216 matches
-
abia ghicite în zidăria veche. Cu un scrâșnet de uscăciune, un bloc imens de piatră se dădu la o parte lăsîndu-l pe bărbat înăuntru și apoi culisă la loc. Cu gesturile unui om care știe ce face, Abatele luă din boccea o cutie ferecată în aur și argint. Din ea scoase câteva șuvite de păr și începu să plaseze câte un fir în fiecare Ou. Știa că avea nevoie de exact 643 de fire de păr. Ouăle erau de fapt mici
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
intestinele sale exista o bacterie capabilă să secrete toxine din cele mai mortale, la care el însă era imun, ochii săi adânci mai erau încă în stare să hipnotizeze până la isterie, era mai bogat decât însuși regele... Și, undeva în bocceaua de pe umăr, mai avea, într-o cârpă ordinară, și firele care mai rămăseseră din pletele Sf. Augustin. La urma urmei, nu poți ști niciodată când, în viața asta mizerabilă, poți să ai nevoie de un Mesia. Nici un Dumnezeu de rezervă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ce ne așteaptă, căci cine are o imaginație atît de neagră? La ora 11 dimineața au Început căruțele să pornească spre gara din capătul satului. Era prima viziune a exilului nostru. Drum lung, noroios, presărat de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrîni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii. Țiganii o duc mai bine. Ei au căruțe, noi nici atît. Lăsăm CÎmpulungul În urma noastră și ajungem la gară. Aici e și mai groaznic. Plînsete, jale, bagaje, țipete, Îmbarcarea În vagoane care transportă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
folosit-o pe post de pernă. Înainte de răsăritul soarelui, tătarul mă trezi spunându-mi: „Trebuie să plecăm”. M-am ridicat somnoros și tot atunci servitorul Îmi arătă că hoții Îmi tăiaseră desaga la unul din capete și scoseseră din ea bocceaua cu cele mai bune haine pe care le aveam. Îmi amintesc că peste noapte auzisem niște capre behăind În apropierea cortului: probabil că hoțul le-a adus acolo pentru a-și duce la Împlinire fapta cu mai multă siguranță. Tătarul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ale lui Șefki, în învălmășeala gândurilor, în visele sale treze, reverberează concomitent impulsul spre viață și simțământul zădărniciei. Cea mai rezonantă și somptuoasă imagine a întâlnirii vieții cu nemișcarea o răsfrânge un personaj, Vicie, neguțătoare de aur și nestemate. Din bocceaua ei, destăinuită cu gesturi încetinite, după anume reguli și dichisuri, ies la iveală neprețuite veșminte de mireasă pentu Umurli. Găteli, sulimanuri, măști, figurație înghețată, magie bine strunită compun un joc artist în care înscenarea nunții intensifică tristețea. E o ceremonie
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
alunecau încoace și încolo. Zgomotele acestea se tot auziră până spre dimineață. În revărsatul zilei, vuietul din cală se mai potoli și zguduielile vasului se mai domoliră pentru o vreme. Când lumina zorilor pătrunse prin hublou, am văzut cărțile și boccelele cu lucrurile noastre împrăștiate vraiște pe podea. Slavă Domnului, cabina noastră aflată cu un etaj mai jos decât cea a japonezilor nu luase apă. Cel mai greu atinsă a fost cabina cea mare a negustorilor, mai cu seamă paturile de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Printre indienii din piață erau și unii care purtau sombreros și sandale din piele precum spaniolii, dar cei mai mulți erau goi până la brâu, cu pletele lungi revărsându-se pe umerii vânjoși. Mărfurile întinse pe pământ, sporovăiala lor ciudată pe când își strângeau boccelele și se pregăteau de plecare - totul era neobișnuit pentru japonezi. În glumă, Daisuke își puse un sombrero pe cap și îi făcu pe toți să râdă. În acel moment, ridicându-și privirea, samuraiul băgă de seamă că de lângă un platan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
