29,922 matches
-
de pace sau de război - când artistul e mai important decât arta. Sunt momentele de ticăloșie umană, când artistul moare de foame sub privirile indiferente ale contemporanilor. Cu câteva, minime, excepții, artiștii români n-au fost și nu sunt oameni bogați. Pe vremea comunismului, doar o mână de aleși puteau trăi din scris - și nu era neapărat vorba de scriitorii cei mai populari. Câștigurile enorme mergeau la autorii aflați în slujba regimului. În cazul lor, tirajele de zeci de mii de
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
cu zi, dar și din statornica asimilare a secolelor de cultură, nelipsind minuțiosul apel la rafinamentul logicii culturii populare. Exprimarea îi este directă și repede, cu îndrăzneli apărate de toleranță, de râs sau chiar numai de o înțepătură, surprinzător mai bogată în sensuri decât cel mai sofisticat vocabular. Verbul îi este mobil, diafan ori pământos, sarcastic ori așezat pe antiteze. Nicicând pe anacronice reverii. Cuvintele folosite de el sunt ale tuturor. Limbajul i se alege altul. Numai al lui. Poezia lui
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
artistic, oglinzi moderniste cu nori orbi, iar pretutindeni te întîmpinau statuete de marmură și porțelan pe piedestaluri, unele cu capul spart și pline de praf; am simțit mirosul mobilierului rînced și mi-am amintit de părinții Susanei care fuseseră foarte bogați. Mobilele grele, din mahon, păreau niște corpuri masive, de neurnit, parcă dușmănoase și oarecum periculoase; fuseseră pesemne martorii muți ai unei drame ce avusese loc cu ani în urmă, dramă de pe urma căreia nici Susana, nici maică-sa nu-și reveniseră
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
silabe, sau greu-ta-te, de trei silabe, răspunsurile vor fi diferite și chiar același individ, dacă ți-a spus că rostește pe eu în hiat, răzgîndindu-se va admite că "parcă" îl rostește și cu diftong. Pușcariu furnizează o listă bogată de exemple, asumîndu-și partea de variație în ceea ce descrie ca "asemenea rostiri nestabilizate în graiul meu sau în cel al cunoscuților mei": au (pauză), ea (teatru), ia (biliard, meridian), ie (experiență, mitralieră), iu (domiciliu, stațiune), oa (coafor), oi (doilea) etc.
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
obligă să creăm". (Altul) Plecînd de la această poziție critică și estetică, autorul Eșecului se întreabă: "cu ce contribuie creșterea infinită a puterii și subordonării vieții morale (tratamentul funcțional al individului, al persoanei) pentru a face viața mai bună și mai bogată? (Totalitarismul modern ca imitație a unei culturi uniforme.) Și calitatea morală a vieții - efortul de a deveni mai bun - este încă o categorie la care merită să reflectăm - sau cultura interioară a omului a luat sfîrșit cu Tolstoi?" Imre Kertész
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
lui Eliade, Cioran și Ionescu. Eu n-am intrat în grupul lor pentru că atunci scriam alte lucruri care nu au avut legături directe sau indirecte cu România. F.J.: Ați scris în limbi străine și ați avut o activitate literară foarte bogată. Se știe că dvs. sunteți autorul celei mai bune bibliografii a literaturii franceze din sec. al XVI-lea și al XVIII-lea. Al.C.: E adevărat, dar să știți că este cea mai bună, pentru că nu există alta. F.J.: Dar
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
de scriitori, ceea ce la prima vedere poate părea destul de extravagant. Nu aș fi putut să termin această lucrare dacă nu aș fi primit ajutor. La Sorbona de pildă a trebuit să lucrez în bibliotecă pentru că este una dintre cele mai bogate pentru un bibliograf. Mi-au dat cheia să vin cînd vreau și am putut să fiu singur în bibliotecă și deseori am lucrat până la miezul nopții. F.J.: Domnule Ciorănescu, aș vrea să vă întreb: se spune că sunteți un scriitor
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
din ultimele două concepții, Alchimistul și Baal. Se poate să mă înșel, iar cei doi să nici nu se cunoască. Vutcariov vine cu un soi de luxurianță autentică, neobișnuită, mimată pînă acum în teatrul pentru copii. Vine cu materiale consistente, bogate ca textură și ca mesaj. Vine cu recuzită elaborată, cu mici piese minuțios lucrate și firesc introduse în imaginea spectacolului. Fiecare personaj este gîndit cu atenție, costumat și încălțat coerent, ajutîndu-i pe cei mici să înțeleagă mai bine și să
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
la vorbire și cu dificultăți a coborî din jeep-uri neasistați, presa a bombardat cu nume - parcă predestinate, dar să nu ne legăm de ele - scontând pe efectul, să recunoaștem ieftin că, pe cât e județul mai sărac, pe atât mai bogat jupânul. Chemați să dea socoteală forului suprem al partidului, șefii de filiale nu puteau minți în fața agerului prim-ministru, pe care nimeni nu-l poate duce de nas. Una după alta, filialele s-au declarat, prin șefii lor, răspunzând unicei
