) - "a avea o înțelegere" ("Păi, paznicii! Nu sînt paznici? Avem blat cu ei, nu se-nghite", E. Barbu, Unsprezece, 1956, p. 86; " Sîntem pe blat cu poliția, binențeles", Seara, nr. 3, 1991), specializîndu-se
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
nostru că voiajează fără bilet de tren" (1938). Oricum, sensul central și stabil al cuvîntului este cel de "aranjament ilegal": acesta apărea deja în anii '30 și s-a păstrat în expresii ca a avea blat sau a fi pe blat (cu cineva) - "a avea o înțelegere" ("Păi, paznicii! Nu sînt paznici? Avem blat cu ei, nu se-nghite", E. Barbu, Unsprezece, 1956, p. 86; " Sîntem pe blat cu poliția, binențeles", Seara, nr. 3, 1991), specializîndu-se pentru situația călătoriei sau a
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
al cuvîntului este cel de "aranjament ilegal": acesta apărea deja în anii '30 și s-a păstrat în expresii ca a avea blat sau a fi pe blat (cu cineva) - "a avea o înțelegere" ("Păi, paznicii! Nu sînt paznici? Avem blat cu ei, nu se-nghite", E. Barbu, Unsprezece, 1956, p. 86; " Sîntem pe blat cu poliția, binențeles", Seara, nr. 3, 1991), specializîndu-se pentru situația călătoriei sau a altui tip de acces la servicii publice (în care blatul nu e simpla
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
s-a păstrat în expresii ca a avea blat sau a fi pe blat (cu cineva) - "a avea o înțelegere" ("Păi, paznicii! Nu sînt paznici? Avem blat cu ei, nu se-nghite", E. Barbu, Unsprezece, 1956, p. 86; " Sîntem pe blat cu poliția, binențeles", Seara, nr. 3, 1991), specializîndu-se pentru situația călătoriei sau a altui tip de acces la servicii publice (în care blatul nu e simpla intrare frauduloasă, ci urmarea unui aranjament neoficial, cu "nașul", cu șoferul, cu portarul etc.
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]