257 matches
-
a votat pentru poziția de cel mai frumos câine. Este un câine solid, musculos, cu un corp bine proporționat. Pieptul este larg și puternic, picioarele lungi, spatele lung, drept. Capul lat, de tip molossoid, este completat cu un bot larg, bordat de buze cărnoase, abundente, cu comisura deschisă. Urechile sunt de mărime medie, de formă triunghiulară, bine acoperite de păr și purtate atârnat. Coada este lungă, stufoasă, purtată lăsat, niciodată pe spate. Blana acestor câini este densă, bogată, dispusă pe 2
Ciobănesc de Berna () [Corola-website/Science/323060_a_324389]
-
să urle prin cutia poștală, dar n-a obținut nici un rezultat. Se părea că singurele forme de viață din locul ăla erau clopoțeii de vânt, făcuți din cutii de fasole și atârnați în grădină și pantofii îndesați cu plante care bordau zidurile casei. Nu-i mai rămânea decât o singură posibilitate de a se întâlni cu Alice. Hugo știa unde și când mergea la ședințele de terapie. Acolo avea s-o aștepte. Când, cu inima bătându-i să-i sară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
acest capitol avem în vedere un experiment electoral desfășurat la alegerile locale din Chișinău, Republica Moldova, la 5 iunie 2011, pentru a observa cum se comportă alegătorii atunci când sunt puși să voteze cu alte reguli de vot (regula aprobării și regula Borda) decât cea oficială (regula majorității). Cercetarea se înscrie în abordarea teoretică specifică Teoriei Alegerii Sociale, oferind un răspuns următoarelor întrebări de cercetare: a) dacă acest tip de experiment și aplicarea celor două reguli de vot sunt fezabile la nivelul alegerilor
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
în abordarea teoretică specifică Teoriei Alegerii Sociale, oferind un răspuns următoarelor întrebări de cercetare: a) dacă acest tip de experiment și aplicarea celor două reguli de vot sunt fezabile la nivelul alegerilor de masă; b) dacă principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și de acceptat de către indivizi; c) dacă ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celor două reguli; d) dacă săa votat strategic și în ce măsură la alegerile locale din Chișinău. Înainte de a
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
C (fie sunt pe primul loc, fie sunt pe ultimul în ordinea preferințelor), dar dansatorul B este pe locul doi pentru majoritatea membrilor juriului. Din nou ne întrebăm ce facem. În final se stabilește o nouă regulă de vot - regula Borda -, care clasează cei trei dansatori ierarhic, acordându-le puncte (locul I - trei puncte; locul II - două puncte; locul 3 - un punct). În urma alegerii, toți dansatorii au același număr de puncte. Care dintre aceste reguli de vot este mai dreaptă? Care
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
într-o schemă de alegere cu care suntem familiarizați, datorită tipului de reguli electorale sub care se desfășoară în România alegerile pentru stabilirea președintelui și a primarului (regula majorității în două tururi). Celelalte variante de vot (regula aprobării și regula Borda) sunt reguli experimentale care sunt folosite doar în medii cu un număr restrâns de alegători, niciodată până acum la nivelul alegerilor de masă, dar pe care teoria alegerii sociale ni le prezintă ca fiind mai drepte decât regulile democratice consacrate
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
locale din Chișinău, Republica Moldova (turul întâi), desfășurate în data de 5 iunie 2011. Ceea ce ne-am propus în această cercetare a fost să testăm, folosindu-ne de metoda experimentală: a) fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă; b) dacă principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și acceptat de către indivizi; c) dacă ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celorlalte două reguli; d) în ce măsură s-
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
2011. Ceea ce ne-am propus în această cercetare a fost să testăm, folosindu-ne de metoda experimentală: a) fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă; b) dacă principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și acceptat de către indivizi; c) dacă ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celorlalte două reguli; d) în ce măsură s-a votat strategic în cadrul situației expe rimen tale. În prima parte a
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
în cadrul situației expe rimen tale. În prima parte a acestui capitol vom clarifica metodologia folosită pentru desfășurarea experimentului, după care vom continua cu partea teoretică, în care vom specifica ce înțelegem prin regula majoritară în două tururi, regula aprobării, regula Borda și votul strategic. În partea a treia vom discuta despre analiza statistică pe care am făcut-o pentru a oferi răspunsuri celor patru întrebări de cercetare specificate mai sus. Ultima parte a acestui capitol este destinată reluării cadrului teoretic și
