233 matches
-
și despre acțiunea demonilor În Îmbolnăviri. Fără Îndoială că provinciile românești ce aparțineau spațiului ortodox cunosc În istoria lor aceiași evoluție cu privire la atitudinea față de semenul În suferință. În istoria noastră primele așezăminte destinate Îngrijirii bolnavilor sunt cunoscute sub numele de bolnițe, denumire de origine slavă ce apare În perioadă slavonă a bisericii noastre. Mai precis ele apar În secolul al XV-lea pe lângă mănăstiri, cu scopul de a Îngriji și ocroti bolnavii, bătrânii, săracii și văduvele. În aceste lăcașuri desigur nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de a Îngriji și ocroti bolnavii, bătrânii, săracii și văduvele. În aceste lăcașuri desigur nu se practica o asistență medicală calificată, Îngrijirile fiind asigurate de monahi și monahii, prin asistență duhovnicească și medicină empirică, baza fiind rugăciunea și ritualul creștin. „Bolnițele noastre mănăstirești au fost spitalele specifice acelor vremuri” spun istoricii În domeniu, iar cea mai veche bolniță atestată documentar este cea de la Bistrița, ridicată de Barbu Craiovescu În secolul al XV-lea. Cele mai cunoscute așezăminte ale acelor timpuri sunt
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o asistență medicală calificată, Îngrijirile fiind asigurate de monahi și monahii, prin asistență duhovnicească și medicină empirică, baza fiind rugăciunea și ritualul creștin. „Bolnițele noastre mănăstirești au fost spitalele specifice acelor vremuri” spun istoricii În domeniu, iar cea mai veche bolniță atestată documentar este cea de la Bistrița, ridicată de Barbu Craiovescu În secolul al XV-lea. Cele mai cunoscute așezăminte ale acelor timpuri sunt cele de la Curtea de Argeș, Cozia, Hurezi, Voichița, Neamț. „Primea starețul nostru (Paisie Velicikovschi n.n.) și bărbați mireni ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și bărbați mireni ce sufereau de diferite boale sau chinuiți de diferite duhuri și care nu aveau unde să-și plece capul, Îi hrănea din masa comună și ei trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarte” Este vorba despre bolnița de la Mănăstirea Neamțului care va deveni ulterior „Ospiciul de la Neamț” unde va fi internat Mihai Eminescu În iarna dintre anii 1886-1887 și va scrie poate cea mai frumoasă poezie a sa și a liricii românești „De ce nu vii”. Pe măsură ce vor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de la Neamț” unde va fi internat Mihai Eminescu În iarna dintre anii 1886-1887 și va scrie poate cea mai frumoasă poezie a sa și a liricii românești „De ce nu vii”. Pe măsură ce vor apărea primele spitale (secolele XVIII-XIX, Întocmai ca și bolnițele, tot În jurul bisericilor sau mănăstirilor), aceste așezăminte Își vor Înceta activitatea, majoritatea lor transformându-se În ospicii sau aziluri. Organizarea spitalelor se va face după model occidental, unde, ca și În spațiul ortodox, la Începuturi relația cu biserica catolică era
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din Viena etc. Aceste spitale vor deveni centre medicale puternice, situându-se În avangarda cercetării și pregătirii medicale la nivel european. Primul spital atestat documentar În spațiul românesc este cel de la Sibiu (la 24 iunie 1292) care apare chiar Înaintea bolnițelor din celelalte zone locuite de români, iar al doilea va fi cel de la Suceava În 1619, ctitorit de Anastasie Crimca, mitropolit al Moldovei În două rânduri; 1608-1617 și 1619-1629, el fiind și ctitorul Mănăstirii Dragomirna. În 1715 se Înființează Spitalul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
treptat În toată Moldova. În 1757 la Focșani se Înființează Spitalul de la Sfântul Prooroc Samoil pentru bolnavii de orice religie și naționalitate, cărora li se vor acorda asistență medicală gratuită, iar În Încheierea acestui fenomen menționăm transformarea la 1789 a bolniței de la Precista, aparținând Episcopiei Romanului, În spitalul cu același nume. Prima jumătate a secolului al XIX-lea și Îndeosebi a doua jumătate a aceluiași secol marchează etapa constituirii unei adevărate rețele spitalicești ctitorite de oameni de bine care construiau aceste
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
