541 matches
-
6. Complimentele. Pentru că, dacă nu observă că ne-am schimbat rujul, că am fost la coafor sau că avem o rochiță nouă și nu verbalizează observația prin niște cuvinte drăguțe (și originale!), iar e nasol. 7. Micile crizulite. Pentru că punem boț din senin și ne enervam dacă ei nu observă. Iar dacă observa și ne întreabă ce am pățit nu vrem să răspundem. Iar dacă insistă, plângem. 8. Capriciile. Pentru că ne apucă pofta de biscuiți cu cremă la 1,36 noaptea
Foarte mic inventar de metode prin care noi, femeile, distrugem viata barbatilor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18654_a_19979]
-
Spătaru Chiriac, 79 ani l Dumitru Gheorghe, 75 ani l Cândea Simion, 62 ani l Păun Rozalia, 74 ani l Borș Alisa-Vasilica, 11 ani l Glosik Stela, 49 ani l Nițu Victor, 79 ani l Petu Lucia, 75 ani l Boț Sebastian-Cătălin, 2 luni l Borbély Domnița, 68 ani l Rus Gheorghe, 77 ani l Divinyi Ana, 80 ani l Bora Eugen, 75 ani l Vodă Ileana, 78 ani l Filip Ioan-Nicolae, 71 ani l Ștefancu Victor, 75 ani l Floroiu
Agenda2005-44-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284369_a_285698]
-
Florescu Maria, 79 ani l Druiu Vintilă, 50 ani l Isac Petru, 81 ani l Selara Maria, 85 ani l Markus Elisabeta, 74 ani l Tudor Ilie, 65 ani l Marte Gheorghe, 83 ani l Ploscă Maria, 64 ani l Boț Ioan, 58 ani l Pușcaș Eva, 76 ani l Görci Tiberiu, 45 ani l Milos Marioara, 73 ani l Șoltaniuc Dumitru, 66 ani l Enache Gina, 75 ani l Augustinov Terezia, 54 ani l Iliescu Gheorghe, 41 ani l Bechira
Agenda2005-13-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283539_a_284868]
-
în mici perle argintii pe care mai tarziu peste ani oamenii le strângeau și-și împodobeau iubitele cu ele După o oră de mers pe jos lipa -lipa cu piciorele rănite,sângerânde la marginea unei păduri întunecoase unde a dat boț în boț cu un lup flamand, singuratic mai mult piele decât os. -Ce faci dragule de ce ești trist,ce ochi frumoși și scânteietori ai ! Nu vrei să trăim împreună și să ne iubim până la adânci bătrânețe ,i-a spus lebădă
CALTORIA LEBEDEI ARGINTII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382413_a_383742]
-
perle argintii pe care mai tarziu peste ani oamenii le strângeau și-și împodobeau iubitele cu ele După o oră de mers pe jos lipa -lipa cu piciorele rănite,sângerânde la marginea unei păduri întunecoase unde a dat boț în boț cu un lup flamand, singuratic mai mult piele decât os. -Ce faci dragule de ce ești trist,ce ochi frumoși și scânteietori ai ! Nu vrei să trăim împreună și să ne iubim până la adânci bătrânețe ,i-a spus lebădă argintie. -Tu
CALTORIA LEBEDEI ARGINTII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382413_a_383742]
-
să-i zăpăcești și pe cei din preajmă, să-i faci să mă evite; vrei să mă zidești, definitiv, în mine! Un prizonier surdo-mut, orb, fără auz, lipsit de membre, eunucizat pentru a nu se masturba, ultima plăcere posibilă, un boț de carne într-un pat, dar nu va fi așa, am dat informații false! Ești convins că sunt în transă, năucit de medicamente, hipnotizat, pentru că nebun știi că nu sunt, dar nu-ți dai seama, doctore, că eu fug, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
așezându-și ciolanele turcește. Fiule, urmă el scoțând de mâncare, să dăm trupului ce-i al trupului, căci fără dânsul sufletul este egal cu zero. Ia și îmbucă! Prânzul lor fu simplu: două frunze de măcriș, trei prune uscate, un boț de mămăligă rece, o ceapă și-un iepure prins la repezeală. Dar pe când se ospătau ei nălțând în gând mulțămire Atoatefacătorului, numai ce se auzi un tropot crescând pe vale și cât ai bate o dată din palme, Văioaga Ursului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
facă. Nu o folosise niciodată, lui nu-i trebuia așa ceva dar, nu renunța la ea. O muta dintr-un buzunar în altul, ori de câte ori își schimba uniforma și, pentru că el considera că este curată, nici nu o spălase vreodată. O strânse boț și se pregăti să o îndese în gura lui Boris. Nu te grăbi, spuse repede mercenarul, văzând că agentul nu glumește, comisarul este în pericol. Containerul de sus este plin cu un gaz toxic care se va scurge spre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dă Întîietate, stăteau cît mai aproape de groapă. Întîi fură păliți de o duhoare Îngrozitoare, ca de iad. Curînd aveau să zărească În țărîna zgrunțuroasă scîndurile muruite. Groparii smulseră cuiele și apoi ridicară capacul. Chipul lui Simon se ivi ca un boț de carne mîncat de lepră, În găvanele ochilor fojgăiau viermii. Doar dinții gălbejiți se arătau Într-un rînjet spasmodic. Sofia Își acoperi fața cu mîinile și scoase un țipăt. Apoi, Întorcîndu-se brusc către Petru, Îi spuse cu o voce care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
