258 matches
-
întâlniri cu scriitori români sau străini, prezentări și lansări de cărți și reviste literare, recitaluri de muzică, spectacole de teatru, expoziții de artă. Muzeul dedicat mitropolitului Dosoftei adăpostește o expoziție reprezentativă pentru literatura română veche, ilustrând vechile centre tipografice românești. Bojdeuca „Ion Creangă” este primul muzeu memorial literar din România, inaugurat în aprilie 1918. Sunt expuse aici numai obiecte originale care au aparținut povestitorului sau familiei sale. Muzeul „Vasile Alecsandri” se află în casa din Mircești a poetului, construită între 1861
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul nostru, patron și al Bojdeucii, are obligația de a face o strânsă documentație referitoare la Ion Creangă. Vom Încerca să Închegăm o arhivă imagistică referitoare la viața povestitorului, ca semn că am trecut și noi prin lumea asta și că am iubit pe oamenii acestor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Miorița a devenit Odă în metru antic" (la Casa Pogor), "Eminescu ne-ar lua limba înapoi" (la Editura "Junimea" reacție la o întrebare nepotrivită a unui june afumat). Ori de câte ori ajungea în Dulcele Târg trecea, obligatoriu, pe la Teiul lui Eminescu și bojdeuca lui Creangă; odată, m-a rugat să-l însoțesc într-o călătorie fără cuvinte prin vechile ulițe ale Țicăului întomnat. "Bătrâne a concluzionat la despărțire îți dai seama că s-ar fi putut să atingem pietre din caldarâmul aurit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un colț luminat de gingășia și sinceritatea “micilor-mari” pictori, care au pășit cu sfială, prin ochii minții și lumina culorilor, spre un tărâm nou. Cu gânduri frumoase și simțire curată, am pornit să ne facem cunoscuți, îndreptându-ne pașii spe Bojdeuca din Țicău. Casa ne aștepta gătită cu ștergare și ouă bătute cu mărgele în strălucirea soarelui blând, primitor, cu ulcele românești pe buturugi vechi. Apoi ne-am îndreptat spre Casa Pogor, conduși de minunatul elev, Mihai Panaite, și de speciala
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
televizate. Casa “Dosoftei” ne-a primit cu generozitate și încântare, pentru că noi am dus acolo explozia de culoare și suflet a lucrărilor elevei Andreea Mihoc (e vorba de icoane pe lemn, la zi de sărbătoare). Activitățile cu Sabin Bălașa, la Bojdeucă și la Sala Pașilor Pierduți, ne amintește cât de mult pot fi atinse corzile sufletului de albastrul magic. Și astfel... fascinația a rămas săditătă în sufletul elevului Afloarei Marian. Marian va împărți mai departe, cu sfințenie, fiecăruia, din zborul păsărilor
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
Dragoș Vitencu în cazul versurilor Portret: „Trupul ei e vrabie,/ Ochii îi sunt sabie / Cui îi știe zâmbetele,/ Numărate-s sâmbetele...”, când reproducând versuri încrezătoare ca în cazul fragmentului inedit din „Prietenii” de Liviu Marian, din care redăm următoarele: În bojdeucă-s numai eu Singur cuc, lipit de hornu-mi, căutând să mă mai ieu Când cu torsul motănimii, când cu scârțâitul penii; Răsfoiesc prin tărfăloage doar opri-voi zborul vremii, Ce ferice-aș fi când vremea s-ar întoarce înapoi Să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
valoarea documentară inițială, literaritatea multora dintre pasaje oferă o lectură plăcută. Rezistentă în întregime este însă memorialistica. Texte precum Drumuri moldovene. Pe urmele lui Creangă (1925; Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române), La Comănești (1925), La Voroneț, La Cetatea Albă, La bojdeuca lui Ion Creangă, La munte (1941), Drumuri cirebire (I, 1941) ș.a. seduc prin acuitatea observației, prin plasticitatea tablourilor, prin vioiciunea narațiunii, prin vivacitatea dialogurilor prinse fidel în pronunția lor, prin doza de erudiție strecurată fără emfază, cu un umor ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Copou (7,3 cm) Parcul Expoziției (5,7 cm)-Bojdeuca lui Ion Creangă (12,3 cm). Cerințe:-1. Calculați distanțele dintre punctul de pornire și fiecare obiectiv turistic de pe traseu; 2.Calculați lungimea totală a itinerarului între Palatul Culturii și Bojdeuca lui Ion Creangă. Exemplu b). Competențe specifice verificateclasa a X-a Explicarea unui proces/fenomen geografic în urma rezolvării de probleme și Construirea sau deconstruirea unui enunț, judecăți de valoare, pe baza unor argumente științifice (ambele competențe sunt formulate, personalizate, de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
