233 matches
-
Pe columna lui Traian se pot identifica posturi de prim ajutor pentru răniți și diverse instrumente utilizate în practica medicală. În evul mediu, medicina a fost practicată de vraci și au apărut primele forme organizatorice de asistență medicală prin înființarea “ bolnițelor mănăstirești” unde aveau acces în principal călugării bătrâni și bolnavi, iar mai târziu laicii bătrâni, bolnavi și săraci. Prima bolniță a apărut în Transilvania, la Mănăștur, lângă Cluj în 1061, ulterior au apărut la Bistrița, Oradea, Brașov, Prislop, iar în
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
În evul mediu, medicina a fost practicată de vraci și au apărut primele forme organizatorice de asistență medicală prin înființarea “ bolnițelor mănăstirești” unde aveau acces în principal călugării bătrâni și bolnavi, iar mai târziu laicii bătrâni, bolnavi și săraci. Prima bolniță a apărut în Transilvania, la Mănăștur, lângă Cluj în 1061, ulterior au apărut la Bistrița, Oradea, Brașov, Prislop, iar în Moldova la Cotnari; în Țara Romănească la Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea. Mai târziu au apărut azile-spital pentru laici, în Transilvania
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
și despre acțiunea demonilor În Îmbolnăviri. Fără Îndoială că provinciile românești ce aparțineau spațiului ortodox cunosc În istoria lor aceiași evoluție cu privire la atitudinea față de semenul În suferință. În istoria noastră primele așezăminte destinate Îngrijirii bolnavilor sunt cunoscute sub numele de bolnițe, denumire de origine slavă ce apare În perioadă slavonă a bisericii noastre. Mai precis ele apar În secolul al XV-lea pe lângă mănăstiri, cu scopul de a Îngriji și ocroti bolnavii, bătrânii, săracii și văduvele. În aceste lăcașuri desigur nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de a Îngriji și ocroti bolnavii, bătrânii, săracii și văduvele. În aceste lăcașuri desigur nu se practica o asistență medicală calificată, Îngrijirile fiind asigurate de monahi și monahii, prin asistență duhovnicească și medicină empirică, baza fiind rugăciunea și ritualul creștin. „Bolnițele noastre mănăstirești au fost spitalele specifice acelor vremuri” spun istoricii În domeniu, iar cea mai veche bolniță atestată documentar este cea de la Bistrița, ridicată de Barbu Craiovescu În secolul al XV-lea. Cele mai cunoscute așezăminte ale acelor timpuri sunt
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o asistență medicală calificată, Îngrijirile fiind asigurate de monahi și monahii, prin asistență duhovnicească și medicină empirică, baza fiind rugăciunea și ritualul creștin. „Bolnițele noastre mănăstirești au fost spitalele specifice acelor vremuri” spun istoricii În domeniu, iar cea mai veche bolniță atestată documentar este cea de la Bistrița, ridicată de Barbu Craiovescu În secolul al XV-lea. Cele mai cunoscute așezăminte ale acelor timpuri sunt cele de la Curtea de Argeș, Cozia, Hurezi, Voichița, Neamț. „Primea starețul nostru (Paisie Velicikovschi n.n.) și bărbați mireni ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și bărbați mireni ce sufereau de diferite boale sau chinuiți de diferite duhuri și care nu aveau unde să-și plece capul, Îi hrănea din masa comună și ei trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarte” Este vorba despre bolnița de la Mănăstirea Neamțului care va deveni ulterior „Ospiciul de la Neamț” unde va fi internat Mihai Eminescu În iarna dintre anii 1886-1887 și va scrie poate cea mai frumoasă poezie a sa și a liricii românești „De ce nu vii”. Pe măsură ce vor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de la Neamț” unde va fi internat Mihai Eminescu În iarna dintre anii 1886-1887 și va scrie poate cea mai frumoasă poezie a sa și a liricii românești „De ce nu vii”. Pe măsură ce vor apărea primele spitale (secolele XVIII-XIX, Întocmai ca și bolnițele, tot În jurul bisericilor sau mănăstirilor), aceste așezăminte Își vor Înceta activitatea, majoritatea lor transformându-se În ospicii sau aziluri. Organizarea spitalelor se va face după model occidental, unde, ca și În spațiul ortodox, la Începuturi relația cu biserica catolică era
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din Viena etc. Aceste spitale vor deveni centre medicale puternice, situându-se În avangarda cercetării și pregătirii medicale la nivel european. Primul spital atestat documentar În spațiul românesc este cel de la Sibiu (la 24 iunie 1292) care apare chiar Înaintea bolnițelor din celelalte zone locuite de români, iar al doilea va fi cel de la Suceava În 1619, ctitorit de Anastasie Crimca, mitropolit al Moldovei În două rânduri; 1608-1617 și 1619-1629, el fiind și ctitorul Mănăstirii Dragomirna. În 1715 se Înființează Spitalul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
