249 matches
-
lucra pe cont propriu și în a ascunde unii față de ceilalți informațiile privitoare la activitatea desfășurată. Bineînțeles, conflictele, anxietatea și ineficiența erau mult mai pronunțate în cea de-a doua agenție (Blau, apud De Visscher, Neculau, 2001). Concluziile cercetării lui Blau sunt cu atât mai valoroase cu cât pun în evidență și efectele pe care conflictele le produc în cadrul grupurilor de muncă, și anume ineficiența și nivelul crescut de anxietate. O altă cauză a conflictelor este dată și de diferențele inerente
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Bazându-se pe conceptele de „incapacitate dobândită” (elaborat de Veblen), „psihoze profesionale” și „deformări profesionale” (ale lui Dewy și Warnotte), Robert K. Merton reproșează sistemului birocratic al lui Weber depersonalizarea excesivă a relațiilor dintre oameni (vezi Merton, 1949). Peter M. Blau (1955) se referă la alte disfuncționalități ale sistemului birocratic, la apariția unor noi nevoi de organizare și modificare a structurilor aduse de evoluția societății moderne. De aici nu trebuie să tragem concluzia că este necesară eliminarea structurilor formale, care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca o necesitate nu doar pe „corpul” structurilor formale, ci chiar din interiorul acestora. Cu mulți ani în urmă, doi autori americani scriau: # Rădăcinile sistemelor informale sunt implantate în organizarea formală și se hrănesc din aspectul formal al întocmirii ei (Blau, Scott, 1962). # Așa cum organizarea formală este inevitabilă, ea fiind un fel de autodisciplină a indivizilor, un sistem de control al grupurilor, la fel și organizarea informală este inevitabilă. Dar care sunt elementele de natură psihosocială și organizațională care pot aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
București. BENNIS, W. (1966), Changing Organizations, McGraw-Hill, New York. BENNIS, W.G. (1969), „Organizational Developments and The Fate of Bureaucracy”, în L.L. CUMMINGS, W.E. SCOTT, (eds.), Readings in Organizational Behavior and Human Performance, Richard D. Irwin and Dorsey Press, Homewood. BLAU, P.M. (1955), „La dynamique de la bureaucratie”, în A. LEVY, (1965), Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. BLAU, P.M., SCOTT, W.R. (1962), Formal Organizations, Chandler Publishing Co., San Francisco. BOUCHIKHI, H. (1990), Structuration des organisations, Économica, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
L.L. CUMMINGS, W.E. SCOTT, (eds.), Readings in Organizational Behavior and Human Performance, Richard D. Irwin and Dorsey Press, Homewood. BLAU, P.M. (1955), „La dynamique de la bureaucratie”, în A. LEVY, (1965), Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. BLAU, P.M., SCOTT, W.R. (1962), Formal Organizations, Chandler Publishing Co., San Francisco. BOUCHIKHI, H. (1990), Structuration des organisations, Économica, Paris. BOYER, A., HIRIGOYEN, G., THÉPOT, J., TOURNOIS, N., VÉDRINE, J.-P. (2004), Les fondamentaux de l’entreprise, Éditions d’Organisation
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre cele două modele expuse. Date statistice din surse variate indică în majoritatea cazurilor o strânsă asociere între nivelul de instrucție și statusul social de destinație al individului. Printre primele rezultate la care ne vom referi sunt cele expuse de Blau și Duncan în The American Occupational Structure (1967), pe baza unor cercetări din anii ’50. Variabilele incluse în modelul de regresie multiplă realizat sunt: - statutul social al tatălui - SST; - nivelul de instrucție al tatălui - NIT; - nivelul de instrucție al fiului
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
altei variabile în condițiile în care celelalte variabile sunt păstrate constante. Ele variază între 0 și 1, influența maximă având loc în cazul în care coeficientul este 1. Figura 10. Model path al determinării destinației sociale pentru adulții americani Sursa: Blau și Duncan, 1967 Modelul statistic elaborat de Blau și Duncan arată că statusul social final este puternic determinat de variabile precum nivelul de instrucție sau prima slujbă și, într-o măsură mult mai slabă, de statusul social al tatălui. Nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt păstrate constante. Ele variază între 0 și 1, influența maximă având loc în cazul în care coeficientul este 1. Figura 10. Model path al determinării destinației sociale pentru adulții americani Sursa: Blau și Duncan, 1967 Modelul statistic elaborat de Blau și Duncan arată că statusul social final este puternic determinat de variabile precum nivelul de instrucție sau prima slujbă și, într-o măsură mult mai slabă, de statusul social al tatălui. Nivelul de instrucție al fiului, atât de important în