așezate în partea de nord. Comuna Filipeni îngloba, în 1865, satele (le punem în ordinea vechimii lor, după documentele istorice) Filipeni, unde era reședința boierului Rosetti, Fruntești (ambele sate răzășești) , Lunca cu Dobreana, Slobozia, apărut în secolul al XVIIIlea, Valea Boțului (robi țigani eliberați). Satul de reședință al comunei Filipeni este Lunca (satul format din bejenari bucovineni, începând cu 1785), iar confuzia între Lunca și Filipeni vine de acolo că, de regulă, numele satului de reședință d numele comunei. Se aude
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1900, Vol. III, p.360-361 I. Filipeni, comună rurală, județul Bacău, plasa Bistrița de Sus, situată în valea pârâului Dunavățul și a afluentului său, Sălașu Roșu. Se compune din trei cătune: Lunca, reședință; Filipeni - Slobozia, cu secția Filipeni, Pârliturile, Valea Boțului, Fruntești și Moara Conachi. Această comună, până la 1874 a făcut parte din județul Tecuci și era compusă din cătunele: Dobreana, azi Siliștea, Filipeni, Fruntești și Știubiana. Se mărginește la E cu comuna Oncești (jud. Tecuci), de care se desparte prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau 435 locuitori. Este o cârciumă. Vite sunt 18 cai, 174 vite cornute, 16 porci și 26 capre. Observații: Dicționarul a fost alcătuit din datele furnizate de județe. Se folosește impropriu noțiunea de cătun pentru Lunca, Fruntești, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului; cătunul are sub 50 de gospodării. La 1874 și până la această dată, Dobreana nu era un cătun; Nu se mai știe c (azi - 1900) era numit Siliștea (loc unde a fost sat)! coala din Lunca n-a fost înființată în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
siliștea din jur, s-au numit răzeși, așa cum au fost locuitorii din Filipeni, Fruntești și Mărăști. Studiile pe teren au arătat că toponimia minoră este mult mai bogată în satele foste răzășești, decât în satele de clăcași (Slobozia - Filipeni, Valea Boțului, Lunca, în cazul nostru) sau din moșiile boierești sau mănăstirești. Cele mai vechi denumiri topice pentru satele comunei Filipeni sunt în legătură cu vechile documente de danie eliberate de cancelaria domnilor Ilie și tefan din 1437 și 1438, în favoarea pisarului Mihail Oțel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu debit mic, cum sunt toate în Colinele Tutovei, constă în aceea că ele au primit chiar de la început nume: pentru satul Filipeni și moșia Filipeni a lui Gavril Dunavăț și urmașii săi este amintit Dunaviciorul și Dunavățul, piscul pârâului Boțului, Știubiana, dealul Oțeleștilor și Dobreana. Toate aceste hidronime și toponime se folosesc și astăzi. Nu știm dacă numele pârâului Dunavăț, care străbate satele Mărăști, Lunca și Fruntești, vine de la numele boierilor Gavril, Filipaș și Cozma Dunavățu sau pârâul a dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste drum de cea construită în 1854 și refăcută de preotul Antohi, o sută de ani mai târziu. Schimbarea condițiilor politice și economice se constituie drept cauză în uitarea unor denumiri uzuale. Zeci de ani, locuitorii din Slobozia, Lunca, Valea Boțului au folosit apelativul „La curte”, indicând curtea boierească, sediul administrativ, centrul puterii locale. La Sterian, La Boteanu, La Curtea Vojniței, La Sofița, La Vasilică, La via popii, La iazul popii, La crâșma lui Cojocaru, La moara lui Berbecaru, La Ulmii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din nou. Vom exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe care te urci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care, după 1989, a fost abandonată de proprietari; acum e loc de păscut oile de la stâna lui Ghi Boghiu. Nu se mai cunoaște locul unde a fost curtea lui Vasilică și nici locul unde a fost „mănăstirea”, după cum, dincolo de Valea Boțului, sub Runc, nu se mai cunoaște locul unde a fost Curtea Virginiei Lambrino. în acea zonă se mai știe de locul numit Vârzărie, acolo unde era grădina de zarzavaturi a proprietarilor moșiei. în Deal la Scaune, care ține și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alte sate, în aceeași condiție socială, sau în cea de țărani