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Un experiment privind regUlile de vot la alegerile... 195 rezultatele alegerilor prin folosirea unor reguli de vot diferite, precum și măsurarea votului strategic în cadrul situației experimentale. Astfel, au fost analizate comparativ trei reguli de vot (regula pluralitară, regula aprobării și regula Borda). Concluziile experimentului au fost că folosirea unor reguli de vot diferite într-o alegere duce la câștigători diferiți (sub regula Borda am avut un alt câștigător) și la schimbări ale ordinii în clasamentul alternativelor; precum și că s-a votat strategic
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
strategic în cadrul situației experimentale. Astfel, au fost analizate comparativ trei reguli de vot (regula pluralitară, regula aprobării și regula Borda). Concluziile experimentului au fost că folosirea unor reguli de vot diferite într-o alegere duce la câștigători diferiți (sub regula Borda am avut un alt câștigător) și la schimbări ale ordinii în clasamentul alternativelor; precum și că s-a votat strategic în cadrul situației experimentale. Cu toate acestea cercetarea din decembrie 2010 prezintă anumite carențe la nivel de validare științifică: - Numărul mic de
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
limba română și în limba rusă), fiecăreia corespunzându-i câte o listă electorală identică cu cea reală: - Regula majoritară: Care este candidatul cu care ați votat la alegeri? - Regula aprobării: Alegeți câți candidați doriți din lista de mai jos - Regula Borda: Ierarhizați 3 dintre opțiunile dvs. de vot (1 - prima opțiune, 3 - ultima opțiune). Operatorii au respectat caracterul secret al votului și intimitatea alegătorilor, aplicând un buletin la a treia persoană ieșită de la urne. Buletinul de vot era înmânat alegătorilor, fiind
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
mediul experimentului care nu a încurajat apariția unei a treia alternative relevante, deoarece peste 94% dintre voturi au fost împărțite între primii doi candidați, modificările ierarhice fiind mai degrabă nesemnificative. Cadrul teoretic - Regula majorității în două tururi, regula aprobării, regula Borda Înainte de a intra în analiza propriu-zisă a rezultatelor experimentului vom realiza o descriere a celor trei reguli de vot cu care am operat în cadrul experimentului - regula aprobării, regula Borda și regula majorității în două tururi (regula oficială de vot) -, precum și
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
nesemnificative. Cadrul teoretic - Regula majorității în două tururi, regula aprobării, regula Borda Înainte de a intra în analiza propriu-zisă a rezultatelor experimentului vom realiza o descriere a celor trei reguli de vot cu care am operat în cadrul experimentului - regula aprobării, regula Borda și regula majorității în două tururi (regula oficială de vot) -, precum și a votului strategic. Regula majorității în două tururi Regula oficială cu care s-a votat în turul întâi al alegerilor locale din Chișinău a fost cea a majorității. Această
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Ce stimulente trebuie introduse pentru a facilita procesul alegerii? 202 Competiția politiCă la nivel loCal fiecare votant putând opta pentru un candidat, doi candidați, trei candidați, pentru întreaga listă sau pentru niciunul, dându-le maxim un vot fiecăruia. Spre deosebire de regula Borda, despre care vom discuta mai jos, alegătorul nu trebuie să ierarhizeze valoric candidații, ci să-și exprime acordul sau dezacordul pentru fiecare dintre aceștia. Câștigător devine candidatul care primește cele mai multe voturi (sau aprobări). Pentru ca o regulă de vot să se
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Raportându-ne la exemplul nostru de mai sus, spunem că îi preferăm pe candidații B și D, cu toate că B este preferat lui D la nivel personal. Sub regula aprobării vom exprima însă o preferință la fel de intensă pentru ambii candidați. Regula Borda Regula Borda este o regulă nefolosită la nivelul alegerilor de masă, cu toate că unii autori (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993) consideră că aceasta respectă în mai mare măsură preferința socială generală decât mult mai cunoscutele reguli majoritară și pluralitară. Jean Charles
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
la exemplul nostru de mai sus, spunem că îi preferăm pe candidații B și D, cu toate că B este preferat lui D la nivel personal. Sub regula aprobării vom exprima însă o preferință la fel de intensă pentru ambii candidați. Regula Borda Regula Borda este o regulă nefolosită la nivelul alegerilor de masă, cu toate că unii autori (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993) consideră că aceasta respectă în mai mare măsură preferința socială generală decât mult mai cunoscutele reguli majoritară și pluralitară. Jean Charles de Borda
