297 matches
-
care e unul ironic. Constantin Acosmei (n. 1972, Târgu Neamț) rămâne, până acum, autorul unui singur volum, poate și din cauza acestei formule „bazice”, minimale și pesimiste, presărate pe alocuri cu un umor negru, dar pigmentate cel mai adesea de o blazare în siajul bacovian (autor prezent deseori în intertextul poemelor, prin teme, secvențe, sintagme reluate): provincialismul sau dezolarea târgului de provincie, moartea, descompunerea materiei (a corpului, a gunoaielor din oraș), „marșul funebru”, crâșma, alcoolul, iubirea ratată ș.a. Actul însuși de a
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
la un mod al simultaneității. Dacă postmodernismul e un gen de clasicism al modernismului, clasicismul tardiv al lui Budai-Deleanu poartă stigmatul unei concepții similare. Dispoziției inaugurale, proprii scrierii unei epopei, îi răspunde una secundă, a rescrierii în cheie ludică. Circumspecția, blazarea, decepția se înveșmîntă în maniera subtilă a bunei dispoziții ironice. S-a afirmat că Budai-Deleanu ar fi un „democrat prin convingere și necesitate” (Ovidiu Pecican), că acesta „apără egalitatea naturală a oamenilor ca un discipol fidel al enciclopediștilor” (Paul Cornea
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
lipsa de chef, mai puternică decât atracția exercitată de vitrine asupra mea de când mă știu- de ce mi-aș mai împopoțona trupul bătrân? Etc.” Scrisoarea trimisă lui Allan Bloom din Halifax, la 15 august 1981 exprima însă cu totul altceva decât blazare: „...Alexandra e foarte speriată, îngrozită de răul pe care cartea mea [Iarna Decanului] îl poate face: persecutarea prietenilor familiei din România. Cel mai stăruitor coșmar este că Sandei [Loga] i se vor refuza vizele pentru a-și vizita părinții bătrâni
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
că, la 85 de ani, Stroescu e o buhă tînără a cărei vigoare de spirit se simte cu precădere în priviri, în prezența de spirit și în curiozitate. Și, peste toate, o buhă creștină care nu se lasă molipsită de blazarea vîrstei sau de indolența epocii, ba chiar o buhă înzestrată cu conștiință conservatoare și cu profilul unui caracter ferm. De scris, scrie cum vorbește: sintaxă lentă, cu bucle largi, deschizînd multe paranteze pe care le închide în ordinea inversă deschiderii
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
Cinematograful gol e o consecință a acestei pure plăceri de a face literatură în marginea literaturii. Cu timpul, cei mai mulți dintre critici și-o pierd. (Ritmul săptămânal, exersat ani de-a rândul, conduce, de obicei, la spleen expresiv. Intervine neîncrederea, apare blazarea.) Daniel Cristea-Enache însă rezistă bine. Pe el, publicistica nu l-a epuizat. Dimpotrivă. Fascinația paginii pline a rămas nealterată. De ce? Răspunsul se formulează de la sine. Pentru că, în chip esențial, Daniel Cristea-Enache e un publicist. Cronicile lui s-au impus nu
Pagina plină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5095_a_6420]
-
Parisul era „un pustiu muzical“ și modul modern de prezentare a concertelor, o profanare comercială: „Am ascultat ieri Mozart la televizor: o adevărată insultă adusă bunului simț.“ (p. 118) Pentru Celibidache rutina e principala cauză a imitației de sine, acea blazare în virtutea căreia îți arogi vederi personale, fălindu-te cu accentele originale ale propriei interpretări, fără să știi că în felul acesta îți recunoști lipsa de spontaneitate. A fi personal în interpretare e un nonsens, simplu ifos ivit din aroganța spiritului
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
poate, la o viață mai bună populează sălile de clasă ale profesorului A.M. E obositor, e frustrant dar, pe de altă parte, permanent poate să apară surpriza de unde nu te aștepți, floarea albastră. Asta e atmosfera poeziilor de tinerețe. O blazare încordată, dacă se poate spune așa, fiindcă lumea marginală și cu eticheta pusă are, și ea, rezervele ei de senzațional. Față de senzaționalul cu care suntem noi, azi, obișnuiți, venind din aceeași zonă, constatările lui Alexandru Mușina sunt, poate, nespectaculoase. La
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
culoarea și trăsăturile unui alb se amestecă cu pomeții și ochii asiatici ai indianului. Și ochii aceia profunzi, mistuiți de neliniște, gura mare și disprețuitoare, amestecul de sentimente și pasiuni contradictorii ce răzbăteau din trăsăturile ei (de neliniște și de blazare, de violență și de un fel de abandon, de senzualitate aproape frenetică și de un soi de scârbă față de ceva foarte general și profund), totul conferea expresiei sale un aer de neuitat. Martín mai spuse și că, chiar dacă nu s-
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