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
fi putut da lumii tot ce avea mai bun. Mulți au luat calea exilului, și mai mulți au înfundat pușcăriile... - E un semn bun pentru poporul român că, într-un interval relativ scurt a putut să ofere o atît de bogată pleiadă de talente în acei ani? - Incontestabil! A fost perioada cea mai fertilă din istoria noastră și rămîne reper prin bogăția creațiilor culturale. - Vă rog să enumerați cîteva dintre personalitățile vremii, pe care le-ați și cunoscut. - Unii s-au
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Panait era în transă...Nu mă-nduram să-mi dezlipesc ochii de la el" Încăperea în care stăm de vorbă este dominată de personalitatea lui Panait Istrati. Portretul scriitorului în ulei, portrete în creion, în cărbune, fotografii, numeroase documente, o foarte bogată corespondență, pe care, cu amabilitatea gazdei - doamna Margareta Panait Istrati - o pot răsfoi. Daniel Tei: - Stimată doamnă Margareta Panait Istrati, care a fost fila de început a romanului-viață pe care l-ați trăit împreună? D-na Margareta Panait Istrati: - Prima
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
nu mai revine niciodată... Cu cîtă dărnicie risipim aurul curat, în schimbul tuturor tinichelelor sclipitoare... Ah! dacă aș fi știut toate acestea, așa cum le știu azi, atît de tîrziu!... În haosul creațiunii, ne înșelăm aproape întotdeauna, cînd la imboldul sufletului nostru, bogat în experiență, confundăm o stupidă strîngere de mînă și un sărut fierbinte, cu un răspuns la acele chemări... Atît amar de ani, am confundat plumbul cu platina, fiorul unei strîngeri de mînă cu răspunsul pe care sufletul meu l-a
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
ci o sărăcie de vocabular sîcîitoare. Reporterii nu mai cunosc decît un singur registru, cel argotic, și nu mai găsesc, la repezeală, alte superlative decît: tare sau super. Eram săraci la toate capitolele, dar o puteam spune într-o limbă bogată. Pe zi ce trece sărăcim și lingvistic. Mi-e teamă de momentul în care statisticile vor arăta că stăm pe ultimul loc din Europa și în privința vocabularului!
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
mai departe este comentat Cezar Petrescu: 110 ani de la naștere (1892), în decembrie trecut. La colțul de pe pagina ultimă, poetul Ion Stratan îi schițează un portret lui Salman Rushdie, "profet pro-occidental". * Și, dacă e să avem o listă și mai bogată de "ianuariști", să deschidem LITERELE tîrgoviștene pe luna cu pricina din anul 2003: vom vedea că tot în ianuarie s-au născut Al. Brătescu-Voinești (1868), Ticu Arhip (1891), I. Heliade-Rădulescu (1802), Vladimir Streinu (1902), M. H. Simionescu (1928), Radu Petrescu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
de Crăciun... după însemnarea din 25 dec., prima zi, despre care am mai scris și în care arătam cum nimerisem într-un restaurant unde casierița, citind absorbită un roman polițist Patimă și sânge, în timp ce mânuia aparatul, consemnase toată comanda prânzului bogat, curcan, tort, prăjituri, șampanie și celelalte, onorându-ne, după care casierița ne refuzase banii... No money... no money...băgând de seamă că pe chitanță scria o felicitare precum și mențiunea că totul era gratis având în vedere Crăciunul... Abia luând loc
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
și un lung răstimp cercetă în liniște iureșul vieții care se desfășura în preajma noastră. Se născuse într-o casă modestă, dar a crescut în splendoarea efemeră a companiei bananiere, din care i-a rămas măcar o educație îngrijită de fată bogată, făcută la colegiu Înfățișarea Maicii Domnului, în Santa Marta. În timpul vacanțelor de Crăciun broda la gherghef cu prietenele, cînta la clavecin pe la tîrgurile de binefacere și se ducea cu o mătușă care o însoțea pretutindeni la balurile cele mai selecte
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
desigur, teama. Simenon, din ce în ce mai cutremurat și din ce în ce mai tăcut (el, francezul volubil, spumos, boem) înregistrează imagini ale unei stări de teamă generală, interzicîndu-și orice comentariu. Nu poate fi oprit să meargă, însoțit, desigur, la magazin. La magazinul pentru turiști occidentali, imens, bogat și pustiu, aflat, fatalmente, în preajma magazinului pentru cetățenii sovietici. Sonia simte apropierea catastrofei, imploră, protestează. "Prea tîrziu. Trec pragul și observ sute de persoane care stau la coadă și care duhnesc a mizerie. Imposibil de găsit ceva mai murdar, mai