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al tatălui. Nivelul de instrucție al fiului, atât de important în stabilirea variabilei dependente care ne preocupă, este la rândul lui influențat puternic de caracteristicile tatălui - nivelul de instrucție și statusul său social. Rezultatele expuse permit calificarea societății cercetate de Blau și Duncan drept una cu o structură de mobilitate socială meritocratică. Jencks (1973) a analizat aceeași problemă în SUA în anii de început ai deceniului nouă, finalizându-și studiul tot prin modelare statistică. Abundența de date utilizate și caracterul sofisticat
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
femeile recuperează prin căsătorie (prin statusul soțului) ceea ce au pierdut în beneficiul bărbaților pe plan profesional. Sintetizând rezultatele cercetărilor dedicate testării ipotezei ascensiunii mecanismelor de selecție meritocratice în țările dezvoltate în perioada 1960-1992, Goldthorpe (1997) stabilește că în cercetările inițiale (Blau și Duncan, 1967; Featherman și Hauser, 1978) datele arătau o întărire a efectului nivelului de instrucție asupra statusului social de destinație, precum și scăderea impactului originii sociale asupra destinației și chiar o slăbire a relației dintre origine și realizările educaționale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
neutralizate prin centrarea pe analizele statistice ale mobilității școlare și sociale, ce au fost inspirate și de doctrinele meritocratice. • Meritocrația reprezintă sistemul de promovare socială (inclusiv școlară) bazat exclusiv pe merit, adică pe efort și pe talent. • Studiul realizat de Blau și Duncan în SUA în 1967 indica faptul că statusul social final al unei persoane este determinat în principal de nivelul de instrucție și de prima slujbă și mai puțin de statusul social al tatălui. În schimb, nivelul de instrucție
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pp. 449-472. Bills, David, 2004, The Sociology of Education and Work, Blackwell Publishing, Londra. Biswal, Bagala P., 1999, „Private Tutoring and Public Corruption: A Cost-effective Education System for Developing Countries”, The Developing Economies, vol. 37, nr. 2 (iunie), pp. 222-240. Blau, Peter; Duncan, Otis, 1967, The American Occupational Structure, Wiley, New York. Blaug, Mark, 1976, „The Empirical Status of Human Capital Theory: A Slightly Jaundiced Survey”, Journal of Economic Literature, 14(3), pp. 827-855. Bouckaert, Geert; Van de Walle, Steven; Maddens, Bart
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
legătura dintre configurația instituțională a administrației locale și capacitatea acesteia de a lua decizii. Cadru teoretic: Teoria actorilor cu putere de veto Teoria punctelor de veto și a actorilor cu putere de veto își are originile în teoria alegerii sociale. Blau și Deb folosesc dreptul de veto pentru a arăta cum se poate rezolva problema ciclicității preferințelor în situațiile de alegere socială. În cadrul acestei litera turi, dreptul de veto este o condiție mai slabă decât cea a dictaturii care asigură luarea
Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
ediția a VI-a, St. Paul, MN.: West Publishing, 1990. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, vol. I, Orizont și stil, Editura Humanitas, București, 1994; vol. II: Geneza metaforei și sensul culturii, 1994; vol. III: Artă și valoare, Editura Humanitas, București, 1996. Blau, Judith, Study of the Arts: A Reappraisal, Annual Review of Sociology, Nr. 14, pp. 269-292, 1988. Bondrea, Aurelian, Sociologia culturii, Editura Fundației "România de Mâine", București, 1993; Studiu introductiv de Fred Mahler, Rola Mahler. Borgatta, Edgar F.; Rhonda J. V.
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Fabricating Authenticity. Chicago: University of Chicago Press, 1997; Richard Peterson, "Symbols and Social Life: The Growth of Culture Studies" Contemporary Sociology, 1990; Jeffrey C. Alexander and Steve Seidman (eds.), Culture and Society. Cambridge, Eng./ New York: Cambridge University Press., 1990; Judith Blau, "Study of the Arts: A Reappraisal", Annual Review of Sociology 14:269-292, 1988; Chandra Mukerji and Michael Schudson, "Popular Culture", Annual Review of Sociology 12:47-66, 1986. 45 Edgar F. Borgatta, Rhonda J. V. Montgomery (eds.), Encyclopedia of Sociology, ediția
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cea a performanței (continuitatea, menținerea anumitor structuri, acțiunea politică, presiunile publice etc.), fapt ce conduce la disfuncțiile mai sus menționate. și totuși, birocrația nu prezintă doar disfuncții, ci are și consecințe neanticipate, dar pozitive sau funcții latente (Merton, 1936). Peter Blau (1955), într-un studiu realizat pe o agenție americană locală pentru ocuparea forței de muncă, se concentrează asupra reformei sistemului de control al productivității angajaților; astfel, este introdusă o statistică a tuturor activităților de înregistrare a ofertelor și cererilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
