257 matches
-
ca o necesitate nu doar pe „corpul” structurilor formale, ci chiar din interiorul acestora. Cu mulți ani în urmă, doi autori americani scriau: # Rădăcinile sistemelor informale sunt implantate în organizarea formală și se hrănesc din aspectul formal al întocmirii ei (Blau, Scott, 1962). # Așa cum organizarea formală este inevitabilă, ea fiind un fel de autodisciplină a indivizilor, un sistem de control al grupurilor, la fel și organizarea informală este inevitabilă. Dar care sunt elementele de natură psihosocială și organizațională care pot aduce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
București. BENNIS, W. (1966), Changing Organizations, McGraw-Hill, New York. BENNIS, W.G. (1969), „Organizational Developments and The Fate of Bureaucracy”, în L.L. CUMMINGS, W.E. SCOTT, (eds.), Readings in Organizational Behavior and Human Performance, Richard D. Irwin and Dorsey Press, Homewood. BLAU, P.M. (1955), „La dynamique de la bureaucratie”, în A. LEVY, (1965), Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. BLAU, P.M., SCOTT, W.R. (1962), Formal Organizations, Chandler Publishing Co., San Francisco. BOUCHIKHI, H. (1990), Structuration des organisations, Économica, Paris
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
L.L. CUMMINGS, W.E. SCOTT, (eds.), Readings in Organizational Behavior and Human Performance, Richard D. Irwin and Dorsey Press, Homewood. BLAU, P.M. (1955), „La dynamique de la bureaucratie”, în A. LEVY, (1965), Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. BLAU, P.M., SCOTT, W.R. (1962), Formal Organizations, Chandler Publishing Co., San Francisco. BOUCHIKHI, H. (1990), Structuration des organisations, Économica, Paris. BOYER, A., HIRIGOYEN, G., THÉPOT, J., TOURNOIS, N., VÉDRINE, J.-P. (2004), Les fondamentaux de l’entreprise, Éditions d’Organisation
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre cele două modele expuse. Date statistice din surse variate indică în majoritatea cazurilor o strânsă asociere între nivelul de instrucție și statusul social de destinație al individului. Printre primele rezultate la care ne vom referi sunt cele expuse de Blau și Duncan în The American Occupational Structure (1967), pe baza unor cercetări din anii ’50. Variabilele incluse în modelul de regresie multiplă realizat sunt: - statutul social al tatălui - SST; - nivelul de instrucție al tatălui - NIT; - nivelul de instrucție al fiului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
altei variabile în condițiile în care celelalte variabile sunt păstrate constante. Ele variază între 0 și 1, influența maximă având loc în cazul în care coeficientul este 1. Figura 10. Model path al determinării destinației sociale pentru adulții americani Sursa: Blau și Duncan, 1967 Modelul statistic elaborat de Blau și Duncan arată că statusul social final este puternic determinat de variabile precum nivelul de instrucție sau prima slujbă și, într-o măsură mult mai slabă, de statusul social al tatălui. Nivelul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt păstrate constante. Ele variază între 0 și 1, influența maximă având loc în cazul în care coeficientul este 1. Figura 10. Model path al determinării destinației sociale pentru adulții americani Sursa: Blau și Duncan, 1967 Modelul statistic elaborat de Blau și Duncan arată că statusul social final este puternic determinat de variabile precum nivelul de instrucție sau prima slujbă și, într-o măsură mult mai slabă, de statusul social al tatălui. Nivelul de instrucție al fiului, atât de important în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al tatălui. Nivelul de instrucție al fiului, atât de important în stabilirea variabilei dependente care ne preocupă, este la rândul lui influențat puternic de caracteristicile tatălui - nivelul de instrucție și statusul său social. Rezultatele expuse permit calificarea societății cercetate de Blau și Duncan drept una cu o structură de mobilitate socială meritocratică. Jencks (1973) a analizat aceeași problemă în SUA în anii de început ai deceniului nouă, finalizându-și studiul tot prin modelare statistică. Abundența de date utilizate și caracterul sofisticat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
femeile recuperează prin căsătorie (prin statusul soțului) ceea ce au pierdut în beneficiul bărbaților pe plan profesional. Sintetizând rezultatele cercetărilor dedicate testării ipotezei ascensiunii mecanismelor de selecție meritocratice în țările dezvoltate în perioada 1960-1992, Goldthorpe (1997) stabilește că în cercetările inițiale (Blau și Duncan, 1967; Featherman și Hauser, 1978) datele arătau o întărire a efectului nivelului de instrucție asupra statusului social de destinație, precum și scăderea impactului originii sociale asupra destinației și chiar o slăbire a relației dintre origine și realizările educaționale ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