neîntrecută Horia Sima, asemeni unui mare maestru de șah. Cei care fuseseră cooptați rând pe rând în grupul de acțiune după discuțiile purtate cu Comandantul, au fost la început Ilie Rotea și Ilie Smultea prin ședințele ținute la așa zisa bojdeucă (o cameră de locuit primită de la patronii tipografiei din Tempelhof, de către Ponta și amenajată pentru a fi locuită, tot de el). După ei au urmat Ion Boian și Nicolae Petrașcu apoi Octavian Roșu, Traian Borobaru, Alexandru Popovici, Niculae Șeitan, Eugen
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de pregătire ale grupului de acțiune s-a simțit nevoia unui marș nou, care să exprime dorința de luptă și de sacrificiu a participanților. Ilie Smultea care nu era poet, cum nu eram nici noi, într-o seară singur la bojdeucă a compus câteva strofe, care se cântau pe melodia marșului german Gegen Engeland și care trebuia să devină cântecul nostru de luptă. Astăzi am plecat din nou la luptă Hotărâți să nu dăm înapoi. Jertfa noastră se înalță sfântă Camarazi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de poveste. Ce-ai mai fi adăugat la cele de mai sus, dacă n-ai fi trăit pe vremea lui Cuza, a lui Carol I și a Reginei Elisabeta, ci a lui Ceaușescu și consoartei, "Odiosul și Sinistra", iar la Bojdeuca din Țicău ai fi avut instalată T.O. și vreo 6 U.M.-uri cu "ochi albaștri" pe urmele matale? "Dar sărac ca anul acesta...". Și eu, la sfârșitul lui 1988, eram sărac și amărât ca matale, când ai fost răspopit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
chiriași introduși în ea de spațiul locativ, dar care au plecat prin anii ’60, astfel încât noi am crescut într-o casă normală, cu grădină nor‑ mală, arătând foarte departe de spațiul Ăsta colectivist din blocuri ; și la trei minute de bojdeuca lui Ion Creangă. V.A. : Erați un mic trib în curtea asta. Erau și bunicii ? Trăiau și bunicii, și părinții împreună ? A.M.P. : Da, sora bunicii mele a locuit la cinci minute de noi, ca atare, da, acest mic trib
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
așa că trebuia să te muți undeva. Norocul ți-a scos-o în cale pe Tinca Vartic, pe care ai cunoscut-o prin vărul ei diaconul Grigore Varatic Ai cumpărat o căsuță în Țicăul de Sus, pe care ai botezat-o bojdeucă, și te ai mutat în ea împreună cu Tinca. Despre Bojdeuca dumitale, mulți au vorbit și au scris, dar cum ai descris-o dumneata singur într-o scrisoare adresată lui Titu Maiorescu, binefăcătorul dumitale, n-a făcut-o nimeni: „... În bojdeuca
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
-o în cale pe Tinca Vartic, pe care ai cunoscut-o prin vărul ei diaconul Grigore Varatic Ai cumpărat o căsuță în Țicăul de Sus, pe care ai botezat-o bojdeucă, și te ai mutat în ea împreună cu Tinca. Despre Bojdeuca dumitale, mulți au vorbit și au scris, dar cum ai descris-o dumneata singur într-o scrisoare adresată lui Titu Maiorescu, binefăcătorul dumitale, n-a făcut-o nimeni: „... În bojdeuca, unde locuiesc eu, dorm afară și pe vremea asta, în
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
bojdeucă, și te ai mutat în ea împreună cu Tinca. Despre Bojdeuca dumitale, mulți au vorbit și au scris, dar cum ai descris-o dumneata singur într-o scrisoare adresată lui Titu Maiorescu, binefăcătorul dumitale, n-a făcut-o nimeni: „... În bojdeuca, unde locuiesc eu, dorm afară și pe vremea asta, în 18 spre 19 septemvrie /1887/. De veți avea răbdare, că bunătate totdeauna ați avut, veți întreba poate, unde-i bojdeuca mea? Vă voi răspunde respectuos: în mahalaua Țicău, ce-i
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Titu Maiorescu, binefăcătorul dumitale, n-a făcut-o nimeni: „... În bojdeuca, unde locuiesc eu, dorm afară și pe vremea asta, în 18 spre 19 septemvrie /1887/. De veți avea răbdare, că bunătate totdeauna ați avut, veți întreba poate, unde-i bojdeuca mea? Vă voi răspunde respectuos: în mahalaua Țicău, ce-i mai zic și Valea plângerii, strada Țicăul de Sus, no.4 /dacă se mai poate numi stradă o hudicioară dosnică, plină de noroiu pân’ la genunchi, când sunt ploi mari
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Valea plângerii, strada Țicăul de Sus, no.4 /dacă se mai poate numi stradă o hudicioară dosnică, plină de noroiu pân’ la genunchi, când sunt ploi mari și îndelungate, zise și putrede, și la secetă geme colbul pe dânsa/. Iar bojdeuca de căsuță în care locuiesc eu de vreo 18 ani e de vălătuci și e povârnită spre cădere pe zi ce merge, de nar fi răzămată în vreo 24 de furci de stejar și acelea putrede. Iarna dorm într o
