2,421 matches
-
literare, Victor Eftimiu "laudă bolșevismul lui Stalin". Ar dori "intrarea noastră în republica sovietică. Odios, odios, izbucnește Lovinescu, mă indignează și scârbește" (24 martie 1941). Dar peste puțin timp, dramaturgul schimbă macazul și va fi "bine cu legionarii". Eticheta de bolșevic e pusă și pe fruntea lui N. Carandino, prim redactor la ziarul "Facla", (cunoscut prin orientarea lui de stânga), a lui Eugen Jebeleanu, a lui D. Corbea, care trecuse, pare-se, de la Garda de Fier la comuniști, și cu toate că era
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
poetizeze ororile./ Bach încearcă încă o dată să ne lege de Dumnezeu.// Decapitările regale și lupta împotriva monarhiilor./ Iluminismul aruncă năvodul rațiunii peste intuiție și imaginație./ Napoleon se războiește cu toată Europa. Revoluțiile aduc/ nenorocire și haos./ Revoluția industrială mecanizează totul. Bolșevicii reușesc marea/ înșelăciune și un secol de teroare se dezlănțuie. Regii abdică." Versurile sunt aici aproape expozitive și tranzitive, fără ambiguizare simbolică, efecte de stil, sugestivități de atmosferă. E o anumită structură istorico-ideologică fixată de poet, firul central al unei
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
în proporții egale. Și travestiții iubeau patinajul artistic, dat fiind că patinatoarele semănau cu un băiat travestit. Patinajul artistic îl iubeau și rusofilii, pentru că el era acompaniat de muzica pe care rusofilii o considerau muzică rusească. Îl iubeau și vechii bolșevici, deoarece împreună cu frumusețea sovietică dânșii au parcurs întregul drum lung și complicat de transformare a acesteia în patinaj artistic. Îl iubeau chiar și disidenții care sperau sincer că, odată și odată, patinatorul artistic nu va prinde partenera aflată în zbor
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
a construi canalul între anii 1949 și 1955. Pe cel care între timp ajunsese profesor și judecase responsabil coordonatele lucrării, nu-l consultase nimeni. Era „doar lucrarea lor”, a unor „specialiști” de inspirație sovietică, atotștiutori. Eșecul datorat nepriceperii unor pseudospecialiști bolșevici staliniști nu fusese, firește, luat în calcul de distinșii politehniști timișoreni. Inginerul de atunci Aurel Bărglăzan, omul obișnuit să investească încredere în semeni și în rațiunea lor umană, cel care se pricepea să modeleze suflete și conștiințe, nu avea cum
Agenda2006-11-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284862_a_286191]
-
Când le-a pus întrebări și le-a spus câte ceva despre puterea exploziei unei mine, lucrurile s-au schimbat; s-a impus și l-au respectat pe sublocotenentul cu mustața abia mijită. A plecat cu ei să-i înfrunte pe bolșevicii care tăiaseră trup din trupul țării. A văzut aievea moartea cu ochii, camarazi sfârtecați de obuze, șrapnele și mine, tineri căzuți la datorie, pădurarii bucovineni, într-o încleștare pentru țară. Au mers cu el până la Cotul Donului, curățând șosele și
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
zile, cu opriri scurte, apoi, înghesuiți într-un mărfar, 30 de oameni într-un vagon, timp de aproape 16 zile; și din nou la drum spre ceea ce urma să fie valea pierzaniei, într-un lăcaș de cult, pe care iconoclaștii bolșevici îl transformaseră încă din 1917 într-un gulag. O mănăstire pentru captivi Mănăstirea Oranki de pe Volga, într-o pădure, 3 000 de prizonieri. Acolo a trăit timp de 4 ani clipe care și acum îl urmăresc uneori. Pe un imens
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
de 6 ani: Astrahan. Oranki, Karaganda, Kiev, Sverdlovsk, Arhanghelsk și Moscova și până la anii petrecuți în temnițele comuniste românești și în surghiunul din Bărăgan. Părintele Bejan amintește în scrierile sale și despre o legendă legată de uciderea și îngroparea de către bolșevici a călugărilor de la Oranki. Martor ocular la exhumarea osemintelor celor uciși în incinta mănăstirii, Bejan povestește legenda auzită de la călugărul Teodot, supraviețuitor al măcelului - din fântâna în preajma căreia a fost înmormântat starețul mănăstirii, din când în când țâșnește apa la
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
risipește nu doar în poezie, proză și gazetărie, dar și în alcool, pederastie și stupefiante. Om al exceselor în intimitate și spirit al paroxismelor în gîndire, Streinul moare la 35 de ani (în 1945), scăpînd astfel de închisoarea la care bolșevicii n-ar fi ezitat să-l trimită. La polul opus e Traian Chelariu, fire meditativă mergînd pînă la reverii religioase, pentru care scrisul e singura soluție a păstrării echilibrului interior. Retras și fără apetit social, Chelariu e prototipul de filosof
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
