203 matches
-
pătrundă perdeaua deasă a fulgilor ce dansează haotic. Se stinge brusc. Oamenii se ridică, înaintează ușor aplecați. Instinctiv, grăbesc cu toții pasul. Un salt. Încă unul. Distanța se micșorează cu repeziciune. În sfârșit ajung la marginea parapetului, din spatele căruia se ridică blestematul de reflector. Pe fundul tranșeei, nemișcată, o mogâldeață îmbrăcată în uniformă germană. În fața lor se profilează o umbră. Unul dintre soldați îndreaptă țeava armei către ea: Nu trageți băieți, se aude glasul șoptit al Americanului. Nu vă mai recunoașteți prietenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Nu despre orădeni, despre mine. Urma să încasez o bătaie. În numele tuturor mincinoșilor și al trădătorilor de pe pământ. Mă prevenise. Hangar, pusichet! Sau ceva în felul ăsta. Am fugit. Nu vroiam să pângăresc sanctuarul. Radu vorbea. În sfârșit. Gâfâit. Alergând. Blestematule, ticălos fără pereche, laș mizerabil, față palidă (palidă?, el era cu mult mai palid decât mine sau, mă rog, nu chiar atunci, ci, așa, în general), băutor de apă de foc, insectă vrednică de milă, șoarece cu față umană, invidios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ceai, după care Noah a întrebat puțin jenat: - Vrei să spui că toate astea sunt închipuiri? - Gelozia, i-a spus Charlie răspicat. O boală a naturii omenești. - Dar nu iese fum fără foc! L-am văzut cu ochii mei pe blestematul de japonez mergând cu pas de gâscă spre bucătărie! - Gelozia, repetă Charlie, un păcat de neiertat. Noah suspina neputincios: - Pot lupta cu oamenii, dar nu cu natura lor! - Natura ne pune bețe în roate, în schimb Tora ne arată cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Într-un vis l-am întâlnit chiar pe bunicul, care fusese un mare spirit chinuitor. Spunea: - Ce-ai făcut, netrebnicule? - Totul din cauza ta, i-am răspuns obraznic. Ai luat cu tine tot luciul familiei noastre, lăsând numai gunoi după tine. - Blestematule, a încercat el să mă mângâie. Trebuie să fii prost și leneș numai pentru că eu am fost genial? Mișcă, fă cât mai mult rău, cât te țin bretelele, până la împărăția noastră! Și cu asta dispăru într-o groapă din patul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
înfiorător de straniu. — Exact, continuă inspectorul. Acum, dacă ne oprim la cea mai simpatică interpretare posibilă a acțiunilor dumneavoastră și în special la felul în care ați subliniat că păpușa aceea are vagin... N-am subliniat așa ceva! Doar am menționat blestematul ăla de detaliu ca să sugerez că este extraordinar de asemănătoare cu o ființă umană. N-am sugerat că mi-am făcut un obicei din... Aici Wilt se opri și se uită amărât în podea. — Continuați, domnule Wilt, nu vă opriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Să mai încerc o dată cu el? — Nu. De el o să mă ocup eu. Tu du-te la Tehnic și convinge-l pe șeful de-acolo să-ți spună ce crede el cu adevărat despre Wilt. Adună orice urmă de bârfă despre blestematul ăsta! Trebuie să găsim în trecutul lui ceva de care să ne putem folosi. Apoi inspectorul străbătu coridorul și intră în camera de anchetă. Wilt stătea la masă și scria niște însemnări pe dosul formularului pentru declarații. Acum, când începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fel de idee? — O idee, atâta tot. Doar o simplă... — Wilt, dacă mai continui așa, zbieră inspectorul, cu afurisiții ăia de fluturi, să mă bată Dumnezeu dacă n-o să-mi încalc obiceiurile mele de-o viață și-o să-ți rup blestematul ăla de gât! — De data asta nici n-aveam de gând să pomenesc de fluturi, îi răspunse Wilt pe un ton încărcat de reproș. Aveam de gând să vă spun că aveam o idee de carte... — O carte? lătră inspectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
La ce-ar mai fi folosit s-o spun...? — Ne-ar fi folosit ca să fi avut mai multă grijă de apa care ne-a rămas... - spuse unul dintre cei prezenți. Și ne-ar fi folosit ca să nu lăsăm la vedere blestematul ăla de butoi... Niciodată nu mi-a trecut prin cap că s-ar putea gândi să se lanseze în acel atac nebun. — După cât se pare, ție nu-ți trece niciodată nimic prin cap. Dumnezeule sfinte! Nu știu de ce naiba nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
