257 matches
-
Ce performanță! De reținut, oricum, sfîrșitul scrisorii: penibilul deșertăciunilor noastre în fața grandorii muntelui! Ăsta era Geo Bogza din Orion. "Predeal, miercuri 25 febr. 1981 Stimate domnule Val Îmi aduc aminte că în 1963 am fost însoțit de "un tînăr" la bojdeuca lui Creangă, dar dacă nu mi-ați fi spus, n-aș fi știut că ați fost d-voastră. Să vedem, acum, ce s-a petrecut în 1981. Luni, 23 februarie, pe cînd mă pregăteam ca, a doua zi, să plec
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Îi aparțin și câteva articole de atitudine: critică felul puțin onest în care francezul André de Lorde a adaptat Năpasta lui I.L. Caragiale, pledează, într-o scrisoare deschisă adresată lui I.G. Duca, ministrul Instrucțiunii Publice și al Cultelor, pentru transformarea bojdeucii lui Ion Creangă într-un „mic muzeu”, susține, în Teatrul la sate, organizarea de reprezentații teatrale în mediul rural și condamnă pătrunderea în Europa a tangoului, dans care „prinde, ca meserie, la femeia cabareturilor”, dar „pare josnic pentru doamna sau
PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289054_a_290383]
-
valoarea documentară inițială, literaritatea multora dintre pasaje oferă o lectură plăcută. Rezistentă în întregime este însă memorialistica. Texte precum Drumuri moldovene. Pe urmele lui Creangă (1925; Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române), La Comănești (1925), La Voroneț, La Cetatea Albă, La bojdeuca lui Ion Creangă, La munte (1941), Drumuri cirebire (I, 1941) ș.a. seduc prin acuitatea observației, prin plasticitatea tablourilor, prin vioiciunea narațiunii, prin vivacitatea dialogurilor prinse fidel în pronunția lor, prin doza de erudiție strecurată fără emfază, cu un umor ce
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
MUZEUL LITERATURII ROMÂNE DIN IAȘI, instituție de conservare, expunere și cercetare a valorilor literare și culturale din zona Moldovei, înființată în octombrie 1990. Înglobează câteva muzee și case memoriale: Casa „Dosoftei”, Bojdeuca „Ion Creangă”, Muzeul „Vasile Alecsandri” de la Mircești, Casa „Vasile Pogor”, Casa „Otilia Cazimir”, Casa „G. Topîrceanu”, Muzeul „Mihai Eminescu”, Muzeul „Mihail Sadoveanu”, Muzeul Teatrului Național „V. Alecsandri”, Muzeul „Mihai Codreanu”, Casa „Constantin Negruzzi” din satul Hermeziu, comuna Trifești, și Casa
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
întâlniri cu scriitori români sau străini, prezentări și lansări de cărți și reviste literare, recitaluri de muzică, spectacole de teatru, expoziții de artă. Muzeul dedicat mitropolitului Dosoftei adăpostește o expoziție reprezentativă pentru literatura română veche, ilustrând vechile centre tipografice românești. Bojdeuca „Ion Creangă” este primul muzeu memorial literar din România, inaugurat în aprilie 1918. Sunt expuse aici numai obiecte originale care au aparținut povestitorului sau familiei sale. Muzeul „Vasile Alecsandri” se află în casa din Mircești a poetului, construită între 1861
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
fiul Mariei (n. Popa) și al lui Constantin Parascan, țărani. După absolvirea Liceului Teoretic din Onești (1966), a urmat Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967-1972). Devine muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași - Bojdeuca „Ion Creangă” (1972-1975), apoi muzeograf și șef de secție la Casa Pogor și iarăși, din 1989, muzeograf la Bojdeuca „Ion Creangă”. Din 1998 este lector asociat la Facultatea de Litere și Științe a Institutului de Studii Europene „Ștefan Lupașcu” din
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967-1972). Devine muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași - Bojdeuca „Ion Creangă” (1972-1975), apoi muzeograf și șef de secție la Casa Pogor și iarăși, din 1989, muzeograf la Bojdeuca „Ion Creangă”. Din 1998 este lector asociat la Facultatea de Litere și Științe a Institutului de Studii Europene „Ștefan Lupașcu” din Iași, iar din 2002 este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Bacău. Debutează în revista „Alma Mater” cu
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
reiterează lirico-poematic, tot prin apelul la recuzita romantică, povestea de dragoste primordială. În ipostaza de istoric literar, P. se dedică, practic exclusiv, unui singur scriitor: Ion Creangă. Studiul cel mai important, Ion Creangă. Măștile inocenței (2000), este precedat de monografia Bojdeuca „Ion Creangă” (1984) și de Povestea vieții lui Ion Creangă (1996). Construindu-și demersul de la autor înspre operă, comentatorul evită confuzia între biografia unui autor și „viața și opiniile personajelor” sale, ceea ce duce de regulă la biografii romanțate și la