fotografie a marelui revoluționar, apoi trenul a ocolit Golful Finic, a traversat Finlanda și a ajuns în gara cu acest nume din centrul Petrogradului răsculat. Trei mii de kilometri, parcurși în două săptămâni. Însoțitori îi erau lui Lenin următorii: vechiul bolșevic Radek, expert în probleme internaționale, care va fi expediat de Stalin în Gulag, douăzeci de ani mai târziu, unde va fi omorît în bătaie de codeținuți; Safarov, vechi bolșevic și el, fondatorul Partidului Comunist turc, și soția lui; Inessa Armand
Biografia lui Lenin () [Corola-journal/Journalistic/4219_a_5544]
-
fondatorul Partidului Comunist turc, și soția lui; Inessa Armand, o franțuzoaică provenită prin mamă dintr-o familie burgheză moscovită, cu care Lenin avusese o legătură și care va muri în 1920, la 46 de ani, de holeră; Zinoviev, tot vechi bolșevic, care va fi ucis din ordinul lui Stalin, în urma unui proces înscenat, precum acela al lui Buharin descris de Orwell în romanul Zero și Infinitul; și alții pe care Service nu-i menționează. Lunga călătorie nu e lipsită de certuri
Biografia lui Lenin () [Corola-journal/Journalistic/4219_a_5544]
-
Susținând că "uniunea contra naturii, care - în spiritul oportunismului politic -, s-a format între național-liberali (PNL) și partidul moștenitor al comuniștilor (PSD)", Tokes apreciază că "foștii lideri liberali cu trecut glorios - urmăriți și încarcerați pentru convingerile lor politice de către comuniștii bolșevici - se învârt în mormânt" atunci când Crin Antonescu și actualii lideri liberali "împrumută legitimitate politică restaurației postcomuniste". În legătură cu dezbaterea de la Strasbourg, Tokes a apreciat prestația popularilor europeni și a reprezentanților PDL în PE, menționând că "în calitate de cetățeni loiali ai României, precum și
Tokes acuză: Guvernarea USL se răzbună pe maghiari () [Corola-journal/Journalistic/42327_a_43652]
-
în viața publică prin vectori de presă îl împinge la căutarea unui partid în care să-și regăsească tribulațiile. Motivația îi este sporită de atentatul din 8 decembrie 1920, cînd bomba pusă în Senatul României de un grup de trei bolșevici (Max Goldstein, Saul Osias și Leon Lichtblau), duce la moartea președintelui instituției, a ministrului Justiției și a doi senatori. Primul act terorist din istoria României Mari îl convinge pe Brăileanu că marxismul nu e o doctrină urzită din distincții conceptuale
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
bază o eroare — naționalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de naționalism li s-a tras sfârșitul legionarilor. La comuniști, dacă nu ești cu ei — sau nu mai ești cu ei — înseamnă că ești legionar. De ce acest „sindrom legionar“ la bolșevici, mă întrebați? Fiindcă legionarii sunt singurii români care n au avut în dicționar la litera G cuvântul glumă și când îi prindeau pe comuniști era vai de cozonacul lor. Dar de fapt nici comuniștii nu știu de glumă; ăsta-i
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de vechile timidități ale romanticului de odinioară. Îl și văd zâmbind la gândul că acum, la o vârstă târzie, scrie o literatură „neconvențională”, în răspăr cu pudibonderia oficială ce domnește în școală, în literatură, în întreaga societate „ideologizată” de partidul bolșevicilor (pripășiți sau băștinași) din România. După ce trecuse prin atâtea, voia să și regăsească „firea ascunsă” sub straturile de personalitate educată, „construită” pe un model cultural indus de familie, școală etc. Înainte de a muri dorea să afle, în fine, cine este
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
civilizație urbană se poate lipsi de anotimpuri. Iar Securitatea e produsul acestei pseudocivilizații socialiste. Țăranii nu ascund securiști printre ei, securistul de la CAP a ajuns fie bețiv, fie prost, astfel Încât nimeni nu Îl mai ia În serios, astăzi, când ultimii bolșevici autentici sunt pe ducă, iar progeniturile lor, aleșii, trăiesc aberațiile epocii pentru că trebuie să trăiască, conștienți că viața nu apare și dispare În funcție de un sistem social sau economic, ci datorită iubirilor și suferințelor omenești. Turnătorii nu se pot ascunde În spatele
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
se poate scoate taică-tău. — Dacă faci asta pentru mine Îți dau o sută de dolari, valută forte. — Nu-mi dai nimic, bestie, nu am nevoie de banii tăi, nu mă cumperi tu pe mine. Tu să mă scapi de bolșevicul ăla de Siboiu. S-a făcut. Hai, dezbracă-te. — Ho! Că Încă nu ți-am spus cum Îl putem salva pe tovarășul prim secretar. — Așa e, a zis el cu lehamite. — E la cenaclu unul de la Hașdeu, Vasile Moare... — Hă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
