12,484 matches
-
de corlată, dar iute, unde se amestecă fumul lemnelor arse cu rășina din șindrila de brad. Îl poftiră să se așeze și să ia loc lângă bulibașa, care numai el hotăra ce și cum merg treburile într-o asemenea situație. - Boierule, zise bulibașa Mihai, eu te-am cunoscut de când am fost aduși și așezați aici, în sălbăticia asta, din care cred că nu mai scapă nima dintre noi. Acu’, de foame, o să ne moară bătrânii, o să moară copiii ș-om muri
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
EREZIA IMPURITĂȚII Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cum nu știi care-i întrebarea zilei Păi unde-s poemele politice de altădată Mai să fie pui de țăran cu pretenții de boier sadea Oare într-adevăr lupta de clasă (pregătitoare au ba) nu-i încă șu ficient de bine ascuțită să-și poată tăia oamenii politici o porție babana din șu flețul poporului român Și vai pilesc de zor O pila de-
EREZIA IMPURITĂȚII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/costel_zagan_1487791822.html [Corola-blog/BlogPost/365542_a_366871]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LECȚIA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Lecția Odată,mai demult firește Când puricii aveau opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de poveste Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1469373306.html [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de poveste Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii și nu s-a mai trezit. Chemă stăpânul pe Ion argatul Vrednic tăran,cinstit și respectat Bun meșter,o știa tot
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1469373306.html [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
am chibzuit, Vreau în pădure să-mi ridici o casă. Să pui la dânsa lemnul cel mai bun Stejarii drepți,înalți ,de calitate, Atâta vreau Ioane să-ți mai spun Ne-om socoti când termini,cu dreptate! Îi dădu bani boierul pentru casă Dar pe argat,Satana îl îndeamnă: -Are de unde Ioane,nici nu-i pasă Dacă oprești din bani (dar o țârică) Și nici nu va băga precis de seamă Hai,pune mâna frate,n-avea frică! Boierul are case
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1469373306.html [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
dădu bani boierul pentru casă Dar pe argat,Satana îl îndeamnă: -Are de unde Ioane,nici nu-i pasă Dacă oprești din bani (dar o țârică) Și nici nu va băga precis de seamă Hai,pune mâna frate,n-avea frică! Boierul are case o grămadă- Gândi Ion,când număra arginții, Doar n-o veni-n pădure el să vadă Dacă-l înșel și nu m-or spune sfinții! Făcu’așa,cum l-a împins păcatul O casă ieftină-n pădure-a
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1469373306.html [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
o grămadă- Gândi Ion,când număra arginții, Doar n-o veni-n pădure el să vadă Dacă-l înșel și nu m-or spune sfinții! Făcu’așa,cum l-a împins păcatul O casă ieftină-n pădure-a ridicat, Chemă boierul (a venit tot satul) Să vadă ,cât de bine a lucrat. -Că ai fost harnic și m-ai ascultat În loc de plată Ioane ,eu aș vrea Să-ți dăruiesc căsuța ce-ai lucrat, De azi băiete dragă, e a ta! Se
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1469373306.html [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
normale pentru elogiul oamenilor muncii normali, a partidului lor normal, și a conducătorului lui. Numele lui, Normalu', era chiar una din puținele rime asociate numele acelui conducator, Moralu'. Pe noile vremuri, Domnul Normalu' a compus alte partituri oamenilor normali: despre boierii normali ai orașului, despre cimitirele lui normale, despre cei 666 de oameni normali ai Teatrului. Datorită acestei trude, a fost ales chiar și consilier al Partidului oamenilor normali. Și domnul Normalu era foarte mândru în sinea lui de această calitate
MĂRIREA ŞI DECĂDEREA DOMNULUI NORMALU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marirea_si_decaderea_domnului_normalu_.html [Corola-blog/BlogPost/361781_a_363110]
-
-l curățăm. Da, verișoară? -Da, am înțeles. Te rog să mă ierți!Glasul femeii tremura, lacrimile se înodau în barbă. Olga și-a îmbrățișat verișoara, apoi i-a zis: -Fii liniștită, nu te acuz, hai să terminăm, că se întorc boierii de la muncă. Lucrau de trei luni,femeile erau mulțumite de ”stăpânii ” lor, banii au fost plătiți de fiecare dată până la ultimul leu, ing Zincă pentru că se îmbătase de patru ori, și făcuse o dezordine de nedescris în casă, îi plătise
