181 matches
-
pe la mănăstirile noastre, oriunde putem afla vreo noutate. ― Atunci, să citim ce scriu - într-o mărturie - marii boieri ai Moldovei, după 25 februarie 1635: Ei scriu “Că prietenul nostru Nicolaos fost hatman, spre sfârșitul vieții sale la fel ca și boieroaica sa Theodosia, noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfântă și nou zidită mănăstire, pe care au înălțat-o la Tătărași cu numele Sfântul Ioan cel Nou pe care... au închinat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
format Serviciul de Higienă și Profilaxie numărul 10 unde am fost încadrat și eu în calitate de comandant al plotonului trupei. De această dată însă eram în Alexandria risipiți pe unde se găsiseră clădirile necesare. Eu stăteam în gazdă la o mare boieroaică, Brădulescu, chiar peste drum de Liceul de fete, acolo unde era depozitul de medicamente, obiectiv care mi s-a dat în pază. Rușii treceau spre front devastând, furând. Ar fi intrat și în depozit dar avantajul de a cunoaște limba
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
apoi țăranilor clăcași din satele Siliștea, Tămășenii și Slobozia (Bozieștii), în total 130 de familii împroprietărite. Despre reforma agrară din 1864, despre modul cum s-a aplicat legea la Umbrărești, vom vorbi mai încolo. Deocamdată să reținem că, după expropriere, boieroaica rămâne să stăpânească în continuare o suprafață de peste 2.300 fălcii, așa după cum se poate constata din datele publicate în „Gazeta de Galați” din 20 septembrie 1891, cu prilejul scoaterii la vânzare a moșiei prin licitație publică, când nu mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
chip tradițional, cu șișul. Ei nu posedă arme de foc. Unul dintre ei se laudă că a tăiat o mahala întreagă cu toporul, dar minte. În urma influenței turcești, în țările române se utilizează ca armă albă hangerul. La Sadoveanu, o boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar când îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană îl ucid cu hangerele pe turcul care le răpise sora dar și pe aceasta, prihănită de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
XIX și chiar XX o stăpânesc la perfecție. Vitoria Lipan călărește probabil la fel de bine ca Sămădăul Lică al lui Slavici. Acesta e un profesionist al deplasării călare, precum haiducii lui Panait Istrati sau cei din alte povești de gen. O boieroaică, prințesă prin căsătorie, la Hortensia Papadat-Bengescu, e sedusă de felul în care, gata să fie călcat de atelajul său, un bărbat necunoscut îi strunește caii, aparent fără sforțare. În consecință și-l face mareșal de grajduri și amant. Chiar orășeni
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
a vinovatului. La Sadoveanu, boierul își vâră argatul cu picioarele în lăptocul înghețat al morii ca să simtă zimții gheții. La Caragiale, un Ion este justițiat ad-hoc printr-o bătaie zdravănă, pentru că are opinii estetice diferite de ale surorii sale, ajunsă boieroaică, și nu îi place interpretarea muzicală a unui măgar învățat. În alte povești, cu haiduci și nu numai, aceștia sunt puși în butuci, ținuți cu fața în fum de ardei, bătuți cu harapnicul etc. În secolul XIX chiar, un personaj
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
la asemenea lucruri, Bârzulica "arăta acum o înțelegere clară a datoriilor față de pământ și de țărani". Asta în conversația cu Bizu, se înțelege. Pentru că amorul, iar nu ideile generoase (sugerează criticul liberal) generează și dragostea pentru locurile copilăriei, și dărnicia boieroaicei. Încurajată de scrisoarea lui Bizu ("Te-am simțit alături cu suflet de soră", îi mărturisea el, prudent), Mili se întoarce în București și-i face o vizită, oferindu-i în dar un serviciu de ceai, de care însă bărbatul nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unde lucra aproape toată ziua și era divorțată. De fetița ei, Liliana avea grijă o doamnă, madame Atanasiu, care avea domiciliu forțat în Tecuci și locuia în apropierea casei noastre, pe strada bisericii Maica Precista. Această doamnă fusese o mare boieroaică. Originară din București, avusese vii la Valea Călugărească de care fusese expropiată și acum locuia cu fiica ei, Lori, în Tecuci. La Tecuci stătea cu chirie într-o sală și o cameră pe care o mobilase deosebit de frumos cu ceeace