treptat În toată Moldova. În 1757 la Focșani se Înființează Spitalul de la Sfântul Prooroc Samoil pentru bolnavii de orice religie și naționalitate, cărora li se vor acorda asistență medicală gratuită, iar În Încheierea acestui fenomen menționăm transformarea la 1789 a bolniței de la Precista, aparținând Episcopiei Romanului, În spitalul cu același nume. Prima jumătate a secolului al XIX-lea și Îndeosebi a doua jumătate a aceluiași secol marchează etapa constituirii unei adevărate rețele spitalicești ctitorite de oameni de bine care construiau aceste
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
numea Sfântul Grigorie Teologul instituția de binefacere Întemeiată de Sfântul Vasile cel Mare, care apoi a fost o paradigmă pentru asis‑ tența socială de mai târziu, chiar până În zilele noastre. Primele spitale au fost Înființate În incinta mănăstirilor, așa‑numitele bolnițe unde monahii stăteau ca În fața alta‑ rului la patul fiecărui suferind pe care Îl slujeau. Pe lângă bolnițe, În preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o paradigmă pentru asis‑ tența socială de mai târziu, chiar până În zilele noastre. Primele spitale au fost Înființate În incinta mănăstirilor, așa‑numitele bolnițe unde monahii stăteau ca În fața alta‑ rului la patul fiecărui suferind pe care Îl slujeau. Pe lângă bolnițe, În preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care‑i Îngrijeau pe semenii lor considerau că, În ceea ce privește valoarea și Însemnătatea omului, după Dumnezeu, orice om este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
e nevoie de lucrarea faptelor bune. „Dacă aceasta lipsește, nu ne poate fi de nici un folos numele de creștin”101. Credința fără fapte este numai o umbră fără de putere 102. Nu ne‑am propus aici să aducem precizări despre toate bolnițele Întemeiate de călugării români În incinta mănăs‑ tirilor noastre, pentru că au fost nenumărate astfel de clădiri unde bolnavii erau Îngrijiți, mângâiați sufletește, Întăriți duhovnicește și În cele din urmă, unii primeau vindecarea. Vom aminti doar câteva pe care le‑am
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru Împodobirea biserici‑ lor și mântuirea sufletelor, mitropolitul Atanasie Crimca (al Moldovei și Sucevei † 1631) s‑a Îngrijit și de alinarea bolilor și suferințelor trupești. Astfel, În anul 1610 a Înființat o bolniță la Mănăstirea Dragomirna, unde se Îngrijeau, atât călugări, cât și mireni. Iar În anul 1619 a Înființat un ade‑ vărat spital În orașul Suceava, unde se vindecau numeroși suferinzi. Urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, un mare spirit disciplinat și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Încredințându‑i fratelui Onosie, bolni‑ cerul mănăstirii. El cerea Îngrijitorilor să slujească bolna‑ vilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai bună, pâine albă și vin, să‑i spele săptămânal și să le mențină curățenie exemplară În bolniță. Starețul primea la spital și bărbați mireni care sufereau de diferite boli și care nu aveau unde să‑și plece capul. Aceștia erau așezați În chilii aparte, «hrăniți din masa comună și trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarteă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din urmașii săi la condu‑ cerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a ame‑ najat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 107. S‑a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806‑1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 108. Mai aproape de zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913‑1960), cu metania din Mănăstirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În pustiul Hozeva, avea În obștea Sfântului Sava ascul‑ tarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie și Îngrijea marea bibliotecă a mănăs‑ tirii, iar ziua era infirmier și Îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării și sihaștrii bolnavi, le ducea mâncare, spăla rănile răniților de război aduși aici de pe front și alina pe toți cu dragoste, iar cu inima neîncetat se ruga și simțea pe Hristos 109. Acestea sunt pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nevătămat”123. În concluzie, subliniem că Împlinirea poruncii iubirii aproa‑ pelui a fost urmărită cu deosebită râvnă de toți sfinții