departe. Marița era umflată până aproape de nivelul podului și apa era galbenă. Căruțele se-ngrămădiseră pe pod și cămilele treceau printre ele. Cavaleria greacă supraveghea evacuarea. Femei și copii stăteau În căruțe, Îngrămădiți printre saltele, oglinzi, mașini de cusut și boccele. O femeie tocmai năștea, În timp ce o fetiță o acoperise cu o pătură, plângând. Ți se făcea pielea de găină dacă te uitai la ea. A plouat pe toată durata evacuării. Doctorul și soția doctorului Dick Boulton venise din rezervația indiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cosașule, spuse Nick, vorbind pentru prima dată cu voce tare, du-te și zboară și tu undeva. Îl aruncă În aer și-l privi cum zbură până la o buturugă carbonizată de peste drum. Se ridică-n picioare. Își sprijini capul de boccea și-și trecu brațele prin curele. Stătu un timp pe creasta dealului, cu sacul În spate, privind ținutul până la râul ce se vedea În depărtare, și apoi Începu să coboare dealul pe partea care se Îndepărta de șosea. Terenul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să vadă cu ochii, era plin de păstrăvi care săreau, făcând cercuri În apă când cădeau Înapoi, ca și cum ar fi Început să plouă. De pe dâmbul nisipos și acoperit cu lemne se puteau vedea pajiștea, râul și mlaștina. Nick scăpă de boccea și de valiză și căută un loc unde pământul să fie mai neted. Îi era foarte foame și voia să-și pună cortul Înainte să facă de mâncare. Găsi un loc bun Între doi pini. Scoase toporul din boccea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de boccea și de valiză și căută un loc unde pământul să fie mai neted. Îi era foarte foame și voia să-și pună cortul Înainte să facă de mâncare. Găsi un loc bun Între doi pini. Scoase toporul din boccea și ciopârți două rădăcini care ieșeau la suprafață. Acum avea destul loc ca să poată dormi. Netezi solul nisipos cu mâna și scoase din rădăcină toate peticele de ferigă. Mâinile Îi miroseau frumos de la ferigă. Netezi pământul de unde scosese rădăcinile. Nnu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
toporului, până ce nodurile frânghiei intrară În pământ cu totul, iar pânza era Întinsă și fermă ca pielea de pe o tobă. Apoi fixă o plasă Împotriva țânțarilor În fața intrării În cort. Se târî Înăuntru pe sub plasă, ducând mai multe lucruri din boccea care trebuiau să stea Înăuntru, la adăpost. Înăuntru, lumina trecea prin pânza maronie. Pânza mirosea frumos. Locul avea deja un aer misterios și casnic. Era fericit când se strecură În cort. Fusese fericit toată ziua. Dar acum era altceva. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, și la picioare opinci de piele roșie, legate cu șferi negre
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
la noi, sau -mai bine zis — la neobișnuita noastră îmbrăcăminte de drum. Cerințe: 1. Citiți cu atenție textul și scrieți ideile principale. 2. Povestiți fiecare fragment. 3.Scrieți cuvinte cu sens apropiat termenilor: potecă, revărsatul zorilor, revolver, colțun, șferi negre, boccea, răgaz, cupeaua, chipiu, țintă. Pietrele Doamnei (folclor) Legenda locului ne povestește că pe la anul 1541, în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareș, ajungând aproape de culmile Rarăului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul și-ar fi lăsat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
izvorului și însuflețită de speranța mării. Trecuse de mult de poarta cetății, fără să fi băgat de seamă. Ulițele erau ticsite de oameni în haine curate de sărbătoare, în care și căruțe, împingând sau trăgând cărucioare, mânând vite sau cărând boccele mari umplute cu marfă spre iarmaroc. Surugii în costume arnăuțești, chiuind și pocnind din harapnice, mânau trăsuri pline cu negustori de vite și grâu. Caii sprinteni, bine hrăniți și țesălați, cu picioare lungi și subțiri, aveau cozile înnodate în scurt
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
izvorului și însuflețită de speranța mării. Trecuse de mult de poarta cetății, fără să fi băgat de seamă. Ulițele erau ticsite de oameni în haine curate de sărbătoare, în care și căruțe, împingând sau trăgând cărucioare, mânând vite sau cărând boccele mari umplute cu marfă spre iarmaroc. Surugii în costume arnăuțești, chiuind și pocnind din harapnice, mânau trăsuri pline cu negustori de vite și grâu. Caii sprinteni, bine hrăniți și țesălați, cu picioare lungi și subțiri, aveau cozile înnodate în scurt
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și acum o mică haltă nu departe de Nistru și o mulțime de norod Înghesuit pe calea ferată. Să fi fost opt-nouă mii de suflete. Bărbați și femei, bătrâni zgribuliți de frig, Îmbrăcați În niște gioarse, cu o mulțime de boccele la picioare. Un soldat patrulează de-a lungul peronului. Ajungând la capătul trenului, soldatul se urcă pe locomotivă, iar de acolo, de sus, le ține prizonierilor o scurtă cuvântare. E micuț, vioi, cu mustăcioară subțire răsucită căzăcește-n sus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