nu am nicio șansă să mai scap vreodată de celulită sau să mi se subțieze picioarele”), nevoia de afecțiune („singurul lucru pe care mi-l doresc: să ne întâlnim într-o lume paralelă și să mă vezi, să mă vezi!”), blazarea („Îmi imaginez că aș putea fi fatală pentru cineva, de fapt am mai bine de 30 de ani și nimic interesant nu intervine. Dacă aș fi o nevertebrată, aș fi o moluscă sau așa ceva. Mă întind ca mucegaiul pe pereți
Spune-mi Aprilie by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3582_a_4907]
-
precum căutarea fericirii. Toate acestea se regăsesc în cartea Laviniei Bălulescu, dar asta nu-i totul. Izbește, înainte de toate, intensitatea cu care sunt trăite de eroină sentimentele și senzațiile. Toate sunt la maximum, de la iubirea obsesivă pentru un bărbat până la blazarea cotidiană, și e meritul scriitoarei că a putut să țină „temperatura” poveștii atât de sus fără să cadă în patetic sau derizoriu. E apoi, cum sugeram mai sus, atmosfera. Indiferent de evenimentele prin care trec personajele - anume am trecut peste
Spune-mi Aprilie by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3582_a_4907]
-
viața. M-am neglijat pe mine, nu vedeam sensul să îmi acord atenție, eram mult prea apăsată de anumite probleme. O despărțire, un divorț nu e deloc o plăcere și ai de ales o singură cale. Fie să cazi în blazare și tristețe sau să te reconstruiești. Când ai un copil, vrei ca lucrurile să meargă bine. Imboldul meu a fost Violeta și dorința ca ea să fie fericită", a declarat Andreea Marin, conform sursei citate.
Andreea Marin, clipe grele. A fost la un pas de sinucidere by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32685_a_34010]
-
fim" (Despre învingători p. 53) Lumea Clarei Mărgineanu este o lume contorsionată, în care biruința este începutul eșecului, iar eșecul forma supremei biruințe. Trecerea de la extaz la agonie se face fulgerător, nimic nu durează, fericirii de azi i se opune blazarea de mâine. Singurul reper sigur în această lume a imponderabilelor este poezia. Ea transformă înfrângerile vieții în clipe de visare, completează cu imaginație spațiile pe care viața le-a lăsat deschise, permite revanșa acolo unde amintirile dor. Scriind, poeta își
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
stătea pe un scaun cu mîinile pe genunchi/ și parcă nu era el". Mult clamata integrare în structurile europene nu este în măsură să ofere motive de optimism. Optimismului generalizat din mass-media privind accederea generală la prosperitate i se opune blazarea unui eu care a pierdut orice speranță, în imposibilitate de a fi resuscitat. Singurătatea, sentimentul de alienare, frica nu își găsesc leac nici în perspectiva integrării europene: ,eu privesc înapoia pleoapelor/ și înaintea pleoapelor este frig/ în mine locuiește o
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
Despre țara: Nu as conduce niciodată un Stat cu programe, manifeste și legi și n-aș lasă nici un cetățean să mai doarmă liniștit, pana cand neliniștea lui nu l-ar asimilă formei de viața socială în care trebuie să trăiască. Blazarea, îndoială și dezabuzarea sunt cancerul ființei noastre naționale... Aspirațiile universaliste sunt justificate doar atunci când ești o forță, dar un universalism ce rezultă dintr-o lipsa de axa interioară este mai mult decât o rușine. Deplâng în România lipsa de orgoliu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cu acte,/ cu proces-verbal, Doamne, cum eram povestiți/ în procesulverbal, voi oamenii, spunea,/ sunteți ființe confuze, confuze”. Cu aerul că nu străbate niciodată dincolo de suprafața lucrurilor, „vocea” din Cântece naive și sentimentale construiește, totuși, un ethos al ratării și al blazării în toată complexitatea lui. Până acum, „banalitatea” și „simplitatea” erau palme aplicate tuturor formelor de mistificare deopotrivă literară și existențială (de aici și nota de frondă a poeziei lui Sociu). În ultimul volum ele reprezintă, însă, închiderea tuturor orizonturilor. Modificarea
Post-sentimente by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4168_a_5493]
-
Reminiscența culturală, aluzia atent cultivată indică și un alt mod de a se confesa prin recurs la alteritate. Adesea, punctul real de pornire al poemului nu se mai lasă ghicit, pentru el vorbește însă elocvent o atmosferă de tristețe și blazare ce nu are cum să înșele: ,tot mai mult în poemele mele/ sunt sindicul străduței întortocheate/ dintr-un oraș cuprins de ciumă/ fac numărătoarea morților/ îi somez pe cei vii să răsară-n/ ferestre văruite încui ușile/ pun în jgheaburi
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
să fie înfruntarea finală după ce se va fi ras în cap. A exersat uitătura la masa lor din fundul localului, nu departe de intrarea la wc, a privit țapăn în fumul țigării și și-a mai compus și rictusul de blazare; așa îl va scruta din priviri pe colonel, chiar așa cum se uită delincvenții, golanii, rătăciții, evadații, transfugii, rătăciții, cei plecați de acasă în lumea largă și care au trecut prin atît de multe încît nimic nu-i mai poate impresiona
