927 matches
-
refac. De ce? Voi scrie că femeia asta, ast' noapte, cînd toți dormeau, dorea să găsească un loc unde... Tovarășe! tresare ofițerul. Merg pînă la Dumnezeu și-mi mențin declarația spune actorul grav, înfuriat. Am impresia că viscolul ăsta v-a... bombăne ofițerul, cercetînd buletinul. A! se miră el Iulian Barbu, actor, îmi păreați mie cunoscut. Am și eu un of, ca să zic așa rîde, înapoind actul. Sîmbăta seara, numai ce-o aud pe nevastă-mea: Iar a apărut frumosul de Barbu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-se în fața unui impiegat de mișcare: Cînd am cursă înapoi spre Iași? Asta, arată impiegatul cursa rapidă pleacă peste o oră. Andrei, strigă el șoferului tragi cursa la peronul unu, pleacă altcineva spre Iași, s-au vîndut deja bilete. Șoferul bombăne ceva, nemulțumit că dă mașina pe mîna altuia. Aproape înghețată la picioare, studenta se ambiționează să rămînă în apropierea cursei, plimbîndu-se cîte trei pași într-o parte și-n alta, așteptînd. Mihai traversează în grabă curtea autogării, să poată veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Șoferul coboară și izbește portiera. Unde merge cursa asta? întreabă un călător. Înfuriat, șoferul urcă un pas în cursă, întoarce tăblița pe care scrie: "Cursa rapidă Valea Brândușelor Iași", după care coboară și izbește din nou portiera. Îți cădea limba... bombăne călătorul și se întoarce la bagaj, lîngă soția lui. De sus, din nouri, cîțiva fulgi mari cad ușor spre pămînt, ca într-un basm... P. Neamț, Fedeleșeni 1979-1980 DE ACELAȘI AUTOR: Zaruri de cretă, roman, Ed. Junimea, 1976; Ziua magnoliilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
foarte tare că se ia În gură cu ei și i-au spus să ia dracului nenorocitul ăla de fotoliu pe de scara de incendiu. Așa că Jerry s-a dus și s-a chinuit să aducă fotoliul Înapoi În casă, bombănind și mormăind ca un urs. Două zile mai tîrziu, a scos iar fotoliul. Asta, zicea el, Înseamnă să te lupți cu sistemul. CÎnd mi s-a vindecat, În cele din urmă, piciorul, am pornit să explorez locul cu atenție, căutînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
deosebită de aceea pe care o știa. Fețele oamenilor i se părură vesele, radioase chiar - ca În primele ore ale unei zile de sărbătoare națională. Oamenii erau bucuroși, desigur, că supraviețuiseră. Domnul Prentice se trezi, În sfîrșit, și Începu să bombăne. Indică șoferului adresa unui mic hotel din apropiere de Hyde Park Corner - „dacă o mai fi acolo“ - și-i spuse lui Rowe că-i va găsi o cameră, ceea ce și făcu, vorbind cu administratorul hotelului. Abia după ce domnul Prentice Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fata. Dar trebuie să ajung la București. N-aveți cumva o mașină? - Nu. Și chiar dacă ați găsi pe cineva din sat să vă ducă, dacă nu merg trenurile, și șoseaua este blocată, să știți. - Da, da, bine, vă mulțumesc oricum, bombăni fata și ieși pe peron. Șeful de gară o privi cum se uita în zare, tropăind ca să se încălzească. După o vreme, șeful de gară se plictisi și se concentră asupra integramei. * * * Trecură aproape două zile și nici un tren. Șeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
avea nici un chef să fie el vinovat dacă, Doamne ferește, visul avea să se adeverească. - Da’ de ce eu? Pune-l pe Castană, urlă. - O pun pe mă-ta! E omul tău! Să nu-ți scape cumva, că ăla ai fost! Mihnea bombăni ceva ce antrenorul nu auzi, ceva de rău, dar se conformă. Însă nici măcar marcajul la om nu-i mai ajută pe dinamoviști. Intrarea lui Ciuleasa îi însufleți și mai și pe cei de la Armătura și tăie definitiv aripile și-așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cel mai mare compozitor din lume, am repetat eu, spre rușinea mea. Am compus o simfonie pentru foarfeci! O operă pentru linguri și furculițe! Un concert de violoncel cu o singură notă! Am intrat cu polițiștii și fata în secție, bombănind în continuare. - Am făcut muzica pentru nunta fetei primului-ministru! La botezul nepotului generalului Mironescu am interpretat împreună cu trioul Ambrawwa un vals pentru sticle sparte! La înmormântarea mamei generalului Cazan am compus un recviem pentru Corul Preoților Muți! Lumea din secție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Dane! Aruncă-l pe geam! interveni dna Pascu în defavoarea mea. Și imbecilul chiar mă aruncă pe geam. Iar eu la rându-mi am aruncat înapoi pe geam o grenadă și am pornit către casă, ștergându-mi sângele de pe bot și bombănind ceva de genul: după plată și răsplată’. MENUET CU PULA În timp ce-i sugea pula cuiva lipsit de importanță, Angelica se gândea la unele, altele. Pasiunea pentru orice fel de sex i se trezise pe la treisprezece ani, când la ora de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