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Borda este o regulă nefolosită la nivelul alegerilor de masă, cu toate că unii autori (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993) consideră că aceasta respectă în mai mare măsură preferința socială generală decât mult mai cunoscutele reguli majoritară și pluralitară. Jean Charles de Borda (1733-1799) a dezvoltat această regulă de vot plecând de la o situație reală: prezența preferințelor ciclice în cadrul alegerilor din interiorul Academiei Franceze de Științe. Împreună cu marchizul de Condorcet, Borda a inițiat celebra dezbatere din interiorul Academiei Franceze de Științe între moderniști
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
generală decât mult mai cunoscutele reguli majoritară și pluralitară. Jean Charles de Borda (1733-1799) a dezvoltat această regulă de vot plecând de la o situație reală: prezența preferințelor ciclice în cadrul alegerilor din interiorul Academiei Franceze de Științe. Împreună cu marchizul de Condorcet, Borda a inițiat celebra dezbatere din interiorul Academiei Franceze de Științe între moderniști (susținătorii lui Condorcet) și apărătorii puterii absolute (Borda), privind modul în care diferite reguli de vot pot da câștigători diferiți. Răspunsul lui J.C. Borda la problema preferințelor ciclice
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
plecând de la o situație reală: prezența preferințelor ciclice în cadrul alegerilor din interiorul Academiei Franceze de Științe. Împreună cu marchizul de Condorcet, Borda a inițiat celebra dezbatere din interiorul Academiei Franceze de Științe între moderniști (susținătorii lui Condorcet) și apărătorii puterii absolute (Borda), privind modul în care diferite reguli de vot pot da câștigători diferiți. Răspunsul lui J.C. Borda la problema preferințelor ciclice este formulat în lucrarea sa Mémoire sur les élections au scrutin prezentată de autor în 1770 la Académie Royale des
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Împreună cu marchizul de Condorcet, Borda a inițiat celebra dezbatere din interiorul Academiei Franceze de Științe între moderniști (susținătorii lui Condorcet) și apărătorii puterii absolute (Borda), privind modul în care diferite reguli de vot pot da câștigători diferiți. Răspunsul lui J.C. Borda la problema preferințelor ciclice este formulat în lucrarea sa Mémoire sur les élections au scrutin prezentată de autor în 1770 la Académie Royale des Sciences și publicată în 1789. Asumpția de la care pornește această regulă de vot este aceea că
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
este dată exclusiv de numărul de opțiuni prime pentru această alternativă. Pentru a evalua tăria reală a susținerii unei alternative e nevoie să cunoaștem cum stă acea alternativă în cadrul întregii ierarhizări a tuturor alternativelor de către membrii grupului. Mai simplu, regula Borda oferă fiecărui candidat un anumit număr de puncte corespunzând poziției în care acesta este ierarhizat de către fiecare votant. După ce toate voturile au fost numărate, candidatul cu cele mai multe puncte este considerat câștigător. Regula Borda atașează fiecărei persoane trei puncte pentru alternativa
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
alternativelor de către membrii grupului. Mai simplu, regula Borda oferă fiecărui candidat un anumit număr de puncte corespunzând poziției în care acesta este ierarhizat de către fiecare votant. După ce toate voturile au fost numărate, candidatul cu cele mai multe puncte este considerat câștigător. Regula Borda atașează fiecărei persoane trei puncte pentru alternativa folosită pe primul loc, două puncte pentru alternativa folosită pe locul al doilea și un punct pentru alternativa folosită pe locul al treilea. Pentru ca o regulă de vot să poată fi numită regula
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
atașează fiecărei persoane trei puncte pentru alternativa folosită pe primul loc, două puncte pentru alternativa folosită pe locul al doilea și un punct pentru alternativa folosită pe locul al treilea. Pentru ca o regulă de vot să poată fi numită regula Borda, aceasta trebuie să satisfacă următoarele două condiții (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993): - fiecare membru al grupului să-și fi ierarhizat strict toate alternativele (nu există situații de indiferență între alter native). - regula depinde doar de evaluările pereche cu pereche ale
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993): - fiecare membru al grupului să-și fi ierarhizat strict toate alternativele (nu există situații de indiferență între alter native). - regula depinde doar de evaluările pereche cu pereche ale alternativelor. Considerăm ca fiind avantaje ale regulii Borda: - capacitatea de a elimina candidații extremiști, avantajând candidații moderați; - este o regulă de vot consensuală; - sub auspiciile acestei reguli, votanții își ordonează preferințele sincer; - de obicei, candidatul ales se selectează din primul tur. Există o serie de dezavantaje legate de
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]