444 matches
-
Constantin Brâncoveanu. Șerban Vodă făcea parte din familia Cantacuzinilor, familie care a dat mai mulți domni ai Țării Românești și ai Moldovei. Această familie se asimilase atât de bine în țările române, încât ajunsese să se afle în fruntea partidei boierești care lupta pentru a restrânge influența familiilor grecești de curând venite. Tatăl lui Șerban Vodă, marele postelnic Constantin Cantacuzino, se însurase cu o fată a lui Radu Șerban Basarab, astfel încât fiii lui se simțeau oarecum moștenitori ai vechilor domni „pământeni
Șerban Cantacuzino () [Corola-website/Science/297414_a_298743]
-
activitatea sa unionistă. El este descris cu respect și duioșie de scriitorul Ion Creangă în povestirea „Ioan Roată și Vodă Cuza” (1882) ca un boier generos, apropiat de țărani și păstrător al tradițiilor strămoșești. "„În Divanul ad-hoc din Moldova erau boieri de toată mâna: și mai mari, și mai mici; și mai bătrâni, și mai tineri; și mai învățați, și mai neînvățați, cum îi apucase timpul. Între acești din urmă erau de-alde bătrânul Alecu Forăscu, poreclit și Tololoiu, Grigore Cuza
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
altul, nici să puie punct și virgulă unde trebuiește. Nu mai pomenim de sin-taxă sau de ortografie, căci în privirea aceasta e vavilonie curată, și fiecine crede că poate scrie cum îi place. Ne-au trebuit o administrație mai bună. Boierii -- își procopseau vechilii de moșie făcîn-du-i zapcii. Rău și fără cale, n-o tăgăduim, dar ce au făcut liberalii? Au numit pe orișicine, numai să fi știut a înnoda două slove, adică tot pe acei vechili, numai că le dădură
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stărostii. De la priimirea în breselele creștine și până la formarea unei bresle aparte e însă o mare deosibire, precum și de la cumpărarea de case în orașe până la cumpărarea de imobile întru cât nu erau încărcate cu boieresc. Căci nu erau încărcate cu boieresc moșiile și casele răzășești, dar ca mai ba să le poată cumpăra evreii! Nu erau încărcate viile și pământurile orășenilor, adecă moșiile și încunjurătoarea orașelor, pe cari asemenea evreii n-aveau drept să le cumpere. În fine sub Mihai Vodă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fotografiile pe care izraeliții, pretinși fără pasport și mijloace de subsistență, încunjurați de pază militară, au cu toate astea o arătare atât de respectabilă încît mai nu ne putem închipui cum trebuie să fi arătând în România burgejii respectabili sau boierii chiar. Toți indivizii sânt îmbrăcați {EminescuOpX 309} foarte cuviincios. Sânt de izraeliți, prinși în Focșani, cărora nu li s-a putut face nici o altă imputare decât că în momentul apărerii lor înaintea organelor autorității n-au fost în poziție de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
printr-un orăcăit de surpriză extremă, dar și de bucurie și spaimă amestecate, urmașii, ca să ne ia locul după ce noi vom ajunge la stația terminus. Că un țigan și-a trimis și el nevasta să nască la maternitate (s-au boierit țiganii! dacă e pe gratis?!) și că asta, când doctorul Salanțiu a vrut să-i desvelească burta, a început să țipe și s-a vârât sub pat. "Ieși, fă, de-acolo, zicea ginecologul. Cum o să te ajut să naști dacă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fiindcă interveni și țiganul: "Hare dreptate domnul Calistrat, cine se leagă de leafa altuia merită să-l scuipi în gură... Nu e așa, dom' șef? Tu de ce ai venit la noi? Tot pentru o leafă... că acum nu mai sânt boieri să stea cu burta în sus și haitii să-i pună lui pe masă să mănânce... Noroc, dom' șef, și fără șefi nu se poate, până și țiganii-ăia corturari sau slătari au un bulibașă al lor..." Și ciocni cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el să se fi născut.) De ce n-ai luat-o pe ea? "Mamă, dar era cu cinci ani mai mare decât mine?" "Și Matilda nu era?" "Da, dar..." "Dar ce? Nu era arhitectă? N-avea vilă în centrul orașului? Te boieriseși! Ei, unde e acum arhitecta, intelectuala, spuse ea cu o intensă ironie, și unde e vila, unde fi-o copilul? ( Deci și mama crezuse ca și Petrică odinioară că pentru a parveni o luasem eu pe Matilda! o tristețe adâncă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și incalificabilă vină, de-a vă fi crezut pe d-voastră, de-a fi crezut că din oameni fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă poate ieși ceva acătării, această vină au espiat-o pe deplin: de aceea boieri nu mai există. Dar d-voastră, cari luați pentru. stat de zece ori pe atâta pe cât luau boierii, restituiți sub altă formă lefile ce vi se dau? Țăranul care avea zece oi are azi o sută? Cel care avea o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