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la picior, doctorii au avut mare grijă de ea pentru că le ducea drept recompensă câte un mușchi bun de porc, cum numai la un restaurant select se găsea în acele vremuri. Glumea cu ironie în glas că mama ei fusese boieroaică, avusese tot ce-și dorise în viață și ajunsese să muncească pe la alții; ea, la rândul ei, după o viață mizerabilă avusese norocul să aibă tot ce-și dorea din punct de vedere material. Totuși, în ciuda vieții fără griji materiale
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
doua zi!"(Radu Beligan); Textul e veșnicia piesei spectacolul, actualitatea sa" (I.D. Sîrbu) ș.a.m.d. Sînt și informații importante în noianul amintirilor actorului, precum adevărata cauză a bolii lui Davila, directoratul final al Luciei Sturdza-Bulandra și verticalitatea ei de boieroaică ("ce păcat că teatrul românesc a avut o singură doamnă Bulandra!") sau cel, uitat azi, al lui Zaharia Stancu (care nu alerga, cu limba scoasă, după texte pornografice precum managerii zilelor noastre ci comanda traduceri din clasicii universali marilor scriitori
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
case boierești și negustorești sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu fumuri de emancipare“ care pretind un pic de independență, femei abandonate, văduve plecate fără zestre, tinere seduse etc. Bucureștiul dă cel mai mare număr de reclamații. Capitala reprezintă o mare atracție pentru lumea rurală. Nevestele se ascund de soți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mare boier cere binecuvântarea domnului pentru căsătoriile copiilor săi și uneori chiar îl alege naș. În același timp, se observă că atunci când are interes, Vodă intervine în alegerile făcute de supușii săi mergând până la a sili un boier sau o boieroaică să accepte căsătoria propusă de el. Cronicile și documentele din arhivele boierești au reținut o serie de astfel de cazuri în care voința lui Vodă devine poruncă de necontestat. Ni co lae vodă Mavrocordat (1715- 1716 și 1719-1730) este unul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aflată în cauză. Cei doi, aflând de planurile lui Mavrocordat, se decid să fugă împreună peste Dunăre și să se cunune acolo, dar cum Vodă nu doarme, boierii sunt prinși la Giurgiu, aduși la București și pedepsiți - boierul cu surghiunul, boieroaica cu căsătoria după vistierul Costandin Ramadan. Alegerea lui Ni colae Mavrocordat s-a dovedit însă de bun augur până la urmă: „măcar că cu sila se mărita se, dar cu toate acestea, el fiind om bun, de cinste și de bun neam
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mătase, aur sau argint. Culorile pre fe rate sunt roșul, verdele, albastrul, galbenul și albul. Basmalele și maramele se numără între șase și 12, fiind la rândul lor brodate cu diverse fire și modele. Pentru iernile lungi și friguroase, o boieroaică primește haine lungi și scurte, numite în limbajul epocii zăbun, dulamă, tivilichie, ghiordie, blănite pe amândouă fețele, cu blană de hermină în jurul gâtului și pe poale. Nasturii din aur, mărgăritar sau diamant sunt cu sfințenie trecuți în foaie, pentru că fiecare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de care trebuie să se îngrijească și pe care trebuie să o hră neas că, atât timp cât are viață. țăran ca își crește singură copiii, îm păr țin du-se între mi ci le treburi coti diene și grija lor, doar boieroaica își permite ajutorul unei sluj nice și al doi ci lor, destul de numeroase în acest mediu și re cruta te din rândul roa be lor ți gănci. Edu ca ția revine în între gi me familiei: mama se ocupă până la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lim ba fran ce ză. Cu un soț greoi, obez și îm umbră cat cu zeci de haine, acoperit cu blănuri și bijuterii din cap până în pi cioa re, im posibil să se miș te în pas de dans, o boieroaică se lasă cu ce ri tă de un suplu ofi țer ce mâ nuieș te lim ba fran ce ză, știe cum să-i vorbească, o poartă în vâr te jul dan su lui, îi povestește despre aven tu rile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lua locul niciodată. Pe de altă parte, modul de viață al boierilor începe din ce în ce mai mult să se îndepărteze de cel al pop rului și, mai ales, să se ascundă în spatele zidurilor. Dacă la 1730 mai este posibil să vedem o boieroaică desfășurându-și amorul în public, după această dată casele lor devin adevărate fortărețe unde boierii