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
sfârșind pe la octomvrie, când este vremea bună cum îi acum. Așa m am deprins...” Eu cred că ți-ar face mare plăcere să-ți amintesc și de vizitele tinerilor normaliști, care te iubeau atât de mult. Uite numai cum descrie Bojdeuca și întâlnirile cu matale Grig. I. Alexandrescu, unul dintre ei: „De mergeai la dânsul trebuia să urci întâi dealul Sărăriei printre grădini și livezi până ce ajungeai în hudița Țicăului de Sus. Acolo cobori o vale repede și povârnită, apuci la
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
mergeai la dânsul trebuia să urci întâi dealul Sărăriei printre grădini și livezi până ce ajungeai în hudița Țicăului de Sus. Acolo cobori o vale repede și povârnită, apuci la dreapta, și dai cu fața drept în portița No.4 la bojdeuca lui moș Creangă, căci bojdeucă își botezase el locuința lui și de vară și de iarnă și de veselie și de durere. Cobori apoi mai multe scări între două rânduri de copaci verzi și umbroși. În ogradă găini, rațe orăcăiesc
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
urci întâi dealul Sărăriei printre grădini și livezi până ce ajungeai în hudița Țicăului de Sus. Acolo cobori o vale repede și povârnită, apuci la dreapta, și dai cu fața drept în portița No.4 la bojdeuca lui moș Creangă, căci bojdeucă își botezase el locuința lui și de vară și de iarnă și de veselie și de durere. Cobori apoi mai multe scări între două rânduri de copaci verzi și umbroși. În ogradă găini, rațe orăcăiesc în toate părțile; câinii și
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
produs un râs general. Să știi matale că prietenul cel mai drag - Eminescu - nu te-a uitat și chiar a scris despre mata: „Nu-l pot uita... pe marele meu prieten, care a știut în nopțile înstelate petrecute în cerdacul bojdeucii de la Iași să-mi cânte ca un rapsod din alte vremuri minunatele povești rupte din sufletul Moldovei, căci glasul lui avea ceva din armonia divinității... ” Din câte îmi dau eu seama, acel cerdac al Bojdeucii era fermecat, pentru că amândoi, atunci când
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
nopțile înstelate petrecute în cerdacul bojdeucii de la Iași să-mi cânte ca un rapsod din alte vremuri minunatele povești rupte din sufletul Moldovei, căci glasul lui avea ceva din armonia divinității... ” Din câte îmi dau eu seama, acel cerdac al Bojdeucii era fermecat, pentru că amândoi, atunci când depărtarea unuia de celălalt vă ardea sufletul, firul care vă lega și prin care comunicați era amintirea cerdacului. O altă dovadă că Eminescu nu te-a uitat niciodată este telegrama trimisă din București în ajunul
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
prăvălii și crâșme, pe un ger și un viscol cumplit, v-ați despărțit în capătul de sus al străzii Muzelor /Nicolae Bălcescu de astăzi/. El a plecat acasă, pe strada Kogălniceanu din apropiere, iar dumneata... dumneata încotro ai pornit? Spre Bojdeucă, să primești urătorii, cum îți era tare drag, ori spre debitul de tutun, unde acum stăpân era Zahei? Unde s-a sfârșit drumul dumitale? Spre ce stea ai făcut ultimul pas? Dacă ar fi fost să-i dăm crezare ziaristului
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
tutun, unde acum stăpân era Zahei? Unde s-a sfârșit drumul dumitale? Spre ce stea ai făcut ultimul pas? Dacă ar fi fost să-i dăm crezare ziaristului C.Săteanu, iată ce spune el: „Creangă n-a închis ochii în bojdeuca sa. El a murit în debitul fratelui său Zaheu, debit situat pe strada Golia /astăzi strada Cuza Vodă/ unde s-a constatat moartea, cum reiese din actul oficial, extras din Registrul St ării Civile al Primăriei Iași. La nr.5
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
a ajuns și ministru. Despre acest act vorbește și Mihail Sadoveanu în „Informații despre Ion Creangă”/1933/: Un profesor susține că Ion Creangă și-a dat ultima suflare nu în strada Goliei, cum glăsuiește actul de moarte oficial, ci în bojdeuca lui din strada Țicău no.4, unde locuia de multă vreme cu suferințele și amintirile lui. Deși un act oficial e un act oficial, domnia sa ne declară contra afirmației, opunând o cunoaștere personală a împrejurărilor... Dealtminteri, înainte de apariția piesei oficiale
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]