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1473137537.html [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
maniere alese și cu o bună reputație. M-am împrietenit cu el și de multe ori duminica eram invitat la părinții lui la masă, care erau niște persoane foarte distinse și prietenoase. GELU BERCEA ocupa o cameră în casa unui boier craiovean, mult mai avut decât gazda mea și a cărui casă era un adevărat muzeu cu tablouri scumpe și mobilă de lux. Într-o duminică, GELU BERCEA a venit la mine și mi-a spus: „Costele, îmbracă-te repede ca să
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Neamțu’ șmecher, a luat numele fetei ca să nu se mai știe că a fost neamț, din Olaru a făcut Olărescu și fiindcă avea avere, vota la „Colegiul Întâi”. Atunci se vota după avere, nu tot mârlanu’ era la cot cu boierul de viță. Sultana i-a făcut lui Vasile 8 copii, Aneta, cea mai mare, căreia „îi fila o lampă” umbla și vara și iarna înfășurată în niște perne și se spăla numai cu gaz și niciodată cu apă. Apoi venea
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
și o livadă mică de pruni de țuică. Gheorghe fiindcă nu a fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și așa s-a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu moșia. Iorgu Calomfirescu era boier de neam, avea o moșie din Făurei până în Surdila, alta la Rușețu și mai avea și în „fundul Basarabiei” o moșie mare rămasă de la răposta nevastă-sa, care
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și așa s-a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu moșia. Iorgu Calomfirescu era boier de neam, avea o moșie din Făurei până în Surdila, alta la Rușețu și mai avea și în „fundul Basarabiei” o moșie mare rămasă de la răposta nevastă-sa, care era din Basrabia și murise de rac. Lumea zice ca murise de
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
săptămână înainte, conu Iorgu anunțase că vine la moșia lui din Făurei/Surdila direct de la Paris împreună cu secretara lui care era franțuzoică get-beget. Aranjamentul era ca să-l aștepte în gară vechilul împreuna cu „vezetiul” ca să-i ia cu șareta pe boieri. Din oarecare motive, vechilul nu se prezentase pe peronul gării înainte de sosirea trenului Express Internațional așa cum fusese stabilit, pesemne că avusese vreun necaz din cauza hârtoapelor de pe drum. Boierii, adică conu Iorgu și secretara care era o fetișcană fâșneață ce putea
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
în gară vechilul împreuna cu „vezetiul” ca să-i ia cu șareta pe boieri. Din oarecare motive, vechilul nu se prezentase pe peronul gării înainte de sosirea trenului Express Internațional așa cum fusese stabilit, pesemne că avusese vreun necaz din cauza hârtoapelor de pe drum. Boierii, adică conu Iorgu și secretara care era o fetișcană fâșneață ce putea să-i fie nepoată au coborât din clasa întâia și un hamal le-a adus bagajele în restaurantul gării, căci gara avea o sală de așteptare murdară și
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Făurei era cam în toate fântânile sălcie, rar găseai o apă bună de băut -, ia un pahar de o litră vezi să fie curat, pune-l pe o farfurioară de „porțolan” umple-l cu apă și vino de-l dă boierului, poate așa i-o trece ciuda pe tine. Eu abia așteptam să mă reabilitez și să mă zgâiesc mai de aproape la mâdrețea aia de fată. Mă duc în bucătărie, și găsesc sticla aia verde de un kil care era
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
cu poala cămășii pe care mi-am scos-o din nădragi, de nu se vedea nici o pată pe el; găsesc și o farfurioară de „porțolan” umplu paharul cu vârf, că deh, conu Iorgu murea de sete și mă prezint la boier cu sufletul împăcat. De setos ce era, boieru trage un gât zdravăn, apoi Doamne ce văzui: bietul conu Iorgu, a împroșcat în tot restaorantul cu un nor des de gaz, căci gaz era în pahar, gaz cu care țața Dumitra
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