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
tablou de epocă, contextul apariției Junimii și a „Convorbirilor literare” și se urmărește apropierea celor doi scriitori de instituția culturală care i-a consacrat. SCRIERI: Ușile nopții, Iași, 1981; Ion Creangă. „Nu știu alții cum sunt ...” (în colaborare), Iași, 1983; Bojdeuca „Ion Creangă”, Iași, 1984; Sufletul nostru dintâi, Iași, 1984; Vămile iubirii, Iași, 1988; Muzeul Literaturii Române (în colaborare), Iași, 1989; Orga de argint, Iași, 1994; Povestea vieții lui Ion Creangă, Iași, 1996; Ion Creangă și lumea în care a trăit
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
părinților, ci a statului, a satului, constituind o aripă a școlii. Să fi spus: „casa natală”? - nici așa: m-am născut În zorii zilei de 2 octombrie 1935 “În altă parte”, cu vreo douăzeci de metri spre drum, Într-o bojdeucă de lut, acoperită cu paie, cumpărată o dată cu terenul pentru școală. Așadar; casa-părintească nu era a părinților, nici natală a mea. Și totuși, din pricina casei noastre a tărăgănat tata plecarea În refugiu, dincolo de Prut, după acel nenorocit 28 iunie 1940, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de șaptesprezece ani, la intervențiile repetate (și Înflăcărate) ale tatei, obținuse dispensă de vârstă ca să intre la școala Normală din Orhei. Desigur, după studii, În Mana noastră avea să se Întoarcă, deci la școala lui muncise la curățatul terenului (cu tot cu bojdeuca În care mă născusem), la săpatul temeliei, la făcutul cochileților. Și la scos piatră din coasta unui deal din apropiere... ...Simțindu-se vinovat de moartea băiatului - doar el Îi băgase În cap să se facă Învățător - tata oprise lucrările și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Pantelimon, ca să fie și mai al lor. Stau În calidor și văd. Văd ceea ce n-am văzut vreodată, nici măcar În fotografii: casa În care m-am născut (decât Într-un colț de fotografie, un colț de acoperiș de stuh). - Nici măcar bojdeucă nu era, de să zici..., zice tata. Cândva, demult, fusese casă, dar noi am găsit o ruină, vecinii azvârleau În curtea ei gunoaiele, trecătorii Își făceau nevoile. Nu numai tufele de soc crescuseră mai Înalte decât acoperișul, dar și cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Stau În calidorul casei din Mana. Privesc spre locul dintre poarta mare și portiță, acum neted ca În palmă, șlefuit, lustruit, dichisit - ca o curte de școală ce este. Știu (acum) că acolo a fost ruina pe care tata nici bojdeucă nu voia să o numească; știu, acum, că acea ruină, reparată cum dăduse Dumnezeu (presupun că grija de căpătâi a tatei fusese acoperișul - de aceea se și spune: «a avea un acoperiș») este locul În care s-a născut fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-o spre depozitul de lemne, cu o trăsură apărută, din fericire, ca din pământ. Norocul începuse să-mi surâdă și starea mea sufletească se înseninase și ea. De obicei, mahalaua mă deprimă prin sărăcia ei monotonă, astăzi însă, nu ! Chiar bojdeucile cu geamul de-o palmă, cu curți noroioase prin care mișunau purcei, câini, găini și copii mucoși, îmbrăcați ca vai de lume și la care striga acrită câte o femeie ofilită de treabă, cu părul adunat neglijent într-un conci
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
din poezia “Mai am un singur dor”. Apoi, cred că tot în acele nopți de vrajă, în sufletul său au răsărit și s-au șlefuit versurile poeziei “Sara pe deal”, pe care apoi a pus-o pe hârtie în cerdacul Bojdeucii lui Creangă... Ajuns pe creasta Repedii, am lăsat privirea să hălăduiască asupra Iașilor - o reptilă antediluviană colăcită de-a lungul Bahluiului, cu multiple tentacule întinse pe cele șapte coline... Privesc la copăcimea din jurul meu. Toate frunzele au primit câte un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
legume. Când au ajuns din nou în curte, în dreptul pavilionului național, am ieșit înaintea lor zâmbind: Aveți mare noroc că tocmai ne-a cerut vecinul să-i împrumutăm cățeaua dată de Sfânta Vineri. Altfel n-ajungeați dumneavoastră întregi lângă zidul bojdeucii noastre. Așa bojdeucă mai rar. Din păcate chiar foarte rar. E muncă multă aici. Da. Sunt aproape doi ani de viață și de lucru. Și inspecția a continuat, după rutină, pe registre, pe vorbe, iar pe registre: registrul de cheltuieli
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ajuns din nou în curte, în dreptul pavilionului național, am ieșit înaintea lor zâmbind: Aveți mare noroc că tocmai ne-a cerut vecinul să-i împrumutăm cățeaua dată de Sfânta Vineri. Altfel n-ajungeați dumneavoastră întregi lângă zidul bojdeucii noastre. Așa bojdeucă mai rar. Din păcate chiar foarte rar. E muncă multă aici. Da. Sunt aproape doi ani de viață și de lucru. Și inspecția a continuat, după rutină, pe registre, pe vorbe, iar pe registre: registrul de cheltuieli obștești, fondul școlii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