rămas consolare eternă. Și, în plus, nevestei nu-i mai poate arde una peste bot, ca să-și descarce frustrările. Nu de alta, da’ face menajul la tot soiul de feministe și i s-a urcat la cap că-i face bocceaua dacă o mai atinge. She is a breadwinner, cum îi zisa în lumea noastră nouă. El e postproletar, postclasă conducătoare. Omogenizarea s-a dus pe apa sâmbetei. Pe procente, avem 70% loseri. O întrebare firească este de ce sunt loseri, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vârtejuri înalte, iar spre prânz când vântul se potoli, și câteva raze slabe, de soare, apărură, pâlcuri de oameni în șube sau cojoace, iar în picioare cu cizme negre, de cauciuc ori cu pâslari, unii cu saci în spinare ori boccele, treceau vizavi spre pământul de dincolo sau veneau dinspre acolo, în timp ce aici, lângă mal, copii din mahalalele portului se dădeau încălțați cu botine strânse cu șireturi de piele sau sfoară, pe gheața lucie ca sticla a fluviului ce curgea sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
strînsoare a polițiștilor, tremurînd și vărsînd În tăcere lacrimi de lașitate. CÎnd Fumero se plictisi să tot scuture o greutate moartă, Își descheie pardesiul, se deschise la fermoar și Începu să urineze peste Fermín. Prietenul meu nu mișca, părînd o boccea de rufe vechi părăsită Într-o baltă. În timp ce Fumero Își descărca șuvoiul generos și aburind peste Fermín, am continuat să nu fiu În stare să deschid gura. CÎnd termină, inspectorul se Încheie la prohab și veni Înspre mine cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
rău, astfel că Noimann o aruncă unui câine jigărit ce-i da, nu se știe de ce, mereu târcoale. Ieșind din birt, stomatologul Paul, strângându-și geanta de voiaj la șold, trecu În sala de așteptare, plină de tot felul de boccele, de fum gros de țigară și de fețe obosite ce-și Întredeschiseră pleoapele, cercetându-l În treacăt, ca pe un obiect oarecare. Intenția lui Noimann era să caute o bancă sau un scaun liber pe care să așeze, pentru câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
S-a tras cu cal cu tot la umbra nucului din colțul uliții. Simțea că arde de furie. Nimeni n-a îndrăznit vreodată să-i facă așa ceva. După o așteptare destul de lungă, la cotul drumului a apărut țiganca, cu o boccea sub braț. Când a avut-o în față, a întrebat-o aproape scrâșnind: ― Da’ cum ne-a fost vorba, Zaura? ― Te-oi ruga de iertăciune, scumpule, da’ abia acum am putut să capăt buruiana ceea. ― Și când mai faci fiertura
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
vorbi. - Îndefinitiv șefu-i șef, mi-a răspuns el convins, iar această rostire, la dînsul, părea să aibă greutate de dicton. - Nu semnează nimeni condica pe-aici? - Îndefinitiv, da. Cu aceeași plăcere cu care, strecurat în casă ca să îndese în boccea albituri și care întîmplător dă peste un inel pe noptieră, un borfaș îl trage pe deget și se fudulește cu el la gagică, Jugan se folosea de această sclipitoare expresie care îi particulariza vorbirea, conferindu-i în ochii consătenilor, prin
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dealurile tăcute. A pus valiza pe zgura umedă dintre șine, a ridicat privirea, da: se afla la destinație. Fațada de cărămidă, stâlpii metalici, acoperișul de sticlă murdară. I-a urmat, grăbit, pe puținii călători spre stația deautobuz. Căciuli, sacoșe, basmale, boccele. Se strânseseră, așteptând, așteptând și înmulțindu-se, în jurul chioșcului închis, unde se vindeau cândva țigări și biscuiți. După aproape o oră de așteptare, apăru, în sfârșit, cu farurile mijite, Bătrâna. Sforăia, clătinându-se, zornăia din șuruburi, ușile se bălăbăneau, roțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
seama, domnu’ Tudor, aici nu mai au trai, da’ dac-ai vorbi matale cu prietenu’ ăla care duce fetele-n Turcia?... Tot la Ilie trebuie s-ajung, dacă s-o fi întors, oftez. Fata a și sărit în drum, cu bocceaua cât ea de mare (cum era Zina mai îndesată și scundă), Țârțâc a întors îndemânatic căruța și a făcut cale-ntoarsă într-un nor de praf... Probabil omul ajunsese la concluzia că aveam nevoie neapărat de femeie, în dimineața aceea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]