te lași surprinsă goală în brațele unui ocnaș! o mustră fotograful invizibil. Aceste instantanee vor îmbogăți dosarul tău personal... și vocea se îndepărtează rânjind. Alfonsina-Sheila-Alexandra se ridică, se acoperă, cu un aer plictisit. Nu mă lasă în pace nici o clipă - bombăne -, a lucra în același timp pentru două servicii secrete în luptă între ele are acest inconvenient: amândouă încearcă mereu să te șantajeze. Încerci să te ridici și tu și te trezești. Înfășurat în sulurile tipărite de mașină: începutul romanului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mai întâi, dar nu m-a ascultat. A adus copiii și n-am mai avut cale de-ntors. Mi-a fost foarte greu. Se opri. Un bărbat trecu în drum spre cutia lui poștală, scotocindu-se în buzunar după cheie și bombănind ceva ca pentru sine. Mma Ramotswe îi aruncă o privire rapidă, apoi se uită în ochii domnului J.L.B. Matekoni. Deci, zise ea, ai fost de acord să-i iei pe copii. Iar acum ei cred că vor rămâne la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
încotro se îndreaptă cei doi noi veniți în așezare, dar mai toate din cîte făcuseră îl amuzau și nimic altceva. Dacă ar fi putut, ar fi chicotit, dar la vîrsta lui așa ceva... Mai toată lumea era prinsă, cei mai bătrîni mai bombăneau, dar tineretul, tineretul se înșurubase cu totul. Cînd făcea rondul, ca de obicei, pe ulițe și prin grădini trebuia să fie foarte atent să nu dea peste vreo patrulă a "gărzii civice", care, din lipsă de ocupație și exces de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
reflecție asupra sensului existenței umane. Nemulțumit de viață, ros de melancolia bătrâneții care nu putea fi cu nimic potolită, nici cu afecțiunea copiilor, nici cu niște nepoței minunați, nici cu liniștea Împăcată a vieții de fiecare zi, va Începe să bombăne, să se Îmbete tot mai des. Atunci era cuprins de furie, fapt neobișnuit pentru un om calm, mereu cu zâmbetul pe buze. Înjura de Dumnezeu, blestema cerul, pământul, pe ruși, pe americani, pe nemți, statul și pe ăi de‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
că tata s‑a Împotrivit ca ultimul său nepot să‑i poarte numele. Noi crezusem că prin asta i‑am fi măgulit orgoliul și i‑am fi dat o dovadă În plus de afecțiune și prețuire. El, În schimb, a bombănit ceva, și‑n ochii lui am văzut umbra palidă a acelei grozăvii care avea să‑i licărească deasupra ochelarilor un an mai târziu, când și‑a simțit sfârșitul aproape. Această rânduială a viilor și morților, acest mit universal despre schimbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Nu-i o ființă umană. E un demon care merită o mie de morți, fiindcă nu numai că n-a mișcat un deget ca să ne aline suferințele, ci dimpotrivă, s-a distrat împreună cu animalele alea. Totuși, continuă să fie regina, bombăni acru Roonuí-Roonuí. Și ce-o să se-ntâmple când o să apuce frâiele puterii? Noaptea și întunericul cel mai adânc se vor abate asupra insulei Bora Bora că un suflu de moarte. De moarte, de groază și de rușine. Ce-o să zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-i cu poșeta plină de pește putrezit, atingând-o de mânecile hainelor de piele și blană. Bodyguarzi în costume de culoare închisă. Asistente personale în haine negre făcute la comandă. Cei din anturaj se strâng unii în alții, ferindu-se, bombănesc dezgustați și-și duc mânuțele manichiurate la nas și la gură. Inky merge drept înainte. Spune: — Așa-mi place să fac asta. În fața noilor îmbogățiți de soiul ăsta, Inky spune că e timpul să schimbăm regulile. Spune: — Sărăcimea e noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