neutralizate prin centrarea pe analizele statistice ale mobilității școlare și sociale, ce au fost inspirate și de doctrinele meritocratice. • Meritocrația reprezintă sistemul de promovare socială (inclusiv școlară) bazat exclusiv pe merit, adică pe efort și pe talent. • Studiul realizat de Blau și Duncan în SUA în 1967 indica faptul că statusul social final al unei persoane este determinat în principal de nivelul de instrucție și de prima slujbă și mai puțin de statusul social al tatălui. În schimb, nivelul de instrucție
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pp. 449-472. Bills, David, 2004, The Sociology of Education and Work, Blackwell Publishing, Londra. Biswal, Bagala P., 1999, „Private Tutoring and Public Corruption: A Cost-effective Education System for Developing Countries”, The Developing Economies, vol. 37, nr. 2 (iunie), pp. 222-240. Blau, Peter; Duncan, Otis, 1967, The American Occupational Structure, Wiley, New York. Blaug, Mark, 1976, „The Empirical Status of Human Capital Theory: A Slightly Jaundiced Survey”, Journal of Economic Literature, 14(3), pp. 827-855. Bouckaert, Geert; Van de Walle, Steven; Maddens, Bart
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de aur“ de I. Gyula, 8. 03, ora 11; „Jocul de-a gelozia“ de L. Vernouil, 8. 03, ora 19; „Strategia porcului“ și „Cu ochi de copil“ de R. Cousse, 13. 03, ora 19. Teatrul German de Stat: „Astă-seară: Lola Blau“ de G. Kreisler, 14. 03, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Punguța cu doi bani“, după I. Creangă, 9. 03, orele 11 și 12. Filarmonica „Banatul“: Concert simfonic. Dirijor H. Andreescu, solist M. Ungureanu. În program: lucrări de
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
a aspectelor psihologice a relației angajat-angajator evidențiază implicațiile consecințelor motivaționale în generarea de noi idei. Denise Rousseau clasifică contractele psihologice în funcție de relațiile de schimb care le generează: unele sunt tranzacționale, iar altele relaționale 9. Clasificarea a fost aprofundată de Peter Blau în celebra sa lucrare Exchange and Power in Social Life în care schimbul a fost apreciat ca având sorginte economică sau socială. Spre deosebire de tranzacțiile economice, în care un contract explicit sau implicit stipulează dinainte obligațiile precise care revin ambelor părți
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Support and Supportive Human Resource Practices in the Turnover Process", în Journal of Management, 29, 2003, pp. 99-118. Festinger, Leon, A Theory of Cognitive Dissonance, Stanford University Press, Stanford, 1975. Marshall, Geroge, Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2003. Blau, P., Exchange and Power in Social Life, John Wiley and Sons, New York, 1964. Boncu, Ștefan, Devianța tolerată, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2000. Pop, L. M., Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, 2002. Rawls, John, A
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
in the Employment Relationship", în Trends in Organizational Behavior, C. Cooper și D. Rousseau (eds.), vol. 1, 1994, pp. 91-109. 9 Denise Rousseau, Psychological Contracts in Organizations: Understanding Written and Unwritten Agreements, Sage Publications, Londra, 1995, p. 91. 10 Peter Blau, Exchange and Power in Social Life, John Wiley and Sons, New York, 1964, p. 315. 11 Ștefan Boncu, Devianța tolerată, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2000. 1 Adam Smith, Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, Editura Publica, București
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
decizie rapid și este dependent de opțiunile alterilor, atunci este de așteptat ca decizia să se ia mult mai rapid în condiții de eterogenitate scăzută (Robbins, 2002), situație care poate fi în favoarea ego-ului. În ego-rețeaua nr. 2, scorul de eterogenitate Blau este de 0,569, iar valoarea normalizată este de 0,854 (figura 3.8). De exemplu, în această rețea există trei categorii de alteri din punctul de vedere al apartenenței religioase (nuanțele diferite de gri indică apartenența religioasă). Calitatea compozițională
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
focal (ego). Aceasta face referire la numărul alterilor care dețin niveluri înalte de resurse de care ego ul are nevoie (putere, bogăție, expertiză, 6. Scorul de eterogenitate a fost calculat în UCINET 6.0, folosind formula de calcul dezvoltată de Blau. Această formulă scade din 1 suma pătratelor proporțiilor fiecărei valori a variabilei categoriale în funcție de care se estimează eterogenitatea dintr-o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