tot mai individualizate, fragmentate și în același timp foarte dinamice. În cele ce urmează, ne vom concentra asupra identificării mecanismelor interne de creștere a sectorului public, precum și asupra unor analize privind funcționarea și gestiunea sectorului public în România. Bibliografietc "Bibliografie" Blau, Peter, 1955, The Dynamics of Bureaucracy: A Study of Interpersonal Relations in Two Government Agencies, The University of Chicago Press, Chicago. Bouckaert, Geert; Van Dooren, Wouter, 2003, „Performance measurement and management in public sector organizations”, în Tony Bovaird și Elke
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Globalization, Liverpool University Press, Liverpool, 2003. Bennett, Michael Y., Reassessing the Theatre of the Absurd: Camus, Beckett, Ionesco, Genet, and Pinter, Palgrave Macmillan, New York, 2011. Bigsby, Christopher (ed.), The Cambridge Companion to Modern American Culture, Cambridge University Press, Cambridge, 2006. Blau, Judith R., The Shape Of Culture: A Study Of Contemporary Cultural Patterns in The United States (1989), Cambridge University Press, Cambridge și New York, reprinted 1992. Blazek,William și Michael K. Glenday (ed.), American Mythologies: Essays on Contemporary Literature, Liverpool University
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
începuturile lui, tehnicile pentru studiul sistematic al efectelor radiațiilor au devenit operaționale abia după anii 1940-1950, odată cu acumularea unor observații semnificative. Imediat după primul război mondial, s-a pus problema substratului asupra căruia acționează radiațiile ionizante și neionizante. În 1922, Blau și Attemburg au fost de părere că radiațiile nu se adresează celulei in toto, ci unor ținte precise din componența acesteia. Mai târziu, a devenit din ce în ce mai clar că ținta principală este ADN-ul, purtătorul informației ereditare. Puțin timp după ce Watson
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
al lui J. Coleman (1987) și teoria intersectării sferelor de influență a lui J. Epstein (1990). Paradigma rețelei sociale evidențiază importanța unor aspecte semnificative din sistemul social al unui individ care asigură suport și resurse, așa cum sînt informațiile și banii (Blau, 1964; Barnes, 1972; Leinhart, 1977). Sînt mai multe definiții ale rețelelor sociale, dar cea mai acceptabilă se referă la legăturile dintre indivizii, grupurile și instituțiile cu care o persoană are contact și de al căror suport se percepe a fi
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de a le fi în preajmă și de a descoperi ceva din misterul energiilor unor personalități, cei de la Alekton au decis să o aibă, de data asta, în centrul atenției lor pe Maia Morgenstern. Alegerea a fost Astă seară Lola Blau de Georg Kreisler, în regia lui Alexandru Dabija la Teatrul evreiesc de stat, rol pentru care a primit și Premiul pentru cea mai bună actriță la Galele Uniter. După întîlnirea cu Andrei Șerban și Medeea, intervalul lucrului cu Dabija la
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
Georg Kreisler, în regia lui Alexandru Dabija la Teatrul evreiesc de stat, rol pentru care a primit și Premiul pentru cea mai bună actriță la Galele Uniter. După întîlnirea cu Andrei Șerban și Medeea, intervalul lucrului cu Dabija la Lola Blau cred că a însemnat nu doar afirmarea profilului viguros al unei artiste, prezent într-un one-woman-show, nu doar o performanță remarcabilă, ci timpul în care un regizor, cu har, inspirațiune și răbdare șlefuiește, fixează și definește stilul unui actor. Probabil
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
induce starea receptării unui miracol cu o mie de fețe, care ni se arată mereu altfel oricît l-am suci și l-am învîrti. Și acesta a fost unul dintre motivele pentru care am hotărît să văd ce face Lola Blau la Atena și să-i cunosc pe cei de la Alekton, în doar cinci zile de popas. Atipon. Alekton Pentru o persoană nu foarte sociabilă, contactele nu se stabilesc prea iute. Demarează greu dar, multe dintre ele sfîrșesc prin a fi
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
a fracturat dialogul, ne-a împins în monologuri și lumi paralele, ne izbește de zidul singurătății. Într-un ritm devastator pentru mine, prelungind noaptea pînă spre ivirea zorilor, în Grecia, la Alekton, cîțiva artiști se împotrivesc acestui curent planetar. Lola Blau va avea paisprezece reprezentații, găzduite într-un alt teatru, mai elegant, mai bine dotat, mai încăpător: Metaxourghio. Maia Morgenstern a lucrat cu Andrei Șerban (Trilogia Antică cu teatrul La Mamma s-a jucat în Grecia cu un enorm succes de
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
nu este falsificat, umflat, supradimensionat. Dimpotrivă. Ca să fiu crezută pînă la capăt, am redus din dimensiunile impactului. Cabaret. Cacoyannis. Coincidențe Povestea începe cînd la teatru "se întîmplă ceva" și se termină după cel de-al doilea război mondial, cînd Lola Blau revine la Viena și realizează că la teatrul ei "nu se mai întîmplă nimic". Tradiția excepțională a orașului lui Schubert, Strauss, Franz Josef a fost îngropată. Hărțuită, alungată din teatru, din Viena, din țară, Lola Blau se zbate în destinul
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]