între boieri, împărțiți în două tabere, aceia care cereau stabilirea feudalismului și aceia cari susțineau emanciparea țăranului. Acești din urmă (cari susțineau emanciparea țăranului) izbutiră, și puseră pe tron pe Vlad Dracul, care lăsă, domnia fiului său Vlad al V... Boieri [î ]l numesc Vlad Țepeș, Vlad cel Cumplit, și-l înfățișează lumii ca un monstru. Pentru ce dar? Fiindcă acest Domn, a cărui memorie trebuie reabilitată în fața națiunii, a pus în țeapă pe boieri, cei mișei și trădători, a făcut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un monstru. Pentru ce dar? Fiindcă acest Domn, a cărui memorie trebuie reabilitată în fața națiunii, a pus în țeapă pe boieri, cei mișei și trădători, a făcut noi boieri, dând dregătorie ostașilor pentru fapte vitejești, ceea ce supăra foarte mult pe boierii cei antinaționali, și pentru că-i fu milă de soarta norodului. Până astăzi Vlad Țepeș rămâne pentru toate spiritele supraficiale, după mărturisile boierilor, un călău, un monstru, un dușman al neamului său. Nemulțumiți de Vlad Țepeș, boierii reacționari trec în partea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Buda, la regele Ungariei. Tânărul național liberal fuge de acolo și intră în garda împăratului bizantin, unde face intrigi contra bătrânului său părinte. Mai târziu îl aflăm la Curtea împăratului turcesc din Adrianopole, unde se ocupa, cu aceeași treabă. Va să zică boierii din partidul național cari voiau emanciparea țăranului au izbutit a-l pune pe acest Vlad Dracul, ca șef de partid, pe tron? Iar boierii reacționari cari voiau privilegii țineau la linia legitimă a Basarabilor? Dar ceea ce-i mai ciudat în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
schimba; a pune numele de regim democratic unei oligarhii vechi nu va să zică a schimba starea de lucruri. Singura schimbare, nu de esență, o aflăm numai în înmulțirea oligarhilor și în înrăutățirea lor. Deja Regulamentul Organic a făcut din ciocoii vechilor boieri o pătură nouă de oligarhi, Constituția a făcut din progenitura foarte numeroasă a acestora o pătură oligarhică și mai mare. Pentru acești oameni există statul român. Ei îl stăpânesc și-l esploatează; despre o ridicare a stării de cultură a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au un ritmu atât de sonor în înșirarea cuvintelor încît e peste putință ca frumusețea stilului lor să se atribuie întîmplării și nu talentului scriitorului și dezvoltării limbii. Într-o povestire din secolul trecut citim de ex. următoarele: Atuncea acel boieri merse de spuse stăpânului său toate pre rând, însă, împăratul fiind cuprins de mânie, au zis către dînsul: - Voi câte vise visați toate le credeți, dar nu sunt eu copil a nu împlini porunca mai marelui meu. Iară, acel boieri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
similare, în vremea schimbărilor de domnie dintre anii 1432-1457. O recunoaștere oficială de către regele polon, a noului domn, avea darul să consolideze poziția acestuia și, în același timp, să tempereze zelul susținătorilor pretendentului la scaunul Moldovei, fie că aceștia erau boieri moldoveni, pribegi în Polonia, fie că erau nobili poloni de la hotarul Moldovei. Dar, în afara acestor considerente, există un motiv mai important care ar fi trebuit să influențeze în mod precumpănitor atitudinea lui Ștefan. Suzerani recunoscuți de toți voievozii Moldovei, regii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tale”, se spune în Cronica Byhovec. Cronicarii poloni au considerat, spre justificare, că regele polon a pornit împotriva Moldovei crezând că moldovenii îl vor trăda pe Ștefan. P. P. Panaitescu, dându-le crezare, a afirmat că în cetatea Sucevei erau boieri care vroiau să-l trădeze pe domn, dar nu îndrăzneau s-o facă decât atunci când acesta va fi fost biruit de poloni. Sunt simple speculații, fără o susținere documentară. În timpul asediului Sucevei, polonii au început să se îmbolnăvească din cauza lipsurilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajute pe rege cu sfatul și cu fapta împotriva tuturor vrăjmașilor. Regele și frații săi se angajau să nu primească în țările lor pe vreun pretendent la scaunul Moldovei și nici domnul să nu primească pe un neprieten al craiului. Boierii sau marii nobili care s-ar refugia în Polonia sau Moldova să fie trimiși la stăpânii lor, după ce au primit iertarea cuvenită. În