dependenți. Documentul de la Petru Voievod este important, deoarece precizeaz hotarele moșiei Filipeni: „la stâlpu în mijlocul satului ce se cheamă Filipeni și drept spre apus pe Dunavăț la piscul pârâului Boțului din sus și la dealul mai în 54 gios la dreptu Știubeani în dreapta, la răsăritul dealul Oțeleștilor și peste Dobreana, dreaptă parte la Obârșie la Branova. Zapisele de vânzare-cumpărare sau de danie dovedesc fără putință de tăgad că vechiul sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Fruntești) și din alte sate răzășești. în documentul datat 5 iulie 1689 se arată cum cei mai sus menționați au vândut jupânului Machidon din Lărgășeni „o bucată de moșie de la Bucovina din hotarul Runcului, de la Dorog Ungureanul, de la Șipotul Boțului în gios spre Dunavățî(text imprecis)ÎFruntești, unde se numește Sălașele, cu un vad de moară...” Documentul nu spune nimic despre locul numit Sălașele (probabil acolo erau bordeiele țiganilor robi, adăposturi pentru animale și pentru argații văcari), dar precizează că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1871 s-a născut Boncu Dumitru, fiul lui Boncu Ion și Boncu Maria, locuitori ai cătunului Valea Runcului, martori la eveniment au fost Spoială George și Cozma Vasile din același cătun. Dacă Valea Runcului nu este tot una cu Valea Boțului, însemnă că în adevăr cătunul Runc s-a menținut până la începutul secolului al XX-lea. Slobozia - Filipeni Așa cum îl arată și numele, satul Slobozia - Filipeni este întemeiat la inițiativa boierilor Rosetti, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anterior de strămoșii lor. Locuitorii din Slobozia - Filipeni au pierdut și favoarea luncașilor, și sediul administrativ, și biserica, iar școală și-au făcut după primul război mondial, prin 1927, deși învățământul începuse în sat 1914, dar fără local propriu. Valea Boțului Nu departe de satul Slobozia- Filipeni, în amonte, pe valea pârâului Dunavicioru (Sălașu Roșu - Pârâul Roșu) se află satul Valea Boțului care, nefiind menționat în niciun document, pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă nu apare ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au făcut după primul război mondial, prin 1927, deși învățământul începuse în sat 1914, dar fără local propriu. Valea Boțului Nu departe de satul Slobozia- Filipeni, în amonte, pe valea pârâului Dunavicioru (Sălașu Roșu - Pârâul Roșu) se află satul Valea Boțului care, nefiind menționat în niciun document, pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă nu apare ca sat, apare, în scris, ca toponim sub forma „Dealul Boțului”, „Piscul Boțului”, „Șipotul Boțului” în cele dintâi acte care „vorbesc” de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
valea pârâului Dunavicioru (Sălașu Roșu - Pârâul Roșu) se află satul Valea Boțului care, nefiind menționat în niciun document, pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă nu apare ca sat, apare, în scris, ca toponim sub forma „Dealul Boțului”, „Piscul Boțului”, „Șipotul Boțului” în cele dintâi acte care „vorbesc” de moșia Filipeni. Pe un Gheorghe Boțul, diac, îl întâlnim în legătură cu o moară a cărui vad producea inundarea morii lui Donici. Locuitorii, țigani (etnie romă este apărut după evenimentele din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dunavicioru (Sălașu Roșu - Pârâul Roșu) se află satul Valea Boțului care, nefiind menționat în niciun document, pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă nu apare ca sat, apare, în scris, ca toponim sub forma „Dealul Boțului”, „Piscul Boțului”, „Șipotul Boțului” în cele dintâi acte care „vorbesc” de moșia Filipeni. Pe un Gheorghe Boțul, diac, îl întâlnim în legătură cu o moară a cărui vad producea inundarea morii lui Donici. Locuitorii, țigani (etnie romă este apărut după evenimentele din 1989 și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Roșu - Pârâul Roșu) se află satul Valea Boțului care, nefiind menționat în niciun document, pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă nu apare ca sat, apare, în scris, ca toponim sub forma „Dealul Boțului”, „Piscul Boțului”, „Șipotul Boțului” în cele dintâi acte care „vorbesc” de moșia Filipeni. Pe un Gheorghe Boțul, diac, îl întâlnim în legătură cu o moară a cărui vad producea inundarea morii lui Donici. Locuitorii, țigani (etnie romă este apărut după evenimentele din 1989 și folosirea termenului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]