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
ai făcut, mai curând decât pentru cele făcute. Și, mai ales, simțământul că timpul și-a îngustat dimensiunile știute, a devenit mai strâmt ca o haină împrumutată. E o senzație de inutil, de zădărnicie, de abandon în brațele lacome ale blazării. Acestea reies cu pregnanță din poezia: „Un vis al nimănui...” Puritatea bucuriei amare face așteptarea cu atât mai tristă: „De țărm s-au spart iubirile pierdute, / Plaja e ninsă iar marea ne-a uitat / Și nu mai port fărâmă de
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
cornii...// Din Hotin și pîn la Mare...”), este semnat de către domnul Ion C. Gociu col.(r) cu pseudonimul literar Mugurel Pădureanu-Coarba. În totul profund sugestiv, forestier. Dar nu numai atît. Este suficient să privești prima copertă, ca să te vindeci de blazarea cotidianului și de indiferența seniorială. Avînd în vedere și faptul că autorul nu părea să-și divulge semeția de a fi aproape octogenar și... debutant , calm și convins, am înțeles, după lectură că avea de ce. Înainte de a-mi exprima reala
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
acolo. De ce ai venit în parc.”(Radu Iacoban) „O bancă dintr-un parc devine de-a lungul timpului martor la pasiunea dintre un poet național și o Veronica, la spionajul unei Bicicliste pentru un Rege, la îndrăgostirea unui criminal și blazarea unei relații contemporane. Doi actori x patru epoci = 8 personaj savuroase și comice.” (Ana Ularu) Comedia În parc cu Ana Ularu și Istvan Teglas în regia lui Radu Iacoban are loc vineri, 4 aprilie, ora 19:00 și duminică, 6
Un spectacol de teatru despre iubire în diferite stadii și epoci [Corola-blog/BlogPost/93473_a_94765]
-
a putut dar face O nedreptate și apoi Mai toată lumea tace. Așa e când hambaru-i plin Și banii-s la putere. Principiile nu mai țin Și-i crud și e durere. Și-i nepăsare peste tot Și-i teamă și blazare Și chiar iubirea azi la vot Alegători nu are. Politica s-a erijat În loc de lege și omenie Și nu se mai susține-n fapt Cinstea, viața de familie. Doar sloganuri, interese De tot soiuri pe pământ, Ignorându-se chiar lesne
CUPRINZÂND INFINITUL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383167_a_384496]
-
mai convingător calitatea de ingenuă. Proporțional, Amory se lăsa mai puțin amăgit. El aștepta să cadă masca, fără să-i conteste lui Isabelle dreptul de a o purta. Cât despre ea, nu se lăsa impresionată de aerul lui studiat de blazare sofisticată. Trăise Într-un oraș mare și, din acest punct de vedere, avea un ușor avantaj. Dar Înțelegea poza lui - era doar una din zecile de convenții caracteristice unei asemenea situații. Amory Își dădea seama că se bucura acum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Eram cam slab, curgeau pieile albastre de pe mine, dar de mic aveam un suflet cald și prietenos, datorită căruia reușeam să depășesc destul de ușor momentele dificile, să le învălui într-un fel de blazare timpurie, care îmi dădea un farmec aparte. Oricum, femeile începuseră să fie seduse de el, deși multe dintre ele credeau că mina asta sobră este ceva intenționat, nenatural, un fel de truc erotic, extrem de ingenios, care dădea, neîndoielnic, rezultate bune
VÎRSTA DE AUR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364312_a_365641]
-
Umbră maicii cântând liturghia cea mare Când dormim în genunchi, pe sub ger, si ne doare... Trec măicuțe târzii, trestii negre prin sate Se așterne omăt peste crucile toate, Viscolește pe pâini și ne ninge cu sare, Tăvălind un bazar de blazări sub picioare. Și mi-e bine cu ea, și mi-e rău, mi-e rușine... Trec căruțe cu cai prin tocitele vine Ale sângelui meu, ale patrie mele Trec poteci cu bunici prin odăi și prin stele... --------------------------------------------------------------------------- *************************************** ''Să-ți fie
CAMELIA RADULIAN,´´FEMEIA -POEM´´, VA INVITA LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI ´´ OGLINZI´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363233_a_364562]
-
La ceas de seară/ lumina ta pâlpâie încă!/ Am gura plină cu litere sângerânde./ O baladă a durerilor negre sunt,/ dulcea ei asperitate/ pentru a-i simți atingerile de catifea!”. (Cât strigătul luceafărului ce se stinge în mare). Momentele de blazare și disperare fac parte din structura sensibilă a poetei. Lirismul ia naștere dintr-un amestec de seninătate și chin, impresionând prin tonalitatea profundă, intensitatea trăirilor captive între „zidurile” unui trup care va cunoaște surparea și moartea. „La început, Cuvântul a
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]