cazul în care nu au primit-o, să fie alungați. Se stipula ca domnul să se poată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnesc nu este o instituție cu o structură bine definită. Statul feudal nu s-a născut cu instituții bine închegate. Sfatul Domnesc capătă o formă bine definită abia în domnia lui Ștefan cel Mare. Până atunci, din Sfat făceau parte boierii foarte mari, iar ordinea în care apar a fost influențată de averea lor. Vornicul, cel mai însemnat dregător, atunci când sfatul capătă o organizare temeinică, apare în Sfatul Domnesc de până la Ștefan cel Mare undeva, la sfârșitul listei dregătorilor. Încât lipsa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul ținea să arate regelui polon că, pe lângă el rămăseseră cei mai de seamă boieri ai țării. În listă figura și Porcu, vistiernicul doamnei, cel ce va ajunge ceașnic în 1445. În alcătuirea Sfatului Domnesc între anii 1432-1447 intră aceeași boieri. Ultimele documente date de Ștefan nu cuprind Sfatul Domnesc. Primul document dat de Petru voievod, fratele lui Ștefan, care-l asociase la domnie, este din 22 august 1447 și nu are Sfat. În următorul privilegiu, dat la 18 februarie 1448
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
provinciile vecine cu Moldova. În ciuda faptului că Roman a venit cu ajutorul polon, cu toate că i-a dăruit lui Ditriih Buceațchi sate în Moldova, Roman nu s-a bucurat de sprijinul boierilor, care-l otrăvesc la 2 iulie 1448. În schimb, aceeași boieri au făcut parte din Sfatul lui Petru al II-lea, care ajunsese în scaun cu ajutorul cumnatului său, Iancu de Hunedoara. El întărește domeniile unor mari boieri ca Mihail logofăt, Cernat Ploscarul, Ivan Porcu sau Ulea, cu fratele său Iuga. Temându
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că este mai bine să rămână în Polonia. Dacă aceste salv-conducte ar fi format “indiciul slăbiciunii poziției interne a lui Ștefan în această vreme”, iar acordarea lor i-ar fi fost impusă de boieri, rămâne de neînțeles faptul că aceeași boieri nu l-au împiedicat pe Ștefan să facă două incursiuni în Polonia, la care ei au trebuit să participe și au și participat, incursiunile fiind făcute cu oastea cea mică, formată din cei mai aleși boieri. Este greu de susținut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al fărâmițării. Datorită marelui lor domeniu, Constantiniu i-a comparat pe boierii Craiovești cu marii duci din Franța, de exemplu cu Carol Temerarul. Și Crasnaș, care a trădat la Baia, era comparat cu Carol Temerarul. Comparația este totuși puțin forțată. Boierii noștrii nu se pot compara cu nici un duce sau conte francez, necum cu Carol Temerarul. Ducatul acestuia se întindea de la Mâcon, cetatea din sud-estul comitatului burgund, supus ducelui, și până în nord-estul Olandei, până la insula Texel, pe aproximativ 800 de km
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de către domn unui vasal al său, ele existau, iar domnii nu au făcut altceva decât să întărească stăpânirea unei moșii, care nu este, totuși, un feud. Cercetările făcute, mai ales după anul 1950, au încercat să demostreze că domeniile (moșiile) boierești de la noi au fost alcătuite și organizate aidoma domeniilor feudale din apusul Europei. Având o organizare economică autarhică, ele “reprezentau și pe tărâm politic o forță aproape de sine stătătoare. Ele dădeau stăpânilor lor o putere foarte întinsă, atât în timp
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și 9 la o jumătate de sat. Când s-a făcut statistica, B. T. Câmpina nu a precizat ce înseamnă țăran și proprietar mărunt, ce moșie aparținea unui boiernaș și ce moșie unui boier. Cum toți proprietarii de pământ erau boieri, grupul cel mai numeros este acela al moșiilor care cuprind un sat, de la șase sate în sus fiind menționate în documente doar patru moșii. Nu se poate afirma că, în prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, boierii i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fii socotiți țărani, deoarece locuiesc în ținuturi muntoase și se ocupă cu păstoritul, iar cei din Tigheci, fiind cu toți călărași, sunt slugi domnești. Cantemir scria că sunt, totuși, țărani, în timp ce oamenii, pe care domnul îi numea slugile sale, erau boieri. Interpretarea lui Gonța este surprinzătoare. Fiind el însuși țăran, știa că locuitorii de la munte se ocupă nu numai cu păstoritul: pe lângă oi și vite, au livezi de pomi și fac și agricultură, atât cât le permite pământul și clima. În afară de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]