că această cruntă realitate este înfățișată la 4 dec. 1989, deci cu două săptămâni înainte de marea cotitură a istoriei noastre, încă o dovadă în plus de scriitor militant, vehement, împotriva regimului draconic - totalitar importat de vânduții neamului nostru. În ,,La Bojdeuca din Țicău” reamintește că până la domnul Creangă nimeni de pe această vale a plângerii nu a cuvântat mai frumos și că în ograda Bojdeucii se adună, adeseori, marii boieri ai culturii românești și ai sufletului nostru. În ,,Corabia nebună” prezintă realitatea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
în plus de scriitor militant, vehement, împotriva regimului draconic - totalitar importat de vânduții neamului nostru. În ,,La Bojdeuca din Țicău” reamintește că până la domnul Creangă nimeni de pe această vale a plângerii nu a cuvântat mai frumos și că în ograda Bojdeucii se adună, adeseori, marii boieri ai culturii românești și ai sufletului nostru. În ,,Corabia nebună” prezintă realitatea zilei de 22 decembrie 1989 afirmând profetic: ,,Corabia nebună merge în derivă spre tărâmul pieirii și numai Speranța ne dă tăria de a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
un colț luminat de gingășia și sinceritatea “micilor-mari” pictori, care au pășit cu sfială, prin ochii minții și lumina culorilor, spre un tărâm nou. Cu gânduri frumoase și simțire curată, am pornit să ne facem cunoscuți, îndreptându-ne pașii spe Bojdeuca din Țicău. Casa ne aștepta gătită cu ștergare și ouă bătute cu mărgele în strălucirea soarelui blând, primitor, cu ulcele românești pe buturugi vechi. Apoi ne-am îndreptat spre Casa Pogor, conduși de minunatul elev, Mihai Panaite, și de speciala
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
televizate. Casa “Dosoftei” ne-a primit cu generozitate și încântare, pentru că noi am dus acolo explozia de culoare și suflet a lucrărilor elevei Andreea Mihoc (e vorba de icoane pe lemn, la zi de sărbătoare). Activitățile cu Sabin Bălașa, la Bojdeucă și la Sala Pașilor Pierduți, ne amintește cât de mult pot fi atinse corzile sufletului de albastrul magic. Și astfel... fascinația a rămas săditătă în sufletul elevului Afloarei Marian. Marian va împărți mai departe, cu sfințenie, fiecăruia, din zborul păsărilor
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
scrie în „II Adause” - Gr. Crețu din lucrarea „Tipografiile...” * LĂMURIRE Chipul alăturat al nemuritorului Ion Creangă este scos de pe un tablou în culori, de fotograful Hartwig din Bârlad. Tabloul l-am cumpărat de la Tinca Vartic, care stă și azi în bojdeuca lui Creangă din Iași, mahalaua Țicăului de sus. Tinca Vartic mi-a spus că chipul acesta e făcut de un iconar - Mușnețeanu de pe o fotografie a lui Creangă. El semăna bine cu fotografia, dar nu l-a cumpărat nimene, căci
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
p. 86). 155 Înainte de a scrie romanul, Lovinescu pleacă în călătorie la Iași, în căutarea "inspirației". Din "agende" am cules următoarele notații: 20 iunie 1935: "întâlnirea cu Gallia Tudor îmi dă punctul de plecare a romanului Bălăuca"; 29-30 iunie: "Excursie Bojdeuca, Eternitate, Socola, Cetățuie, Galata, Frumoasa. Mare impresie". 156 Vezi Mario Praz, capitolul "The Beauty of the Medusa", în volumul The Romantic Agony, traducere din limba italiană de Angus Davidson, Collins, Londra, 1966, ediția a II-a, pp. 41-71. 157 Ilina
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în cărți, de a ghici viitorul, a deznoda farmece și a vindeca prin descântece persoanele bolnave. Locuia Chiar pe malul apei, cam pe locul unde acum se află Centrul de cultură George Apostu, într-o casă din vălătuci, asemănătoare cu Bojdeuca din Țicău, cu două odăi și chiler, care era în același timp, și sală de așteptare. După ce i-a cerut cincizeci de lei, i-a stins patru bucăți de jar într-un ibric cu apă rece pe care-l ținea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Copou (7,3 cm) Parcul Expoziției (5,7 cm)-Bojdeuca lui Ion Creangă (12,3 cm). Cerințe:-1. Calculați distanțele dintre punctul de pornire și fiecare obiectiv turistic de pe traseu; 2.Calculați lungimea totală a itinerarului între Palatul Culturii și Bojdeuca lui Ion Creangă. Exemplu b). Competențe specifice verificateclasa a X-a Explicarea unui proces/fenomen geografic în urma rezolvării de probleme și Construirea sau deconstruirea unui enunț, judecăți de valoare, pe baza unor argumente științifice (ambele competențe sunt formulate, personalizate, de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]