altera nicicum părerile și bunul gust..." Marea ei tragedie a început în 1935, o dată cu arestarea și condamnarea (efectiv la moarte) a fiului ei și al fostului soț - Gumiliov, executat "spre luare aminte" după răscoala marinarilor din Kronștad. Știau prea bine bolșevicii că omorând fiul ucizi și mama. Pedeapsa fiului comutată la cinci ani de lagăr este reluată în 1949, de data aceasta urcată la 25 de ani, și casată la ceva timp după moartea lui Stalin. Recviemul a fost scris între
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
un colț de masă, pe o scândură, având drept față de masă un ziar) înălțarea unei maiestuoase Catedrale episcopale la Bălți, a unui Palat Mitropolitan la Cernăuți, ambele, cu multe așezăminte anexe, ridică biserici noi și redeschide multe altele, transformate de bolșevici în grajduri, depozite de cereale, în cel mai bun caz, în cămine culturale, construiește școli laice, șosele, face donații importante pentru construirea unei noi biserici în orașul natal, Pașcani, dar și pentru dotarea armatei, pentru tipărituri etc. Un ziditor de
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
Europa de lagăre de exterminare, ci Adolf și dublul său, Stalin. Etatismul, conformismul, disciplina cazonă, organizarea de demonstrații populare mamut și ambiția de a nivela societatea sunt priorități ale fascismului pe care comunismul le-a pus în practică pretutindeni unde bolșevicii au ajuns la putere. În formele degradante de acum, "corectitudinea publică" face cu agresivitate același lucru. Și fascismul, și comunismul visează la o lume dominată de uniformitate (dacă de cimitire e mai greu!), în care singurul limbaj e cel vidat
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
utilizat probabil altă dată, cândva, de alții, tot ca document de epocă, Mircea Damian e în schimb veritabil artist în câteva din nuvelele strânse în culegerile "Eu sau frate-miu"(1930) și "Două și-un cățel" (1935) selectate apoi în "Bolșevicul", unde personajele și situațiile momentelor lui Caragiale revin, de astă dată într-o lume absurdă nu ca fond, ci ca formă: mistificarea patologică (dubla personalitate, autocopia), mutații de caracter surprinse în aspectul lor mai mult grotesc decât misterios, dar cu
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
cei ce-și dau cu părerea o fac folosind nume de împrumut. E o nouă formulă a lașității, a lipsei curajului de a-ți asuma, cu nume și prenume, o opinie. Dar e, în același timp, o străveche stratagemă a bolșevicilor, care s-au ascuns mereu în spatele unor "noms de guerre", de la Stalin la Pătrășcanu. Aceia măcar aveau scuza că se aflau în ilegalitate! Actorii de azi n-o au decât pe cea a propriilor frici și frustrări. (Și pentru că veni
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
Nu! dictaturii staliniste, scoaterea lui din Ťta-bloulť vechii mișcări sau măcar deplasarea într-o zonă periferică a acesteia erau inevitabile. Foarte cosmetizate în funcție de cerințele ideologice ale momentelor cînd au fost redactate, Ťmemoriileť unora dintre foștii lui tovarăși deveniți și rămași bolșevici (Alecu Constantinescu, Gh. M. Bujor) îl prezintă de aceea pe tînărul Istrati în ipostaza unui aderent accidental, instabil și chiar nociv, prin datele temperamentale, mișcării. O imagine pe care o contrazic amintirile, inedite pînă acum, rămase de la un jurnalist brăilean
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
cu harababura în care s-a prăbușit, vreme de câteva luni, România. În locul lui Geoană, nu numai că nu l-aș fi ținut pe Iliescu în preajmă, dar aș fi condiționat preluarea conducerii PSD-ului de înlăturarea totală a străvechiului bolșevic. Mi-aș fi pus întrebarea de bun simț: de ce mi-ar vrea binele un om pe care l-am învins usturător? De ce-ar fi bun cu mine cineva care întreaga lui viață n-a vrut decât răul țării, la
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
cât mai repede ziua de 19 mai!" e tot ce-a putut rosti acest ultim produs la populismului stângisto-resentimentar -și probabil că aici va și rămâne. Propoziția de mai sus cuprinde o veritabilă artă poetică inspirată de manualele simpliste ale bolșevicilor. E cea mai bună dovadă că Geoană nu are nici o intenție să tragă învățăminte din aventura funestă în care și-a împins partidul. Sigur, Geoană e liber să uite orice. Din nefericire pentru el, lista lucrurilor catastrofale pe care le-
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
instinct primar al literaturii oportuniste de a se adapta, de a se conforma timpului politic. Comanda socială nu mai e liber consimțită, ci opresivă, dictatorială. Literatura proletcultistă avangardistă vrea să fie proletară de capul ei, fără să se subordoneze partidului bolșevic. Dar, dacă nu se subordonează explicit, nu înseamnă că eroarea nu este aceeași, în sensul denaturării artei. Aerul ei de libertate e fals. Alterările estetice s-au produs. Rezultatul nu e o literatură mai liberă, mai inteligentă, mai expresivă, mai
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]