formulă scade din 1 suma pătratelor proporțiilor fiecărei valori a variabilei categoriale în funcție de care se estimează eterogenitatea dintr-o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de eterogenitate Blau de 0,5, calculat prin formula 1 - ș(½)2 + (½)2ț. De menționat faptul că formula de calcul Blau pentru eterogenitate nu ia în calcul ego-ul. generozitate etc.). Din perspectiva acestei măsurători, cu cât un ego este mai conectat la alteri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de eterogenitate Blau de 0,5, calculat prin formula 1 - ș(½)2 + (½)2ț. De menționat faptul că formula de calcul Blau pentru eterogenitate nu ia în calcul ego-ul. generozitate etc.). Din perspectiva acestei măsurători, cu cât un ego este mai conectat la alteri de care are nevoie, cu atât este de așteptat ca acesta să aibă mai mult capital social. 3
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la diminuarea șanselor de apariție a blatismului. Transformarea structurii relațiilor de schimb în structuri sociale cu elemente de interdependență depinde de structura schimburilor sociale și de organizarea temporală a acestora. 4.2.2.3.4. Dezvoltarea încrederii și dependența serială Blau (1964) a propus încrederea ca soluție la problema nonreciprocității implicate de schimburile reciproce. Dar cum se poate institui încrederea între actorii relațiilor de schimb reciproc? Cum dobândește un actor încredere că partenerul său de schimb nu va defecta și că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Dar cum se poate institui încrederea între actorii relațiilor de schimb reciproc? Cum dobândește un actor încredere că partenerul său de schimb nu va defecta și că va avea un comportament reciproc de returnare a beneficiilor? Iată soluția propusă de Blau (1964: 94) pentru impunerea încrederii: De obicei... relațiile de schimb 32 se dezvoltă în urma unui proces lent, care începe cu tranzacții minore ce necesită un nivel scăzut al încrederii, deoarece riscul implicat este 31. Într-o diadă cu structură de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
începe cu tranzacții minore ce necesită un nivel scăzut al încrederii, deoarece riscul implicat este 31. Într-o diadă cu structură de interdependență mutuală, posibilitatea blatismului este inexistentă (de exemplu, coautoratul). 32. Este vorba despre relațiile de schimb reciproc. Pentru Blau, relațiile de schimb direct negociat trebuiau respinse, ele neintrând în domeniul de aplicabilitate al teoriei schimbului social. scăzut. Un angajat își poate ajuta un coleg de muncă de câteva ori. Dacă acel coleg nu îi întoarce ajutorul primit, angajatul a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
A ↔ B) (A ↔ B) (A ↔ B) b. Schimburi dependente serial (schimburi negociate) (A ↔ B) (A ↔ B) (A ↔ B) c. Schimburi dependente serial (schimburi reciproce) A → B → A → B → A → B Sursă: Molm (1994: 171). Conform dependenței seriale în concepția lui Blau, actorii își pot controla comportamentele de schimb în funcție de comportamentele de schimb ale celorlalți (ce se schimbă într-o relație determină conținutul schimbat din altă relație succesivă). A îi oferă unilateral beneficii lui B, la momentele t1, t2 și t3. Dacă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
urma o dublă orientare: el va studia modul în care contextul de funcționare (mediu, tehnologie, mărime) afectează structura organizațiilor. Apoi va încerca să pună în relație structura și performanțele organizaționale. Vom examina efectul factorilor de context. 5.1.1. Mărimea Blau și Schoener (1971) au fost interesați în mod deosebit de această variabilă. În concepția lor, cu cât organizațiile cresc, cu atât ele se diferențiază. Exemplu: într-o întreprindere cu doisprezece salariați, o persoană se va ocupa de contabilitate, gestiunea administrativă a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
psychologie du travail et des organisations, Dunod, Paris. Bert, C. (1999). "L'effet Hawthorne: un mythe des Sciences Humaines", in Cabin, P., Les organisations, Éditions des Sciences Humaines, Paris, 59-66. Bottin, C. (1991). Diagnostic et changement, Editions d'Organisation, Paris. Blau P.; Schoenherr, R. (1971). The structure of organizations, Basic Books, New York. Blood, M. (1969). "Work values and job satisfaction", Journal of Applied Psychology, 1969, 53, 456-459. Bobbitt, R.; Ford, J. (1980). "Decision-maker choice as a determinant of organizational structure", Academy
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de a le fi în preajmă și de a descoperi ceva din misterul energiilor unor personalități, cei de la Alekton au decis să o aibă, de data asta, în centrul atenției lor pe Maia Morgenstern. Alegerea a fost Astă seară Lola Blau de Georg Kreisler, în regia lui Alexandru Dabija la Teatrul evreiesc de stat, rol pentru care a primit și Premiul pentru cea mai bună actriță la Galele Uniter. După întîlnirea cu Andrei Șerban și Medeea, intervalul lucrului cu Dabija la
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]