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
ei aruncând în preajmă scântei. O stradă paradisiacă de rafinament ultim al civilizației capitalului capabilă să schimbe oricând destine umane și câteodată chiar soarta întregii omeniri. Duminică, 24 decembrie ajunul Crăciunului, 1978. Am norocul să mă introducă Titus Podea, românul bogat, la ședința religioasă a quakerilor. Spun ședință ca la comuniști, deși nici slujbă nu s-ar potrivi. Mai curând, adunare. Întâi și întâi, primirea în apartamentul său luxos din interiorul unui zgârie-nori. Era întâia oară când, luând liftul, urcasem rapid
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
acesta. În celelalte, toate atât cu pagini culturale, cât și cu anunțuri funerare, nu a apărut nimic, nici măcar un chenar, ori o scurtă știre. Și nici luni. (După aceea au început să apară numeroase articole dedicate amintirii sale: unul foarte bogat în informații personale, precum cel al lui Benjamin García-Hernández). La două ore după moartea sa, toți dețineau informația: dar poate, în relaxatul sfârșit de săptămână, nu era nimeni în redacție capabil să sesizeze dimensiunea acestei pierderi. Știu că o primiseră
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
literar european, stabilirea unor afinități elective cu poezia înaintașilor români, un scurt excurs prin receptarea critică și extragerea ideii poetice de bază și a principiului creativ fundamental pentru diversele epoci ale creației scriitorului. Așadar, un demers cu intenții exhaustive. Informația bogată asupra poeziei italiene a perioadei adaugă veridicitate concluziilor critice. Ioan Adam stabilește circulația temelor și a accentelor lirice între cele două literaturi. Multă atenție este rezervată și traducerilor pe care Duiliu Zamfirescu încerca a le face, mai ales din poezia
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
moment dat Walser a fost considerat un Mollemann al literaturii! Caracterul paroxistic pe care l-au atins cele două dispute l-a determinat pe Matthias Horx, expert în studiul tendințelor social-culturale și intelectuale ale prezentului și viitorului, autor cu o bogată bibliografie, director al Institutului de Studiu al Viitorului cu sediul la Viena, să lanseze noțiunea de "isterizare a societății". El identifică în comportamentul actual al mass-media ceea ce poate fi numit un "proces al scandalizării", facilitat de concurență și de simplificarea
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
meu. Nu o fac însă sistematic, dar când se întâmplă e o bucurie a unei reîntîlniri esențiale. Care vă pare situația revistelor de cultură? - înfloritoare. Adică, în ciuda dificultăților financiare, revistele de tradiție și cu istorie apar și sunt în general bogate în ofertă culturală, iar cele mai noi sau foarte noi, inclusiv cele de pe Internet, caută să-și câștige prestigiu mizând pe noutate. E și multă maculatură, mult amatorism, veleitarism, provincialism, dar e un fenomen firesc, nu i te poți opune
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
forurile la care râvnește. Așa că vezi! Sfatul astrologului: dacă ești sănătos tun, ferește-te de arest, locul în care maladii necruțătoare, necunoscute ție, dar de pe acum încuibărite în trup, te vor trimite la iuțeală pe lumea cealaltă. Sfatul expertului: fiți bogați, imens de bogați și, cu toate că nimeni nu este mai presus de lege, veți beneficia de un loc la umbra acesteia, fără nici o legătură cu răcoarea vulgarei celule. Iar de la câteva sute la două mii de miliarde furt calificat, și ca atare
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
sute de sortimente de cactuși, aloe, agave, trandafiri japonezi, mușcate... Ciulini nu aveți? Cu obrazul curat ajung astfel, cu o aloe în brațe, în sălașul lui Dumnezeu. Acolo este căsuța prietenilor mei unde, în plin Bărăgan, gazonul este verde și bogat, brazii stau drepți și te salută, crinii se pleacă la pămînt de greutatea florilor, răcoarea și mirosul trandafirilor desăvîrșesc răsfățul minunilor ce se întind la picioarele mele, al bucatelor de pe masă. Am trecut probele și, la capătul lor, sînt răsplătită
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
cuvinte deja existente (de exemplu, tehnicism) și mai ales că nu are o formă tocmai fericită: echivalarea sufixului -ity cu -itate s-a realizat corect și fără probleme, în temeiul unei corespondențe etimologice și funcționale și a unor serii extrem de bogate de derivate în ambele limbi; în schimb, baza derivării e mai puțin transparentă, pur și simplu pentru că în română există substantivul tehnică și sufixul -al, dar nu și adjectivul tehnical (ci doar tehnic). Ar mai fi (evident, nu pentru vorbitorii
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]