2,657 matches
-
adâncul pistilului și stigmatului polenul ce se depunea pe piciorușele lor harnice ca și nectarul din care făureau adevărate comori dulci. Andrada era uimită de atâta frumusețe, dar Cristian nu o lăsă să se dezmeticească că și deschise ușa vilei boierești. De la intrare fata nu mai avea cuvinte să se exprime când a luat contact cu luxul ce domnea în interior. Băiatul din nou o luă de mână și porni din cameră în cameră prezentându-i vila. Andreea a rămas perplexă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394908347.html [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei, să-i vezi pe colectiviștii văcari umblând cu cizmele pline de dejecții, prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
încinge nisipul din tavă să gustăm această délicatesse spéciale, însoțind-o cu un “bine ai venit în umila mea casă de burlac”. - Umilă pe dracu'! scuză-mi, te rog înjurătura. Umil este apartamentul meu la bloc, nu această frumoasă casă boierească. Hm, dar chiar miroase plăcut și-i bună vișinata. Este, într-adevăr, cum o numești dumneata: délicatesse spéciale. N-am mai băut alcool de mult timp. Nu prea obișnuiesc, ci doar la ocazii deosebite mai gust câte puțin. - Este o
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1453717879.html [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
localitatea Băița de sub Codru, două ansambluri folclorice, cu același nume, „Mugurii Codrului” au venit să încânte spectatorii. Ansamblul „Mugurii Codrului”, instructori Maria și Aurel Petran, a executat dansul ardelenesc „La șură”, iar cel instruit de Viorica și Sever Dumuța, „Dansul boieresc”, „Dansul româneasc”, „Scuturata.” Membrii ansamblului au purtat costume tradiționale, foarte vechi din zona Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuț de culoare deschisă, cu flori), zgardă la gât, cu motive populare, pintileu (poale) din pânză bumbăcel
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
simțiri duioase, de idei înalte, de obiceiuri vechi și mai ales de frumuseți originale fără seamăn.” (Vasile Alecsandri , Balade. Adunate și îndreptate de..., Partea I, Iași, 1852) Folclorul românesc a fost permanent susținut de autoritatea poporului, a târgului, a cetății boierești, a curții cneazo-voievodale, a mânăstirilor și a bisericilor parohiale. Întotdeauna raportul folclorului getodac cu creștinismul ortodox s-a întrepătruns întru comuniune, întru înțelegere, întru împlinire și întru definirea identității naționaliste. Cultura populară este veșmântul regal al întregului nostru spațiu mioritic
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
le vinzi când vrei și până atunci le porți...Pe dracu! Le porți așa de nebun! Ce, parcă dacă atârni pe tine sticliciurile alea ești mai sănătos? Îți fată vaca trei viței? Ți se mărită fii-ta cu popa? Prostii boierești...Pașii trudesc, mintea alungă gândul, el știe una: banu-i ban...De undeva se aude un câtec, niște câini latră, trece mașina poliției...Sirena îi zgârie creierii și-i îngheață inima. Nu știe de ce îi e teamă! Se teme de poliție
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
pădurești ce aveau loc anual în mijlocul verii.De data asta mutase serbarea în curtea ei în cinstea terminării lucrărilor de construcție a casei lor. Începută în urmă cu paișpie ani lucrarea lor doctoricească dusese la apariția unui fel de conac boieresc, de care Nașa Olea era așa mândră și încântată că acum voia să îl arate la toți. De bucurie că i se umpluse curtea cu atâtea neamuri, Bunica a decretat declanșarea unei sărbători câmpenești . -Puneți tot ce aveți pe mese
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
sigur. Avea fața așa de umflată și oricum era o ceață și eu nu prea vedeam așa departe. Lângă mine se auzea ceva , din care până la urmă eu am înțeles că unul repeta mereu,, după o masă împărătească, o țigară boierească.,, - Ia, soldat, nu te sfii, armata e darnică cu toți. V-a plăcut friptura? Își bătea el joc de noi. Cartofii au fost cam arși, dar salata a meritat toți banii. - Mă refuzi? Nu prea înțelegeam eu ce vrea să
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