numea Sfântul Grigorie Teologul instituția de binefacere Întemeiată de Sfântul Vasile cel Mare, care apoi a fost o paradigmă pentru asis‑ tența socială de mai târziu, chiar până În zilele noastre. Primele spitale au fost Înființate În incinta mănăstirilor, așa‑numitele bolnițe unde monahii stăteau ca În fața alta‑ rului la patul fiecărui suferind pe care Îl slujeau. Pe lângă bolnițe, În preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o paradigmă pentru asis‑ tența socială de mai târziu, chiar până În zilele noastre. Primele spitale au fost Înființate În incinta mănăstirilor, așa‑numitele bolnițe unde monahii stăteau ca În fața alta‑ rului la patul fiecărui suferind pe care Îl slujeau. Pe lângă bolnițe, În preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care‑i Îngrijeau pe semenii lor considerau că, În ceea ce privește valoarea și Însemnătatea omului, după Dumnezeu, orice om este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
e nevoie de lucrarea faptelor bune. „Dacă aceasta lipsește, nu ne poate fi de nici un folos numele de creștin”101. Credința fără fapte este numai o umbră fără de putere 102. Nu ne‑am propus aici să aducem precizări despre toate bolnițele Întemeiate de călugării români În incinta mănăs‑ tirilor noastre, pentru că au fost nenumărate astfel de clădiri unde bolnavii erau Îngrijiți, mângâiați sufletește, Întăriți duhovnicește și În cele din urmă, unii primeau vindecarea. Vom aminti doar câteva pe care le‑am
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru Împodobirea biserici‑ lor și mântuirea sufletelor, mitropolitul Atanasie Crimca (al Moldovei și Sucevei † 1631) s‑a Îngrijit și de alinarea bolilor și suferințelor trupești. Astfel, În anul 1610 a Înființat o bolniță la Mănăstirea Dragomirna, unde se Îngrijeau, atât călugări, cât și mireni. Iar În anul 1619 a Înființat un ade‑ vărat spital În orașul Suceava, unde se vindecau numeroși suferinzi. Urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, un mare spirit disciplinat și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Încredințându‑i fratelui Onosie, bolni‑ cerul mănăstirii. El cerea Îngrijitorilor să slujească bolna‑ vilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai bună, pâine albă și vin, să‑i spele săptămânal și să le mențină curățenie exemplară În bolniță. Starețul primea la spital și bărbați mireni care sufereau de diferite boli și care nu aveau unde să‑și plece capul. Aceștia erau așezați În chilii aparte, «hrăniți din masa comună și trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarteă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din urmașii săi la condu‑ cerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a ame‑ najat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 107. S‑a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806‑1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 108. Mai aproape de zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913‑1960), cu metania din Mănăstirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În pustiul Hozeva, avea În obștea Sfântului Sava ascul‑ tarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie și Îngrijea marea bibliotecă a mănăs‑ tirii, iar ziua era infirmier și Îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării și sihaștrii bolnavi, le ducea mâncare, spăla rănile răniților de război aduși aici de pe front și alina pe toți cu dragoste, iar cu inima neîncetat se ruga și simțea pe Hristos 109. Acestea sunt pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nevătămat”123. În concluzie, subliniem că Împlinirea poruncii iubirii aproa‑ pelui a fost urmărită cu deosebită râvnă de toți sfinții creștini. Preocuparea de a sluji cât mai mult pe aproapele a stat la temelia mărețelor Înfăptuiri de folos obștesc, ca : bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au Înțeles că fericirea În lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismu‑ lui, reușesc să‑și consacre tot zelul și strădania slujirii seme‑ nilor, cu iubirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ignorant și autor al unui plagiat în cartea sa Elemente de Hydroterapie (Iași, 1895). Asistența de specialitate a bolnavilor mintal era dezastruoasă la acea vreme. Dezolarea și lipsa de speranță faceau din categoria acestor suferinzi o turmă risipită, fie prin bolnițele mânăstirilor, fie prin odăile cele mai dosnice ale familiilor rușinate, fie pe drumuri. Brăescu ataca frontal această situație insuportabilă, în filipice care pot fi luate drept model: trebuie oare să moară fără ajutor sau în inchisoare cel ce și-a
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