le putea obliga să facă ceva ce nu doreau, iar dacă Sanda era o femeie cu suflet, care iubea copiii și se bucura de prezența lor, meritul acesta va cântări în fața Domnului, atunci când o va lua în împărăția Lui. Luana bombănea, îmbufnată. O apreciere așa îndepărtată nu o mulțumea în nici un fel. Jura că data viitoare nu o va mai lăsa pe mama să ia însoțitori, vor ieși pe poartă mândre nevoie mare și nu se vor uita măcar o dată înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
la "BOBO" S.R.L. Tu auzi cum sună? Escu râdea, o mângâia și-o ruga să nu-și bată capul cu astfel de nimicuri, tot ce făcea era pentru ea, să nu-i lipsească nimic și să trăiască mai bine. Luana bombănea că la fel o duseseră și cu salariul lui de la întreprindere dar acolo, măcar, era apreciat prin natura pregătirii pe care o avea. La scurt timp, Ștefan învăță mersul taximetriei, începu să nu mai toarne tot câștigul în pușculița patroanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
era lăcrămos, Îi amintea de felul În care se refereau bătrânii albi țic niți la plantațiile lor și la servitorii lor băștinași. și, dintr-odată, nici pe ea nu mai putea să se sufere. — Trebuie să fac ceva În privința asta, bombănea cu ochii tot la steagurile murdare, cenușii. Nu mai merge așa! Trebuie să fac ceva, să fac ceva! — Ce-ai spus? a Întrebat-o Din Împăturind ziarul. — Nimic, i-a răspuns Margaret Întorcându-se. A căutat pri virea limpede, ușor
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îl iubește, dar el Îl respinge. Ea pleacă, pleacă departe. El Își dă seama că-l iubește, și ea Îl iubește, și el o iubește. El e trist. Ea e tristă. Amândoi sunt triști. De ce? Ce de ce? Johan, nu mai bombăni, te rog! Bate vântul foarte tare. E frig aici. Amândoi mor. Se iscă o furtună. O pudră albă umple lumea. Furtună pe nisip. Johan! Farah Îi pune o mână pe braț. Degetele ei nu sunt nici prea reci și nici
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
plac ție mai mult și mai mult. Vai, vai, de ce ți-o fi ție așa de somn tot timpul? Bietul meu băiat, uită-te la tine! Hai, dragule, nu-ți petrece viața În pat. E păcat! Ce zici? Nu mai bombăni! Hai, bea-ți ciocolata! Mămica a pus lapte mai mult, ca să-ți fie pielea și mai frumoasă. Când te-am văzut prima oară mi-am zis, Aiyoh, pielea băiatului ăstuia i așa de fină! Chiar și mititel erai tare frumos
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de pierderea certitudinilor și a comportamentului moral. Poate că teama este o primejdie Încă și mai mare decât primejdiile Însele, pentru că teama Îi Împinge pe oameni să se comporte nebunește, să acționeze În chip necugetat... — Treci odată la subiect, a bombănit Din. S-a pornit de Îndată un cor de sâsâieli, dar s-a oprit la fel de grabnic, astfel Încât vocea de la radio a rămas iarăși singurul lucru de auzit. — ...În ziua de azi se mai aud unii spunând: „Colonialismul e mort“. Să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sigur. Dimineața e moarte de om. Noi mergem ca boierii, la opt suntem acolo. Nici că se poate o oră mai potrivită. Pe linia liberă trecu un accelerat luminat dintr-un capăt la celălalt Ce naiba fac ăștia cu atâta lumină? bombăni omul cu Magazinul. Poți să ai lumină, dacă n-ai căldură, tot aia e... Am văzut femei cu rochii decoltate, domnule, declară emoționată adolescenta strabică. Și bărbați În frac... Unde? Întunericul devenise atât de dens Încât vocea care se auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
parfumul Célèbre, de vreme ce-mi face și mie asta, cu o privire louche. Privire dubioasă. Eu te ling pe tine? Tu de ce mă lingi pe mine? își strîmbă ușurel năsucul fin reporterița. Îi spun să iasă și se execută, bombănind: Ștele tău de muiere! Șichy vrea să plece și ea. "Vai, ce tîrziu e!" Se ridică și privirea i se prinde iarăși de vitraliul lui Rusalin stilizări de berze, de măști zoomorfe, de spinări de deal, de roți de car
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Și din nou, acum trei degete arătător, trei perechi de ochi, trei minți încordate. Degeaba. Nea Costică Frizerul nu era trecut în Cartea Morții. Doar cu litere șterse: 22 aprilie, încetat din viață, necunoscut. Cei doi și-au luat sacii bombănind și au plecat clămpănindu-și tălpile bocancilor pe alee. Când m-am trezit dimineața, am văzut urme de noroi prin toată casa până la ușă. După patru luni se apropia 22 aprilie, bătu la ușă o țigancă tânără, cu sânii copți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]