creștini. Preocuparea de a sluji cât mai mult pe aproapele a stat la temelia mărețelor Înfăptuiri de folos obștesc, ca : bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au Înțeles că fericirea În lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismu‑ lui, reușesc să‑și consacre tot zelul și strădania slujirii seme‑ nilor, cu iubirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cinste Anton Cincu, născut în Tecuci și demnitar la mijlocul secolului al XIX-lea în Tecuci. Mama lui Anton Cincu, serdăreasa Smaranda, supranumită doftoroaia, l-a îngrijit chiar și pe domnitorul Alexandru Ion Cuza. Ea a înființat în anul 1845 o bolniță, singurul dispensar sanitar din județ. Aici a adus ca doctori pe Sarhos Frantz care dădea consultații gratuite și pe Moritz Kernbach care tratase de „pecinginea rea” pe locuitorii Dorohoiului, pe care îi plătește din banii ei. Vin apoi aici ca
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pot fi cvasiechivalenți, diacronic și/ sau sincronic. În locul termenului boală înțeles ca ansamblu de fenomene anormale, fizice sau psihice, provocate la un subiect, de una sau mai multe cauze endogene sau exogene, circula în medicina românească practicată de călugări, forma bolnițe (sl. veche boli), cu sensul de durere. Farmacistul din Transilvania purta numele latinesc de apothicarius (prima farmacie publică a fost înființată la Sibiu, atestată documentar din 1494), iar în Muntenia și Moldova circulau sinonimele spiciar (consemnat în 1651, în timpul domniei
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
m. arh. pop.: casa de lemn Dobrin - arhitectură populară, sec. al XIX-lea, - m. arh. pop.: casa Miscurici - jum. Sec. al XIX-lea, - m. arh. pop.: casa Popescu Ciovină din Jiblea Veche; - m.m. cimitirul eroilor din primul război mondial de la Bolnița (mutat de la Jiblea); - rezervație naturală „Cozia Lotrișor” (21 000 ha); - muzeul „Limeșului Alutan”, frontiera romană de pe Olt (sistemul de fortificații), muzeu Încă În organizare; - etnografie și folclor: formație de dansuri și cor laureate; - festivalul interjudețean „CÎntecele Oltului”, luna august; - festivalul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
localitatea Ciungeta - important punct hidroenergetic, centru turistic; - hidrocentrala de pe Lotru - cea mai mare de pe rîurile interioare (510 MW). - Pensiunea Coibănelu - lac de acumulare. MUEREASCA. - Monumente de arhitectură: - Biserica „Sf. Nicolae”, sec. XIX, În Muereasca de Jos - Mănăstirea Frăsinei, sec. XIX, Bolnița, sec. XVIIII, pictură; - etnografie și folclor: - vatră folclorică, - formație de fluierași. OLĂNEȘTI. - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1778-1789, cu pictură, În satul Cheia; - m. i. arh.: schitul Iezeru, construit Înainte de 1500, cu pictură din sec. al XVIII-lea; - m. i
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
zis: - Hai să mergem. Whitey dispăruse și barul era gol, cu excepția lui Mike, care-l ținea pe Slim dintr-o parte. Frankie Dolan era de cealaltă parte. Am aflat a doua zi de la Frankie că Slim era bine. - Doctoru’ de la bolniță a zis că lama a trecut de puțin pe lîng-un rinichi. Roy a zis: - Căcănaru’. Unu’ mare șmecher mai Înțeleg, da’ un tip din acesta, care umblă după mărunțiș pe jos la bar! Îl așteptam. Îi trăgeam Întîi una-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
sora în toate împrejurările și în diferitele incidențe medicale, fie chirurgicale (chirurgie mică), fie, în special, în bolile diferite care s-au împletit cu istoria acestor meleaguri. Instruite în anumite formațiuni de mănăstire uneori în ospicii, alteori în spitale sau bolnițe, profesiunea de soră medicală, fie călugăriță, fie (de prin secolul al XVIII-lea, în spitale) a fost definitiv consacrată în medicina timpului. În Iași au existat ospicii care, îngrijind femei sau copii, au constituit importante școli de formare a sorei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
studierea asistenței medicale "călugărești" (definită astfel de Simion Reli, profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuți) a fost împiedicată, în 1965-1975, prin difuzarea opiniei lui I. Vatamanu care minimiza (chiar nega) nu numai amploarea acțiunii, cât și existența ei, a bolnițelor de mănăstire chiar. Nu cunoștem ce anume a explicat, în acea vreme, îndârjirea cu care și-a propagat opinia N. Vatamanu, care, cum știm, a fost un eminent istoric al medicinii. Evoluția cercetărilor a infirmat aserțiunile lui Vatamanu; astăzi știm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]