-njunghie prin oase toți diavolii. Doar cu țuiculiță fiartă îi mai sperii puțin. Și zici că vrei să te mărturisești, găinușa tatei, ai ceva păcate pe suflet? - Orice om are păcate, se tângui evlavioasă Aurica. - Are, tăiculiță, are, că lucrează blestematul ăl împielițat,dar-ar gerurile-n el, cum mă junghie el prin genunchi! Popa Țuică merse așa tușind, chițcăind și bodogănind până-n altar, de unde veni cu epitrafilul pe el, ale cărui poale, așezîndu-se lângă o strană, le aruncă în capul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de rezolvat sans tambour, ni trompette, deși, după firea mea, s’arrêter à mi-chemin îmi displace profund. La toate acestea mă gândeam când l am văzut pe Titi, înainte ca el să mă vadă. Cobora încet treptele, cu ochii la blestematul de motan Pițurcă, pe care îl auzisem mai demult că fluieră ca să ademenească păsări. Destinsă și liniștită, așa cum îmi place să fiu, m-am apropiat, fără măcar să-i fac vreun semn ; fiind sigură pe sentimentele ce ne leagă, eram convinsă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care nu se mai termină odată și Nilda care nu mai era, nu mai e și eu o să-mi dau sufletul pe scîndura de călcat fără să mai apuc s-o văd, nu s-a mai Întors de loc și blestematul ăla de vînzător de Înghețată, nu, de fapt nici nu mai poți urî cînd te doare În piept și ți-e frică, nu mai simți nici o ură, dar Nilda nu mai era aici, mînia ei i-ar fi făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
aș fi scăpat prilejul. Însă sunt totuși de partea măgarului: măgarul e un om bun și folositor 16. — Dar dumneavoastră sunteți bun, prințe? întrebă generăleasa. Vă întreb din curiozitate. Toți izbucniră iarăși în râs. — Iar mi-a venit pe limbă blestematul de măgar; nici nu m-am gândit la el! exclamă generăleasa. Credeți-mă, prințe, vă rog, am făcut fără nici o... — Intenție? O, vă cred, negreșit! Și prințul râdea fără oprire. — E foarte bine că râdeți. Văd că sunteți un tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mina cea mai triumfală, perora în hohotele de râs ale celor prezenți. Kolea îl trase pe prinț de haină. — Măcar dumneavoastră scoateți-l de aici! Nu s-ar putea? Vă rog! Bietul băiat avea chiar lacrimi de indignare în ochi. Blestematul de Ganka! adăugă el încet. — Cu Ivan Feodorovici Epancin am fost într-adevăr foarte bun prieten, turuia dulce generalul, la întrebările Nastasiei Filippovna. Eu, el și răposatul prinț Lev Nikolaevici Mâșkin, pe al cărui fiu l-am îmbrățișat astăzi după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o respecta ca pe maică-sa? De ce, de trei zile, ne dă bătăi de cap? Ce să caute aici Gavrila Ivolghin? De ce ieri și astăzi s-a apucat să-l laude pe Gavrila Ivolghin și a izbucnit în plâns? De ce blestematul de «cavaler sărman» e pomenit în scrisoarea anonimă, în timp ce scrisoarea prințului nici măcar surorilor nu le-a arătat-o? Și de ce... la ce bun, la ce bun, ca o pisică smintită, am dat fuga la el și l-am adus aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-l ia și uite că nu-l ia! Da, da, face ochii mari la el, tace, nu pleacă, stă aici, și doar cu gura ei i-a poruncit să nu vină... El șade și-i palid tot la față. Și blestematul de Evgheni Pavlovici a pus stăpânire pe conversație! Uite-l cum turuie, nu te lasă să sufli un cuvințel. Acum aș afla totul, numai dacă aș putea aduce vorba...“ Într-adevăr, prințul stătea la masa rotundă palid, părând cuprins în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
gând m-a făcut adesea să renunț la câte o carte. Da, zidul lui Meyer ar putea povesti mult! Multe mi-am însemnat pe el. Nu există pe acest zid vreo pată pe care să nu o fi studiat eu. Blestematul de zid! Și totuși mi-e mai scump decât toți copacii de la Pavlovsk, adică ar trebui să-mi fie mai scump, dacă acum pentru mine n-ar fi totuna. Îmi amintesc acum cu ce lacom interes am început să urmăresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