întărește stăpânirea de către mănăstirea Golia a două sate din ținutul Sorocii și a jumătate din satul Movileni cu heleșteu și vad de moară pe Jijioara în ținutul Iașilor. Jumătatea Movilenilor cu cele ale lui „l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire (Golia). Si iarăși au mai dat lor (săracii calici) trei fălci de vie de la Cotnari din Dealul Sărat...și două fălci de vie din Deal de la Piscu...cu cramă în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în Dealul Balamutului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc. Toate acestea au fost dăruite Goliei de „Mărica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic”. Ei! Ai băgat de seamă ceva?Stiam că la mănăstirea Golia a fost „bolniță”, dar, că ea exista deja pe la 1620, asta nu aflasem. Si a avut viață lungă această „bolniță pentru săracii calici”, pentru că au fost mutați la Socola abia în 1905! Aș îndrăzni să te rog ceva, mărite Spirit, dacă nu este
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au fost dăruite Goliei de „Mărica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic”. Ei! Ai băgat de seamă ceva?Stiam că la mănăstirea Golia a fost „bolniță”, dar, că ea exista deja pe la 1620, asta nu aflasem. Si a avut viață lungă această „bolniță pentru săracii calici”, pentru că au fost mutați la Socola abia în 1905! Aș îndrăzni să te rog ceva, mărite Spirit, dacă nu este cu supărare. - Curaj, dragule. - Te rog să mă lași să urc totuși sus pe terasa turnului clopotniță
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Pe columna lui Traian se pot identifica posturi de prim ajutor pentru răniți și diverse instrumente utilizate în practica medicală. În evul mediu, medicina a fost practicată de vraci și au apărut primele forme organizatorice de asistență medicală prin înființarea “ bolnițelor mănăstirești” unde aveau acces în principal călugării bătrâni și bolnavi, iar mai târziu laicii bătrâni, bolnavi și săraci. Prima bolniță a apărut în Transilvania, la Mănăștur, lângă Cluj în 1061, ulterior au apărut la Bistrița, Oradea, Brașov, Prislop, iar în
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
În evul mediu, medicina a fost practicată de vraci și au apărut primele forme organizatorice de asistență medicală prin înființarea “ bolnițelor mănăstirești” unde aveau acces în principal călugării bătrâni și bolnavi, iar mai târziu laicii bătrâni, bolnavi și săraci. Prima bolniță a apărut în Transilvania, la Mănăștur, lângă Cluj în 1061, ulterior au apărut la Bistrița, Oradea, Brașov, Prislop, iar în Moldova la Cotnari; în Țara Romănească la Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea. Mai târziu au apărut azile-spital pentru laici, în Transilvania
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
168. Biserica domnească Municipiul Vaslui Vaslui Sfântul Ioan Botezătorul k)169. Mănăstirea Arnota Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)170. Mănăstirea Bistrița Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)171. Ansamblul Mănăstirii Orașul Călimănești, Vâlcea Cozia localitatea Căciulata k)172. Biserica bolniței Orașul Călimănești, Vâlcea Mănăstirii Cozia localitatea Căciulata k)173. Biserica Nașterii Orașul Călimănești Vâlcea Maicii Domnului a schitului Ostrov k)174. Ansamblul Mănăstirii Comuna Frâncești, satul Dezrobiți Vâlcea Dintr-un Lemn k)175. Schitul Fedeleșoiu Comuna Dăești, satul Fedeleșoiu Vâlcea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
pământ începând de la cap și până la călcâie la urmă îi mormâie la urechi ceva vorbe alcătuite într-adins și poruncesc boalei să slăbească”. (8) Trebuie să facem precizarea că, în pragul secolului al XVII lea, în Moldova, existau doar două bolnițe - spital: una la Mănăstirea Dragomirna și alta laică la Suceava, ambele ctitorite în anul 1619 de Mitropolitul Anastase Crimca. Ulterior, s-au înființat și alte bolnițe-spital la Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Secu (Bolnița lui Paisie). Un moment important în asistența medicală
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
al XVII lea, în Moldova, existau doar două bolnițe - spital: una la Mănăstirea Dragomirna și alta laică la Suceava, ambele ctitorite în anul 1619 de Mitropolitul Anastase Crimca. Ulterior, s-au înființat și alte bolnițe-spital la Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Secu (Bolnița lui Paisie). Un moment important în asistența medicală și viața așezămintelor spitalicești este înființarea în 1757 a Spitalului “Sfântul Spiridon” din Iași, a cărui Epitropie s-a întins și peste Ținutul Vasluiului. Dacă ne referim, în continuare, la medicii străini
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]