și a argumentelor forte ale celor care susțin că nu este deloc relevantă aprofundarea unor elemente de dată mai recentă, a captat în mod deosebit atenția celor prezenți. Greu de identificat la mai bine de 100 ani toate resorturile demersului boierului Leon Ghika de a comanda bustul de la 1902 (cel executat de către sculptorul Oskar Spathe) pe care scria că aici s-a născut Eminescu și la fel de greu e să mai spui ceva pe acest subiect spinos fără să fii interpretat în
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/dumbraveniul-sucevei-sub-semnul-poetului-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
în mută rugăminte, / Tu te-nchinai cu foc de lacrimi sfinte,/ Către scump Fiul tău și Dumnezeu,/ De-atunci și-n veacuri te închini mereu.”( Monahia Teodosia -Zorica Lațcu, Ție, Doamne, îți voi cânta, Doxologia, Iași, 2013) Mihail Eminescu, Marele boier al iubirii de Moșie, Luceafărul poeziei românești, Profetul gândirii spiritual creștine, apărătorul Tradiției multimilenare a Daciei Mari, Voievodul demnității creștin-orotdoxe, a fost răstignit, prigonit și ucis de dușmanii din lăuntru și cei din afară ai lui Dumnezeu și ai Neamului
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
B.P.Hașdeu). Prin întemeierea celor două țări române, Domnul a devenit stăpânul întregului teritoriu al țării (dominium eminens), pe care acesta îl administra după cum considera de cuviință. O parte dintre satele care intrau în componența țării au fost însă donate boierilor, aceștia urmând a-i datoraconsilium et auxilium necesare activității de guvernare a țării, în virtutea contractului vasalic. O altă parte a fost donată de Domn Bisericii și, în mod special, mănăstirilor, pentru ca acestea să se poată întreține în schimbul slujbelor pe care
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
special, mănăstirilor, pentru ca acestea să se poată întreține în schimbul slujbelor pe care acestea le dedicau mântuirii Domnului și familiei acestuia. În acest fel domeniul funciar al țării s-a divizat în trei categorii de sate: domnești, boierești și mănăstirești. Atât boierii, cât și mănăstirile dețineau la început drepturi de stăpânire limitate la perioada vieții Domnului care făcuse dania, prelungirea acestora depinzând de bunăvoința succesorilor, care puteau să întărească sau să retragă satele donate de predecesor. Cu timpul însă, la dorința beneficiarilor
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
predecesor. Cu timpul însă, la dorința beneficiarilor, domnii donatori au început să introducă în actele de danie clauze de întărire adresate succesorilor, astfel încât sub puterea unor formule de blestem aceștia din urmă renunțau la dreptul de retract, cu excepția cazurilor când boierii sau egumenii mănăstirilor se dovedeau a fi necredincioși. Transmiterea ereditară a satelor în cadrul familiilor boierești a condus și la apariția unui tip de sat, în care numărul stăpânilor crește de la o generație la alta, ajungându-se în unele situații ca
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
boierești a condus și la apariția unui tip de sat, în care numărul stăpânilor crește de la o generație la alta, ajungându-se în unele situații ca aceștia să îi depășească pe țăranii dependenți. Aceste sate au aparținut la origine unor boieri ai căror succesori nu s-au mai bucurat de danii domnești ulterioare, astfel încât drepturile lor de stăpânire se rezumau la ceea ce au moștenit de la înaintași. Cu alte cuvinte, creșterea numerică a numărului de membrii ai familiei nu a mai fost
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
membrii ai familiei nu a mai fost dublată de o creștere adecvată în dimensiuni a domeniului familiei, ceea ce a făcut ca proprietățile moștenite să se împartă succesiv, de la o generație la alta, între membrii săi. Aceste din urmă sate de boieri numeroși și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
care aparțineau domnului ca persoană fizică, dobândite prin moștenire sau prin cumpărare și față de care domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele personale ale Domnului, acesta se comporta ca un stăpân feudal de rând (boier sau mănăstire), avându-și propriile organe administrative locale. De obicei, era vorba despre un dregător numit de către Domn, dregător care strângea veniturile și administra satul în colaborare cu obștea locală aservită. Satele aparținând instituției domniei au fost grupate în secolele
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]