recomandarea care trebuie după prostia aia de film porno, va fi nevoie să-l convingă. Birch a adus un munte de echipamente și chiar acum probabil că-și caută un loc avantajos. Totul va decurge bine. Doar dacă nu cumva blestematul ăsta de frate al lui spune adevărul. Dacă nu cumva, ferească Dumnezeu, a reușit să-și implanteze vreo sămânță sfrijită în una dintre femeile sale. Firoz crede că este imposibil. Și cu toate astea, sursele sale de la zenana i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Johnny Walker, ce naiba să discut cu tine? Așa că, dispari! Se aude un zgomot înăbușit, făcut de un obiect greu care cade la podea. Apoi un geamăt. — Ajutor! se vaită vocea. Ajută-mă. Am căzut din pat. Îl cheamă Short, este blestematul de reprezentant al guvernului la fața locului și toate celelalte în plus, și dacă vor să-i dea de lucru, ar trebui să-l facă să iasă afară, să se bată. În curte, după ce i-au turnat o găleată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dezvălui tainele. Stătea de vorbă mai ales cu țăranii, aflând în inima sa vorbe de mângâiere prin care să le câștige încrederea și să le dăruiască în schimb iubire. Peste vreo patru zile doamna Bologa, indignată, îi aduse vestea că blestematul de Pălăgieșu l-a făcut "tîlhar" și "trădător" în fața tuturor domnilor, seara, la "cazină", ba s-a lăudat că are să-l învețe minte și omenie, de să-l pomenească cât va trăi. Apostol, fără să spună un cuvânt, își luă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ceva de genul ăsta, în Louisiana. Foarte înfipt acest politician! Dar spre sfârșitul petrecerii a fost auzit spunând: „A fost un blestemat de yankeu la microfon toată după-amiaza”. Știi cum vorbesc ei, fără nici o intenție de a jigni pe cineva. „Blestematul de yankeu a fost la microfon toată după-amiaza. Era destul de ager la minte. Într-un fel ne-a făcut să râdem și ne-a gâdilat simțul umorului. În principal în prima repriză, când Temple conducea cu 14 la 0. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
urmă, cu mare greutate reuși să silabisească: Me-mo-ri-a neș-tear-să a ti-pa-ru-lui. A doua zi la serviciu, se gândi mereu la plicurile lui Alexe, se gândi cu înverșunare și curiozitate. Ce muncă de iad! Regretă că refuzase să citească tăieturile din blestematul acela de plic. Toată după amiaza și-o petrecu prin magazine. Evita să se contemple în oglinzile mari, luminate din plin. Își cumpără un pulover din lână albastră mai mult pentru faptul că atunci când îl cercetase îi rupsese fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ce categorie să se integreze, doar dacă nu exista un alt grup nemenționat, grupul cu „formă de mango“, care se Îngrășa peste tot, În special În zona posteriorului. „La naiba“, Își spuse. Va da jos kilogramele În plus. Acum că blestematul ăla de divorț se terminase, avea să devină o nouă femeie. „Categoric“, Își spuse. Categoric era cuvântul pe care Rose Îl folosea pe post de „da“. Iar În loc de „nu“, spunea Întotdeauna „categoric că nu“. Înveselită la gândul că Își va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vadă pe ceilalți membri ai echipei, care deja Își ocupaseră locurile În sala de instructaj, având În față niște cești de material plastic, pline cu cafea. Se lăsă să cadă pe un scaun, lângă Harry. — Dumnezeule, tu ai trecut prin blestematul ăsta de examen medical? Îl Întrebă el pe Harry. — Mda. Încă de ieri. — Mi-au Înfipt un ac uite-așa de lung În picior, continuă el să se lamenteze. — Adevărat? Mie nu. — Dar respirația cu clema prinsă de nas? — Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Levine n-a rezistat, spuse Barnes cam repezit. În submarin a avut o criză de claustrofobie și a trebuit să fie dus Înapoi. Se mai Întâmplă. — Asta Înseamnă că nu vom avea biolog marin? — Ne descurcăm și fără el. — Urăsc blestematul ăsta de costum, izbucni Ted. Pe bune că-l urăsc. — Beth arată bine În al ei. — Da, Beth face exerciții fizice. — Și pe deasupra, mai e și umezeala asta, adăugă Ted. Totdeauna e așa umed pe-aici? Norman băgase de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
sticlă. — De ce nu pot lua și eu o aspirină, pentru Dumnezeu? — Pentru moment, nu vreau să-ți dăm nimic, pentru eventualitatea În care ai pățit ceva. Trebuia să știu unde e localizată durerea. — Norman, durerea este localizată În cap. În blestematul ăsta de cap! Acum dă-mi și mie măcar o aspirină! — Barnes spune să nu-ți dăm. — Barnes mai e aici? — Toți am rămas aici. Harry Își ridică Încet privirea. — Bine, dar trebuia să mergeți la suprafață! — Știu. — Și de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]