accesorii vestimentare românești ce vin în completarea ansamblului cum ar fi brâiele și betelele. În timp specialiștii au găsit în evoluția costumului popular detalii de influență occidentală și orientala ce și-au adus aportul în modernizarea costumului de curte și boieresc, în perioada evului mediu. Pentru că cercetări demne de luat în seamă vorbesc de Maramureșul istoric (dacic) se poate face un studiu comparativ al costumului popular - femeiesc și bărbătesc - al acestui ținut cu celelalte costume din provinciile românești, raportate la costumele
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
pădure frumoasă, grajduri cu cai de rasă, vaci de rasă, până și pe căprioara Bambi o găsești dar și o casă de vis ce îți oferă cazare în cele patru anotimpuri ale anului într-o amenajare demnă de un conac boieresc al carei mese sunt pline de mâncare sănătoasă. Odată ajuns la moșie, începi să simți că vrei să-ți lași cămașă și pantofii și să-i dai la schimb pe o pereche de pantaloni și cizme de echitație, ținută ce
in vizita la Mosia Cai de Vis by http://www.iasi4u.ro/turism-in-romania-vizita-la-mosia-cai-de-vis/ [Corola-blog/BlogPost/95291_a_96583]
-
la Concursul Internațional de Interpretare Vocală „Sabin Drăgoi”, Timișoara. Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. 6 iulie 1923) este medic neurolog, pionier în domeniul neurociberneticii, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boiereasca aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperiala vieneza i-a conferit titlul de conte al Sfanțului Imperiu Româno-German și i-a concesionat stema. Oana Mihaela Marinache este istoric de artă, președinta Asociației Istoria Artei și autoarea
CONCERT DE MUZICĂ BAROC LA PALATUL MOGOŞOAIA de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Laurentiu_constantin_1398422125.html [Corola-blog/BlogPost/347946_a_349275]
-
i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-au confiscat-o, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea utopiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când venea tata seara la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât și politicienii veniți de la raionul Negru
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Toate Articolele Autorului Țara... Nu-i o tarla îngrădită Cu sârmă ghimpată, Unde o gloată păzită Să-și înnece durerea... Doar ca unii să poată Să se lăfăie-n mită Și să-și strângă averea. Țara... Nu-i un conac boieresc Unde unii culeg Tot ce alții muncesc Dar se-aleg C-o bucată de pâine, Prea puțin să le-ajungă Pentru ziua de mâine. Țara... Nu e doar o casă Pentru pruncul născut. Prin timp, ea se lasă Mostenire, venind
NE PLEACĂ ȚARA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1434642245.html [Corola-blog/BlogPost/352909_a_354238]
-
exemplu pentru alți intelectuali. După unele tergiversări și în urma cererii sale exprese în toamna anului 1836 Eforia îi dă cuvenita dezlegare. De acum el se va consacra până la sfârșitul vieții mult căutatei meserii de inginer hotarnic, dar își reia rangul boieresc ajungând la sfârșitul vieții la cel de paharnic. Paralel cu activitatea didactică propriu-zisă, Grigore Pleșoianu desfășoară o bogată activitate de traducere sau întocmire de manuale școlare, de cărți sau compuneri pentru copii și tineret, distingându-se în mod deosebit în
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
1844)58, în ianuarie 1848 lucrează pentru epitropia bisericii Domnița Bălașa din Craiova, hotărnicind moșiile Gurbănești, Belșugu, Ciumarnicu și Săcuieni, precum și în alte părți 59. Multele sale osteneli nu rămân însă nerăsplătite, căci odată cu sporirea averii este ridicat la rangul boieresc de pitar (1839) și apoi la treapta mai înaltă de serdar (1850)60. Grigore Pleșoianu a intrat în viață aproape sărac căci la moartea tatălui său Paraschiv (în 1830) el moștenise în județul Mehedinți, împreună cu fratele său Dimitrie, proporgic în
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
rezerva religionară. Dintre copiii lui Vasile Iminovici - 4 băieți și 4 fete - Gheorghe Iminovici (1812 - 1884) și Ștefan Iminovici (1819-1848) trec granița vremelnică în Moldova. Gheorghe se căsătorește cu Raluca Iurașcu la 29 ianuarie 1840, în același an primind rang boieresc de căminar (colector de dări de la crâșme) Între cei 10 copii ai familiei lui Gheorghe Iminovici, renumit Gheorghe Eminovici în 1849, tu, Mihai, ești al șaptelea născut și de-aici încolo cunoști urmarea. Te-ai înălțat la cer la nici