trăiesc alături de familii și armatele de slugi, departe de privirile celorlalți. Ascunși de curiozitatea bolnăvicioasă a oamenilor, dispute le lor numai implică participarea publicului. Neînțelegerile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ri le se realizează în se cret pentru a nu da prilej de bârfă celordin jur și, dacă totuși ajung la Mitropolie, ambele părți insistă, într-o primă fază, pe păstrarea secretului, cerând mitropolitului multă discreție. Căsătorite din interes, unele boieroaice își găsesc refugiul într-o relație. Aman ții lor sunt inferiori din punct de vedere social pentru că nu au de unde să aleagă, dată fiind limitarea spațiu lui în care se pot mișca: slugile din casă, țiganii, micii dregători de la curtea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și să fugă mânată de o pa siu ne efe me ră. Chiar dacă o iartă în cea sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin stea și buna con duită fac parte din onoarea ei și îi fixează locul în societate și comuni ta te. Des pi na
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soțul mulțumit. Tre buie pre ci zat încă o dată că solicitările vin din partea clasei de jos a societății, că bătaia se aplică numai acestora. La nivelul clasei boierești rămâne doar mănăstirea ca formă de pedeapsă și pentru boieri, și pentru boieroaice. sentința Arbitrajul și voința judecătorilor joacă un rol important în pronunțarea unei sentințe. Fiecare amănunt este pus în balanță, cântărit, analizat, chestionat: sexul, vârsta și constituția fizică, originea socială, averea, refuzul de a coopera sau de a participa la descâlcirea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dor mi toa re separate, dacă apar locuri dedicate lec tu rii în tă ce re etc. Eli ta socială și omul de rând se în de păr tea ză totuși din ce în ce mai vizibil unul de altul. Dacă la 1730 o boieroaică mai ris că încă o dragoste ilegiti mă pe ulițele mahala lei, peste doar o jumătate de secol așa ceva numai este posibil. Boierii își fi xa se ră foarte bine poziția de do mi nanți și pri vi le giați
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
scenă. Gălăuțenii, având mulți dintre ei rude În Subcetate, Își dădeau copiii la școală acolo, la frații sau la surorile lor. Un rol important În zonă Îl are Mănăstirea Doamnei din Moglănești - Toplița, pe care tradiția orală o atribuie unei boieroaice din vremea lui Mihai Viteazul. O inscripție pe o icoană scrisă În limba slavonă indică anul 1677. Tradiția ne spune că aici funcționa una dintre primele școli românești de pe Valea Superioară a Mureșului. Se spune că un călugăr care organiza
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
saturație de elementul slav și bulgar, sufletul românesc, până la Înființarea Principatelor va fi orfan etnic, fără neamuri. Neamurile și le-a regăsit târziu În Vestul Europei. Să revenim acum la Mănăstirea Doamnei din Moglănești. Deși tradiția populară o atribuie unei boieroaice din vremea lui Mihai Viteazul, inscripția de pe un clopot ne indică faptul că locul unde s-a construit mănăstirea a fost donat de un boier moldovean, Șerban Vodă. Istoricul Orban Balázs din ținutul secuiesc ar fi notat Într-o lucrare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
argint. Bucătarul sărută grăbit mâna și-și primi darul. Jupâneasa Ilinca zâmbea șugubăț. Era Mihai, Mihai cel dintotdeauna. — Cât despre steaua cu coadă care a măturat cerul, preacinstită jupâneasă Brâncoveanu, începu repede Mihai să vorbească, îmbră-țișându-le din ochi pe amândouă boieroaicele, când a început steaua să deretice bolta cerului, mânăstirea din dealul Cotrocenilor era demult sfințită. Că doar eu am fost ispravnic. — Da, așa e, la Înălțare a fost sfințită iar steaua cu coadă s-a ivit în iarnă. Pe vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și îmbrăcat cu blană de lup, sprijinit în toiag, colinda ulițele satelor, ori se afunda în pădure zicând că-l caută pe „Suru“... Totuși, cu un comportament tulburat și stăpânit de o idee fixă, era greu de urmărit. Coana Smaranda, Boieroaica, plângea și se ruga zi și noapte sub candelă la Sf. icoană, cerând pentru nenorocirea care s-a abătu asupra casei lor, îndurarea lui Dumnezeu... „Îndură-te Doamne, de sufletul lui... îndură-te!..“ Când scăpa de ochii „pândașilor“, cum le
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]