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
ca slugă. Și boierul văzându-l isteț nevoie mare trimise acasă un hoț de arendaș care-l păcălea la dijmă și-l puse pe el în locul celui vechi să-i păzească, să-i îngrijească și să-i dijmuie moșia. Curte boierească, mare, cu slugi și slujnice, cu alai mare, ba boierul cel bătrân zidise lângă conac și-o biserică să aibă oamenii din sat unde să se închine și unde să se roage la Dumnezeu. Și cu el în frunte tot
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
Eu n-am ascultat-o, doar trăisem în bună vecinătate cu ei, voiam să ajung neapărat acasă, mi-era drag nemaipomenit de cai și de căruță, era o avere: erau niște cai mari și frumoși, roibi, pintenogi, și o căruță boierească ferecată în bronz, nouă-nouță... Acasă am găsit-o pe mama bolnavă, îmbătrânise și aiura, spunea de pe lumea cealaltă povești cu sfinți și cu cei doi frați morți, îi slăbise și vederea și nu mă mai cunoștea bine. Când a auzit
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
ști cât este și de harnică și de iscusită în alcătuiri de cărți elevate și atractive, cu și despre oameni de valoare, întocmai așa: cu „Destine ca-n filme”. Noua carte, lucrată împreună cu Iuliana Marciuc și tocmai lansată în ambianța boierească a restaurantului „Jariștea” din București, un spațiu public ce reînvie evurile încremenite în istorie nu doar cu decorul copiat armonios și estetic din vechile timpuri, ci viu ca ziua de azi, cu boiereasa dragă nouă prin cine este realmente și
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443943483.html [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
începutul de la prof. Theodor Râșcanu, autorul romanului istoric “Ruginoasa”, Editura Vremea, București, 1939, ca și Editura Porțile Orientului, Iași, 2002, despre cele de mai sus, p. 203-211: „Cu mult înainte de anul 1800, Ruginoasa era una din cele mai frumoase moșii boierești din Moldova, întrecând prin întindere și bogății Stânca Roznovanului, de lângă Iași, și Pașcanii Cantacuzinului. Palatul, care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Cantacuzinului. Palatul, care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase reședințe pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului „gotic”, angajând pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Clădirea, care păstrează și astăzi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de formă pătrată
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
de la baza turlei. În pronaos astăzi se află cripta familiei Sturdza. Acesta din urmă a adus în țară, cu cheltuiala sa, un grădinar neamț, ce se numea Mehler, pe care l-a însărcinat cu amenajarea și întreținerea parcului din jurul casei boierești, parc cu alei nisipite și prunduite, cu multe specii de copaci, unii aduși de la moșiile de la munte, cu copaci și tufari și tot felul de plante decorative. Tot în parc a mai făcut și un iaz mare, în jurul căruia a
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
restaurare, reamenajare a castelului, Elena Doamna obișnuia să vină destul de des la Ruginoasa pentru a supraveghea lucrările, dar Alexandru Vodă venea numai când îi permiteau îndatoririle domnești sau când simțea nevoia unor clipe de odihnă și reculegere. Aici, în palatul boieresc și mai apoi domnesc, s-au petrecut o serie de evenimente importante din istoria țării, între care trebuie să amintim întâlniri ale revoluționarilor români de la 1848 și plămădirea unora din îndrăznețele reforme din anii domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
se află și astăzi. O figură marcantă pentru imaginea Palatului o reprezintă Elena Cuza. Elena Cuza, născută la Iași, la 17 iunie 1825, este fiica marelui postelnic Iordache Rosetti și a Catincăi Sturza, înrudiți, amândoi, cu cele mai strălucite familii boierești din Moldova: Sturzeștii, Balșii, Catargiii, Cantacuzinii. Copilăria și-a petrecut-o la Solești și Miclăușeni, moșiile preferate ale bunicilor și părinților săi. Aici cunoaște traiul din satele românești, se leagă de oamenii locului, mai ales de cei săraci, pe care
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]